joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

775 articole
Internațional

Starmer și Macron avertizează asupra unui posibil război comercial cu SUA

Europa, posibil război comercial cu SUA. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au transmis un mesaj comun de prudență, sâmbătă, în urma impunerii de noi taxe vamale de către președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au subliniat că „un război comercial nu este în interesul nimănui”, dar au convenit că „nimic nu trebuie exclus”, potrivit unui comunicat emis de Downing Street. Europa, posibil război comercial cu SUA În cadrul convorbirii telefonice, Emmanuel Macron a insistat asupra necesității unei coordonări strânse între Uniunea Europeană și Regatul Unit în relația cu Washingtonul. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Pe rețeaua X (fostul Twitter), Macron a afirmat: „Ne-am reafirmat dorința de a ne coordona pozițiile în fața deciziilor președintelui Trump. Trebuie să fim uniți și hotărâți pentru a ne proteja cetățenii și afacerile”. Taxele vamale impuse de SUA zguduie economia globală Președintele Donald Trump a anunțat miercuri un nou pachet de taxe vamale, afectând importurile din mai multe țări. Schema lui Trump prevede taxă vamală de bază de 10% pentru toate țările. Taxe suplimentare proporționale, aplicate pe principiul reciprocității: 20% pentru produsele din Uniunea Europeană, 34% pentru cele din China, 25% pentru vehicule și componente auto Taxele au fost criticate ca fiind un nou șoc pentru economia globală, în special pentru partenerii comerciali tradiționali ai SUA. Regatul Unit caută un acord separat La peste patru ani de la Brexit, Regatul Unit nu este afectat integral de noile taxe impuse Uniunii Europene și speră să negocieze un acord comercial mai avantajos cu SUA. Guvernul britanic consideră că menținerea unui dialog deschis cu administrația Trump este esențială pentru a proteja economia britanică. Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj ferm, asigurând că „nu este prea târziu pentru negocieri”, dar că Uniunea Europeană este „pregătită să reacționeze” în cazul în care interesele statelor membre vor fi afectate.

Europa, posibil război comercial cu SUA (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Zelenski critică ambasada SUA din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Slugărnicie uluitoare a ambasadoarei SUA din Ucraina față de Putin: nu a menționat racheta rusească

Zelenski critică ambasada SUA din Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat sâmbătă reacția ambasadei americane în Ucraina, după atacul cu rachetă rusească ce a avut loc cu o zi înainte în orașul său natal, Krivi Rig. El a numit reacția oficială „slabă” și a reproșat diplomaților americani faptul că evită să menționeze Rusia drept autorul atacului. Cel puțin 18 morți, printre care și copii Potrivit autorităților locale, un atac cu rachetă balistică rusească a lovit vineri o zonă rezidențială din Krivi Rig, în centrul Ucrainei, provocând moartea a cel puțin 18 persoane. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Printre victime se numără mai mulți minori. Explozia a avut loc în apropierea unui loc de joacă pentru copii, iar imaginile și mărturiile de la fața locului au stârnit un val de emoție. „Minorii decedați aveau vârste cuprinse între 3 și 17 ani”, a precizat președintele Zelenski. Zelenski critică ambasada SUA din Ucraina Într-o declarație pe rețelele sociale, Zelenski a condamnat lipsa de fermitate a ambasadei Statelor Unite, acuzând diplomații americani că evită în mod deliberat să numească Rusia responsabilă pentru atac. „Din păcate, reacția ambasadei americane este neplăcut de surprinzătoare: o țară și un popor atât de puternici și o reacție atât de slabă”, a scris președintele Ucrainei. „Le este frică și să spună cuvântul 'rus' când vorbesc despre racheta care a ucis copiii”, a adăugat acesta. Mesajul ambiguu al ambasadoarei Bridget Brink Ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, a transmis vineri seara un mesaj în care se declara „îngrozită de această lovitură cu rachetă balistică”. Brink nu a precizat însă cine a lansat atacul. Această omisiune a fost considerată de Zelenski drept o formă de evitare a realității și o lipsă de curaj diplomatic. Tensiuni în creștere între Kiev și Washington Deși Statele Unite sunt principalul aliat militar și financiar al Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, relațiile dintre cele două țări au cunoscut tensiuni recente. Donald Trump a intensificat în ultimele luni criticile la adresa lui Volodimir Zelenski și a modului în care este gestionat sprijinul american pentru Ucraina.

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Republicanii din Congres, primul atac la Trump: proiect bipartizan pentru sancțiuni împotriva Rusiei

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani. O persoană a fost ucisă și alte zece rănite în urma atacurilor cu drone lansate de Rusia asupra regiunilor Zaporojie (sud-est) și Harkov (nord-est), au anunțat oficiali ucraineni în noaptea de marți spre miercuri. În Zaporojie, o dronă a lovit mai multe mașini parcate în fața unei case, provocând moartea unui bărbat de 45 de ani și rănirea altor două persoane. În fața tergiversărilor Moscovei pentru un acord de pace, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei SUA și Ucraina acuză Rusia de încălcarea unui acord fragil Atacurile vin în contextul unui moratoriu fragil asupra infrastructurii energetice, anunțat recent de SUA. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Ucraina și Rusia se acuză reciproc că au încălcat acest acord, care nu preciza nicio dată clară de intrare în vigoare. Confruntările continuă, în ciuda unor comunicări diplomatice anterioare purtate în Arabia Saudită privind stoparea atacurilor asupra centralelor energetice din ambele țări. Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani În fața tergiversărilor Moscovei, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu se angajează în negocieri reale de pace. Inițiativa, susținută de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), propune sancțiuni primare și secundare pentru Moscova și pentru entitățile care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Proiectul de lege este văzut ca un exemplu rar de colaborare între republicani și democrați într-un Congres profund divizat. Cei doi senatori au subliniat că sancțiunile ar viza inclusiv țările care cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ei avertizează că agresiunea rusă trebuie oprită și descurajată în viitor. Poziția lui Trump față de Rusia generează tensiuni în SUA și în Europa De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul aliaților europeni. Deși mulți congresmeni americani au susținut inițial Ucraina, o parte a republicanilor apropiați de Trump și-au retras sprijinul. În Camera Reprezentanților a fost introdus un proiect legislativ similar, dar nu este clar când va fi supus votului.  

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității (sursa: Facebook/Morten Bødskov)
Internațional

Politica de diversitate a companiilor europene trebuie să unească statele UE în conflictul cu SUA

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității. Ambasadele Statelor Unite în mai multe țări ale Uniunii Europene au transmis companiilor locale o scrisoare prin care le avertizează că menținerea programelor de diversitate rasială și de gen le-ar putea afecta relațiile de afaceri cu guvernul american. Informația a fost confirmată de Camera de Comerț daneză. Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității Ministrul danez al industriei, Morten Bodskov, a calificat inițiativa americană drept „o nouă tentativă de barieră comercială” și a cerut un răspuns coordonat la nivel european. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș „Acest demers trebuie discutat firesc cu colegii noștri europeni”, a declarat el. Oficialul danez a amintit că UE are deja o legislație activă în sprijinul diversității și a responsabilității sociale a companiilor. Avertismentul SUA: fără diversitate, fără contracte guvernamentale Scrisoarea trimisă companiilor europene conține un chestionar privind politicile interne de nediscriminare, dar și o atenționare explicită: menținerea acestor programe ar putea pune în pericol contractele existente cu guvernul american. Inițiativa vine în urma unui ordin executiv semnat de Donald Trump în prima zi a noului său mandat, prin care a anulat politicile federale privind diversitatea și a restrâns recunoașterea genului la doar două categorii: masculin și feminin. Reacția dură a Belgiei: „Nu vom ceda niciun milimetru” Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a transmis un mesaj ferm: „Belgia nu va da înapoi nici măcar un milimetru față de principiul diversității în societate”. Prévot a confirmat că și companii belgiene au primit scrisoarea americană, dar a subliniat că Belgia și-a exprimat clar preocupările în fața ambasadei SUA la Bruxelles. În paralel cu acest context tensionat, guvernul belgian a anunțat marți o măsură progresistă majoră: persoanele non-binare vor putea elimina mențiunea de gen de pe cărțile de identitate. Decizia închide o perioadă de ani de dezbateri, după ce Curtea Constituțională belgiană a stabilit în 2019 că nerecunoașterea non-binarității este neconstituțională. Critici din partea organizațiilor LGBTQ+ Deși salută pasul făcut de autorități, organizațiile LGBTQ+ se declară nemulțumite, argumentând că măsura nu oferă o recunoaștere deplină a identității non-binare. Din perspectiva lor, eliminarea completă a genului de pe actele de identitate riscă să facă invizibilă existența persoanelor non-binare, în loc să o afirme.

Trump vrea un acord pentru TikTok (sursa: TikTok/realdonaldtrump)
Internațional

TikTok mai are cinci zile până să fie închis în SUA dacă nu va fi vândut unei companii americane

Trump vrea un acord pentru TikTok. Fostul președinte american Donald Trump a declarat duminică că un acord privind vânzarea activelor TikTok în Statele Unite este pe cale să se concretizeze, subliniind că și-ar dori ca celebra aplicație de video sharing să „rămână în viață” pe teritoriul american. Trump vrea un acord pentru TikTok „Va fi un acord pentru TikTok”, a spus Trump, aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Administrația Trump a stabilit un termen de 75 de zile pentru compania chineză ByteDance, proprietarul TikTok, pentru a ceda controlul asupra operațiunilor din SUA. Termenul-limită este 5 aprilie, dată până la care, dacă nu se finalizează o vânzare, TikTok ar putea fi interzis în Statele Unite, în baza unei legi adoptate anul trecut din motive de securitate națională. Potențialii cumpărători ai TikTok în SUA Donald Trump a afirmat că există un interes semnificativ pentru achiziția TikTok, menționând că „avem o mulțime de potențiali cumpărători”. Printre numele vehiculate se numără Perplexity AI, un start-up american din domeniul inteligenței artificiale și Project Liberty, condus de omul de afaceri Frank McCourt, proprietarul clubului de fotbal Olympique de Marseille. Deși ByteDance nu și-a exprimat public intenția de a vinde, presiunea exercitată de autoritățile americane și termenul-limită apropiat par să forțeze o soluție. Trump admite: TikTok i-a adus un avantaj electoral Într-o declarație surprinzătoare, Donald Trump a recunoscut că TikTok l-a ajutat să câștige sprijinul tinerilor alegători. „Mi-aș dori ca TikTok să rămână în viață. Egoist vorbind, am câștigat votul tinerilor cu 36 de puncte procentuale. Republicanii, în general, nu se descurcă prea bine cu tinerii și cred că o mare parte din acest sprijin se datorează TikTok”, a explicat el. De la interdicție la susținere Remarcabil este faptul că Donald Trump a încercat în 2020 să interzică TikTok în SUA, la finalul primului său mandat prezidențial. Totuși, în actuala campanie, și-a schimbat radical poziția, devenind un susținător al aplicației, care are în prezent aproximativ 170 de milioane de utilizatori americani.

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA (sursa: Pexels/Matthis Volquardsen)
Internațional

75% dintre cercetătorii din SUA iau în calcul plecarea din țară din cauza climatului politic

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA. Un sondaj realizat de revista Nature scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: trei din patru cercetători care lucrează în Statele Unite se gândesc să părăsească țara. Motivele sunt multiple, dar principalele cauze sunt reducerile masive de buget, climatul politic ostil sub administrația Trump și amenințările la adresa libertății academice. Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA Deși timp de decenii, Statele Unite au fost destinația supremă pentru cercetători din întreaga lume, visul pare că a luat sfârșit. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Din cei 1.650 de oameni de știință chestionați, 75% spun că iau în serios ideea de a emigra. Exodul afectează în special noile generații. Aproape 80% dintre doctoranzi și postdoctoranzi se declară dispuși să-și caute un viitor în afara Statelor Unite. Pentru o țară care și-a clădit puterea științifică pe atragerea și păstrarea talentelor, această tendință este alarmantă. Mai grav, mulți dintre cei care pleacă nu intenționează să se mai întoarcă. Subfinanțarea cronică sub Trump Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cercetarea publică americană se confruntă cu o austeritate drastică. Fondurile federale sunt reduse cu miliarde de dolari, iar Elon Musk, numit în fruntea unui program de reducere a cheltuielilor, impune o rigoare financiară fără precedent. Mii de cercetători angajați în instituții de stat au rămas fără locuri de muncă, în mijlocul unei incertitudini generale. Libertate academică, în pericol Mai mult decât problemele financiare, cercetătorii sunt alarmați de climatul politic tot mai apăsător. Intervențiile asupra libertății academice, restricțiile privind imigrația și o viziune utilitaristă asupra științei pun presiune atât pe cercetătorii americani, cât și pe cei străini. Canada, Europa și Australia, destinații preferate Pe fondul acestui exod, mai multe țări se poziționează ca alternative viabile. Țări precum Canada, state din Europa sau Australia devin opțiuni tot mai atractive pentru mințile sclipitoare ale lumii academice. Canada lansează programe speciale pentru atragerea cercetătorilor talentați. Germania și Regatul Unit investesc deja masiv în cercetare și oferă condiții stabile. Franța, prin universități precum Aix-Marseille, își declară deschis intenția de a deveni un refugiu pentru cercetătorii care caută stabilitate și libertate academică.

Trump nu exclude al treilea mandat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se gândește serios la un al treilea mandat, deși Constituția SUA permite doar două

Trump nu exclude al treilea mandat. Donald Trump, a declarat duminică, într-un interviu televizat, că nu glumește în legătură cu posibilitatea unui al treilea mandat prezidențial, deși acest lucru este interzis de Constituția americană. Declarația a fost făcută într-o intervenție la postul NBC News. Trump nu exclude al treilea mandat „Nu, nu glumesc. Nu glumesc”, a afirmat Trump, întrebat despre intenția de a candida din nou. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Totuși, a adăugat că „este mult prea devreme să mă gândesc la asta”, lăsând deschisă o posibilă interpretare privind viitorul său politic. Aluzii la metode alternative: „Mulți oameni vor asta” În cadrul aceluiași interviu, Trump a sugerat că ar putea exista metode legale pentru obținerea unui al treilea mandat: „Există, există metode prin care s-ar putea, după cum știți”, a spus el, adăugând că „mulți oameni vor să facă asta”, fără a oferi detalii suplimentare. Ce spune Constituția SUA Al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite stabilește clar că un președinte nu poate avea mai mult de două mandate, fie că sunt consecutive sau nu. Trump a fost învestit pentru al doilea mandat, neconsecutiv, la 20 ianuarie, după ce a câștigat din nou alegerile.

Hegseth se autosatisface cu mâna poporului (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Satiră

Secretarul american al Apărării se autosatisface cu mâna poporului și e mândru de asta

Hegseth se autosatisface cu mâna poporului. Sau cel puțin așa-i place lui să creadă: secretarul american al Apărării și-a tatuat, cu litere foarte mari, pe mâna dreaptă, primele cuvinte din Constituția SUA. Hegseth se autosatisface cu mâna poporului Exact, e vorba de "We the People". Adică noi, poporul. Sigur că nu e nici o coincidență că Pete Hegseth și-a tatuat cuvintele astea pe mâna dreapta, cea cu care face lucruri: el vrea să se știe că membrul său superior drept este o extensie a Constituției americane. No more no less. Citește și: El este cel mai bogat susținător al lui Călin Georgescu Pare, deci, evident, că atunci când se masturbează și se uită în oglindă la el însuși cum performează, Hegseth are orgasme demne de Curtea Supremă. Sau, vorba colegului lui de cabinet, vicepreședintele Vance, poate la mijloc e doar o "hillbilly elegy". Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație.  

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Truthsocial/Donald J. Trump)
Internațional

Finlanda nimerește gaura câștigătoare la Mar-a-Lago: SUA au nevoie de spărgătoarele lor de gheață

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump. Președintele finlandez Alexander Stubb a efectuat sâmbătă o vizită neanunțată în Statele Unite, unde s-a întâlnit în Florida cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul bilateral și au petrecut timp împreună pe terenul de golf. Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a anunțat că el și Stubb intenționează să consolideze relațiile dintre Statele Unite și Finlanda. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Un punct central al discuțiilor a fost colaborarea privind achiziția și dezvoltarea de spărgătoare de gheață, esențiale pentru securitatea în regiunile polare. „Aceasta include achiziționarea unui număr mare de spărgătoare de gheață necesare pentru SUA, aducând pace și securitate internațională”, a declarat Trump. Golf, mic dejun și discuții despre Ucraina Întâlnirea de sâmbătă a avut un caracter informal. Cei doi președinți au luat împreună micul dejun și prânzul, iar în intervalul dintre mese au jucat golf. Printre temele abordate s-au numărat și problemele de politică externă, inclusiv situația din Ucraina. În urmă cu o săptămână, Alexander Stubb s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Helsinki. Senatorul republican Lindsey Graham a fost prezent la meciul de golf și a lăudat performanțele sportive ale liderului finlandez, menționând că Stubb a jucat golf în perioada studenției la Universitatea Furman din Carolina de Sud. Groenlanda, Arctica și tensiunile nordice Întâlnirea dintre Stubb și Trump are loc într-un context geopolitic tensionat. Cu o zi înainte, vicepreședintele american JD Vance a efectuat o vizită neanunțată în Groenlanda, criticând Danemarca pentru modul în care gestionează securitatea insulei. Donald Trump a reafirmat interesul său pentru Groenlanda, indicând că nu exclude utilizarea forței militare pentru atingerea obiectivelor sale. Cu toate acestea, el a menționat într-un interviu pentru NBC News că există „o posibilitate bună” de a reuși prin mijloace diplomatice. Spărgătoarele de gheață finlandeze Finlanda, care are cea mai lungă graniță din UE cu Rusia, și-a schimbat radical politica de securitate după invazia Rusiei în Ucraina, aderând la NATO împreună cu Suedia. În acest context, Stubb speră că diplomația spărgătoarelor de gheață va menține relații bune între Finlanda și SUA, inclusiv cu Donald Trump, Finlanda fiind cel mai mare producător mondial de spărgătoare de gheață. 80% dintre aceste nave sunt proiectate de companii finlandeze 60% sunt construite în șantiere navale din Finlanda În noiembrie 2023, SUA, Canada și Finlanda au semnat acordul „Icebreaker Collaboration Effort” pentru a dezvolta împreună tehnologii pentru regiunea arctică.

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, nou cadou pentru Putin: SUA amână sancționarea companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia. Statele Unite au decis să amâne cu încă 30 de zile punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia. SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia Anunțul a fost făcut vineri de președintele sârb Aleksandar Vucic, care a mulțumit „partenerilor americani pentru înțelegere”. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament NIS operează singura rafinărie din Serbia și are un acționariat dominat de Rusia: aproximativ 45% din acțiuni sunt deținute de Gazprom Neft, 11% de Gazprom, iar guvernul sârb controlează circa 30%. Restul aparțin unor acționari minoritari. Sancțiunile vizează eliminarea capitalului rusesc Compania a fost inclusă pe lista entităților vizate de sancțiunile SUA în ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva influenței energetice ruse. Sancțiunile prevăd retragerea completă a acționarilor ruși, fie prin vânzarea acțiunilor, fie prin naționalizare. Serbia negociază viitorul acord de gaze cu Rusia Președintele Vucic a discutat recent problema NIS și a gazelor cu Vladimir Putin. Acordul actual privind furnizarea gazelor dintre Serbia și Rusia, semnat în primăvara anului 2022, expiră pe 31 mai. În contextul în care Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei și menține relații apropiate cu Moscova, negocierile devin tot mai tensionate.

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare cerut de SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge integral acordul cerut de SUA pentru mineralele rare, reclamă cereri inacceptabile

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare așa cum a fost redactat de partea americană. Președintele Ucrainei a declarat într-o conferință de presă vineri că noul proiect de acord propus de Statele Unite privind exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" față de forma anterioară și necesită o analiză juridică detaliată înainte de semnare.  Zelenski respinge integral acordul pentru minerale Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta nicio înțelegere care ar putea compromite parcursul european al țării. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Propunerea recentă transmisă de Washington include prevederi care nu au fost discutate anterior, unele fiind respinse deja, potrivit liderului ucrainean. El a reiterat că Ucraina nu recunoaște ajutoarele primite din partea SUA în timpul războiului cu Rusia drept împrumuturi. În context, se vehiculează că administrația condusă de Donald Trump urmărește recuperarea ajutoarelor oferite Ucrainei printr-un acces preferențial la resursele sale minerale, în special la metalele rare. Trump cere înapoi banii dați de Biden Ucrainei Deși ideea de a oferi aliaților acces la aceste resurse a fost lansată anterior de Zelenski în cadrul unui așa-numit "plan de victorie", Kievul cere garanții de securitate solide în schimb. Negocierile au fost tensionate, iar acordul nu a fost semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington pe 28 februarie, din cauza unui conflict deschis cu Trump. Noul proiect de acord presupune ca veniturile din exploatarea resurselor să fie direcționate către un fond comun SUA-Ucraina, până la rambursarea integrală a ajutorului american primit – cu dobândă. "Inacceptabil", se spune răspicat la Kiev Documentul este considerat de presa ucraineană și de parlamentari ca fiind "inacceptabil", întrucât nu include garanții de securitate și impune condiții care ar afecta suveranitatea Ucrainei. Potrivit Ukrainska Pravda, echipa lui Trump a abandonat toate concesiile anterioare, ceea ce a determinat reacții dure la Kiev. În același timp, resursele dorite de SUA se află în zone greu accesibile, necesitând investiții masive, sau sunt localizate în teritorii ocupate de Rusia. Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat, surprinzător, deschis investițiilor americane în aceste regiuni.

Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu

Președintele interimar, Ilie Bolojan, îi reproșează lui Marcel Ciolacu criticile publice către ministrul de Externe Emil Hurezeanu: „Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă în public nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă”, a spus liderul liberal, după o reuniune la Paris. Citește și: Primarul PNL din Rădăuți, Bogdan Loghin, a venit la București ca să anunțe că-l susține pe Nicușor Dan Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu „Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă în public, nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă, nu doar lor ca persoană, ci şi instituţiilor (...)  Dacă ne amputăm capacitatea de a acţiona în orice zonă, nu ştiu dacă ne ajută", a afirmat Bolojan.  DeFapt.ro a scris de miercuri seara că Bolojan a refuzat propunerea lui Ciolacu de a-l demite pe Hurezeanu.  „Este o discuție pe care o voi avea cu președintele interimar Ilie Bolojan. Nu propun schimbări sau neschimbări, cu toate că este atributul meu, dar este nevoie de o altă dinamică în relația cu SUA”, a anunțat Ciolacu, miercuri dimineața, viitorul lui Emil Hurezeanu.  Președintele interimar a părut că respinge și propunerea lui Ciolacu de a înființa un post de însărcinat special pentru relația cu SUA, care să rezolve problema vizelor.  „Sunt două ministere care au lucrat pentru a se ajunge la acest proiect, e vorba de Ministerul de Externe şi Ministerul de Interne, şi cele două ministere vor colabora în perioada următoare cu Homeland Security pentru a clarifica aspectele care ţin de suspendarea aplicării acestei proceduri şi sunt convins că în perioada următoare veţi vedea precizări în acest sens. Cele două ministere care au competenţe tehnice şi instituţionale în acest domeniu, care au lucrat ani de zile, ştiu exact care sunt condiţiile şi pot clarifica aceste aspecte”, a răspuns Bolojan unei întrebări privind numirea unui însărcinat special din partea României care să negocieze cu SUA în ceea ce priveşte programul de vize.  

Bolojan a respins solicitarea lui Ciolacu de a-l schimba pe Hurezeanu Foto: Facebook
Politică

Surse: Bolojan a respins solicitarea lui Ciolacu de a-l schimba pe Hurezeanu

Președintele interimar Ilie Bolojan a respins solicitarea lui Marcel Ciolacu de a-l schimba pe ministrul de Externe Emil Hurezeanu, care e susținut politic de PNL, afirmă surse politice. Premierul PSD a cerut însă, azi, un „trimis special în SUA”, trimis care să reprezinte și Guvernul, și Administrația Prezidențială, deși România are ambasador. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Bolojan a respins solicitarea lui Ciolacu de a-l schimba pe Hurezeanu Azi, la prânz, aflat la Constanța, Ciolacu dorea o discuție cu Bolojan despre Hurezeanu. „Este o discuție pe care o voi avea cu președintele interimar Ilie Bolojan. Nu propun schimbări sau neschimbări, cu toate că este atributul meu, dar este nevoie de o altă dinamică în relația cu SUA”, a spus Ciolacu.  Seara, premierul PSD a schimbat direcția. „Eu cred că, cu adevărat, se impune a exista un trimis special, sau cu o titulatură găsită atât din partea instituţiei prezidenţiale, cât şi din partea Guvernului României, găsită o persoană comună care să aibă acest atribut până când se va pune problema de schimbare de ambasador sau alte schimbări”, a cerut Marcel Ciolacu.  El l-a criticat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, după ce administrația Trump a suspendat decizia de ridicare a vizelor impuse românilor: „Lămuririle (cu privire la menţinerea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în SUA – n.r.) trebuiau să vină în primul rând prin ambasadorul României de la Washington. Nu au venit aceste lămuriri”. 

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declin fiscal continuu al SUA în următorii ani, avertizează agenția Moody's

Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal. Agenția de evaluare financiară Moody's a avertizat marți că soliditatea fiscală a Statelor Unite se află pe un trend descendent, pe fondul adâncirii deficitului bugetar și al accesibilității tot mai reduse a datoriei, potrivit Reuters. Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal Raportul agenției subliniază că situația financiară a SUA s-a deteriorat încă din noiembrie 2023, când Moody's a înrăutățit perspectiva ratingului suveran „AAA”. Citește și: EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu: milionarul din contracte cu statul Dolha, CA-uri la Energie Conform estimărilor Moody’s, ponderea datoriei în PIB va ajunge la 130% până în 2035, față de aproape 100% în 2025, iar cheltuielile cu dobânzile vor crește la 30% din venituri, comparativ cu 9% în 2021. În acest context, agenția avertizează că, chiar și într-un scenariu economic favorabil, sustenabilitatea datoriei americane rămâne semnificativ mai slabă decât în cazul altor țări cu rating suveran „AAA”. Deciziile politice amplifică incertitudinea piețelor Raportul Moody’s vine într-un moment de incertitudine pe piețele financiare, amplificată de recentele taxe vamale impuse de președintele Donald Trump partenerilor comerciali cheie. Măsura a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, care se tem de presiuni inflaționiste și de o încetinire economică accentuată. Moody’s, singura agenție care menține ratingul „AAA” În timp ce Moody’s păstrează ratingul „AAA” al SUA, Standard & Poor’s și Fitch au redus deja calificativul la „AA+”, invocând deteriorarea fiscală. Agenția subliniază că o ajustare bugetară eficientă necesită reduceri masive de cheltuieli, însă acestea sunt dificil de implementat în actualul climat politic. Deși taxele vamale ar putea contribui temporar la creșterea veniturilor, pe termen lung, ele riscă să afecteze economia, diminuând efectele pozitive asupra bugetului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră