vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

702 articole
Internațional

Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene

Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene. Președintele american Donald Trump a anunțat luni că dorește să negocieze un acord cu Ucraina, prin care această țară să ofere garanții asupra pământurilor rare, esențiale în industria electronică, în schimbul sprijinului american. Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene Într-o declarație din Biroul Oval, citată de VOA News, Trump a confirmat intenția sa de a obține un angajament clar din partea Ucrainei în privința acestor resurse strategice. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma "Căutăm să ajungem la un acord cu Ucraina, astfel încât să ne ofere pământurile rare și alte resurse, în schimbul a ceea ce le oferim noi", a declarat președintele american. Întrebat direct de un jurnalist dacă Ucraina ar trebui să cedeze pământurile rare Statelor Unite, Trump a răspuns scurt și clar: „Da, vreau asigurări cu privire la pământurile rare”. Zelenski, deschis la un parteneriat strategic Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat încă din octombrie 2023 un plan de colaborare cu partenerii internaționali, care viza exploatarea și protecția comună a resurselor Ucrainei. Deși nu a menționat explicit pământurile rare, Zelenski a subliniat importanța unor resurse strategice precum uraniul, titanul, litiul și grafitul, subliniind valoarea acestora în contextul geopolitic actual. Importanța metalelor rare în economia globală Metalele rare sunt esențiale în industria tehnologică pentru realizarea semiconductorilor și bateriilor. De asemenea sunt folosite în domeniul militar pentru echipamente strategice. Statele Unite, care depind în mare parte de importurile din China, caută să-și diversifice astfel sursele de aprovizionare, iar Ucraina ar putea deveni un partener strategic în acest domeniu.

Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene (sursa: Facebook/The White House)
Elon Musk preia controlul Trezoreriei SUA (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

Elon Musk preia controlul Trezoreriei SUA

Elon Musk preia controlul Trezoreriei SUA. Echipa lui Elon Musk a preluat controlul asupra sistemului de plăți al Trezoreriei americane, responsabil de distribuirea a trilioane de dolari din fonduri federale, măsură susținută de președintele Donald Trump, dar considerată „extrem de periculoasă” de aleșii democrați, potrivit CBSNews. Elon Musk preia controlul Trezoreriei SUA Preluarea a fost aprobată de Scott Bessent, secretarul Departamentului Trezoreriei, după ce un înalt funcționar a fost plasat în concediu administrativ pentru că a refuzat să cedeze cheile sistemului echipei lui Musk. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Într-o declarație oficială, Elon Musk a afirmat că această măsură va permite eliminarea corupției și risipei în timp real. Pe rețeaua sa de socializare, Musk a susținut că „singura modalitate de a opri frauda” este monitorizarea tranzacțiilor și blocarea celor suspecte pentru verificare. Președintele Trump a salutat inițiativa, declarând că Musk „știe să reducă costurile”, deși a recunoscut că „uneori nu sunt de acord” în toate deciziile. Semnale de alarmă Decizia a fost contestată în instanță de sindicate și grupuri pentru drepturile omului, care solicită unui judecător federal să intervină pentru a proteja datele personale ale contribuabililor. Senatoarea democrată Elizabeth Warren a criticat dur această măsură, descriind-o drept „o amenințare majoră la adresa securității financiare a țării”. Într-o scrisoare adresată secretarului Trezoreriei, Warren s-a declarat „alarmată” de faptul că „un miliardar neales și lacheii săi necalificați” au obținut acces la un sistem atât de sensibil. Ea a avertizat că îndepărtarea personalului calificat ar putea crește riscul ca SUA să nu își poată rambursa datoria, declanșând o posibilă criză financiară globală. Echipa DOGE, tineri fără experiență Potrivit publicației Wired, Musk a plasat tineri cu vârste între 19 și 24 de ani în poziții guvernamentale cheie în cadrul Comisiei pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE). Aceștia au primit acces fără precedent la sistemul de plăți federale, în mod normal rezervat unor înalți funcționari apolitici. Mai mult, Biroul de Gestiune a Personalului a transmis angajaților un e-mail în care le oferea demisia voluntară cu un pachet compensatoriu de nouă luni de salariu, sugerând o restructurare semnificativă în cadrul instituției. Pe platforma X, Musk a reacționat ironic la acuzații, promițând „un spectacol garantat”, sugerând că echipa sa va descoperi fraudă și corupție la scară largă în mai multe servicii guvernamentale.

Iașiul domină exporturile către Statele Unite (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Iașiul domină exporturile către Statele Unite

Iașiul domină exporturile către Statele Unite. Firmele din Iași înregistrează un succes remarcabil pe piața americană, exportând anual mai multe mărfuri decât importă din SUA. Iașiul domină exporturile către Statele Unite În primele nouă luni din 2024, exporturile ieșene către Statele Unite au atins 47,3 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de doar 3,8 milioane de euro, potrivit Direcției Județene de Statistică Iași. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Acest excedent comercial de 43,5 milioane de euro demonstrează competitivitatea companiilor locale pe una dintre cele mai mari piețe globale. Totuși, eventualele taxe vamale impuse de SUA Uniunii Europene ar putea influența semnificativ această dinamică comercială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump suspendă temporar taxele impuse Mexicului (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump suspendă temporar taxele impuse Mexicului

Trump suspendă temporar taxele impuse Mexicului. Președintele american Donald Trump a discutat, luni dimineață, cu premierul canadian Justin Trudeau și cu președinta mexicană Claudia Sheinbaum, convenind cu aceasta din urmă suspendarea pentru o lună a taxelor vamale impuse Mexicului. Trump suspendă temporar taxele impuse Mexicului „Taxele vamale sunt suspendate pentru o lună, începând de acum”, a declarat Claudia Sheinbaum pe contul său de X (fostul Twitter). Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Președinta Mexicului a anunțat, de asemenea, consolidarea Gărzii Naționale cu aproximativ 10.000 de membri la granița cu SUA pentru a combate traficul de droguri, în special de fentanil. „Statele Unite se angajează să colaboreze pentru prevenirea traficului de arme către Mexic”, a adăugat Sheinbaum. Donald Trump confirmă acordul provizoriu Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Donald Trump a confirmat că taxele vamale impuse Mexicului sunt suspendate pentru o lună, timp în care vor continua negocierile pentru un acord permanent. Negocierile vor fi conduse de Marco Rubio – secretarul de stat, Scott Bessent – secretarul trezoreriei și Howard Lutnick – secretarul pentru comerț „În perioada de o lună cât vor fi suspendate taxele vamale, vor continua negocierile cu Mexicul pentru un acord permanent”, a transmis Trump. Noi taxe vamale impuse Canadei și Chinei Decizia de suspendare a tarifelor pentru Mexic vine după ce Donald Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale de 25% asupra tuturor produselor importate din Mexic și Canada. Singura excepție a fost reprezentată de produsele petroliere importate din Canada, care sunt taxate cu 10%. În paralel, Trump a impus taxe de 10% asupra importurilor din China, suplimentare celor deja existente asupra mai multor produse chinezești. „Am impus taxe vamale Canadei și Mexicului pentru a opri intrarea drogurilor în SUA”, a declarat Trump pe Truth Social. Reacțiile dure ale Canadei Ca răspuns la noile taxe vamale, Ontario, principala provincie economică a Canadei, a anunțat interzicerea accesului companiilor americane la contractele publice, ceea ce ar putea costa firmele din SUA miliarde de dolari. „Companiile americane vor pierde noi venituri de zeci de miliarde de dolari”, a declarat premierul provinciei, Doug Ford. În plus, Ontario a anulat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari canadieni (66 de milioane de euro) cu Starlink, compania controlată de Elon Musk, un aliat apropiat al lui Trump. Piețele bursiere în scădere Anunțul noilor taxe vamale a avut un impact negativ asupra burselor internaționale, care au înregistrat pierderi semnificative luni. Paris: -1,75%, Frankfurt: -1,83%, Londra: -1,37%, Milano: -1,16%, New York (Dow Jones): -1,25%, Nasdaq: -2,14%, S&P 500: -1,65% Efectele asupra economiei globale Importurile din Mexic, Canada și China reprezintă peste 40% din totalul importurilor SUA, iar noile taxe vamale ar putea crește prețurile și afecta lanțurile de producție. „Noile taxe vamale riscă să conducă la creșterea prețurilor și să încetinească activitatea în toate țările vizate prin perturbarea lanțurilor de producție”, avertizează economiștii. Trump: „Va merita prețul plătit” Donald Trump a recunoscut că noile măsuri ar putea afecta consumatorii și companiile americane, dar și-a apărat decizia, afirmând că este necesară pentru redresarea economiei SUA. „Aceasta va fi noua epocă de aur pentru Statele Unite! Va provoca aceasta suferință? Da, poate. Sau poate că nu. Dar vom face America măreață din nou și va merita prețul plătit!”, a scris el pe Truth Social. UE, următoarea țintă a taxelor vamale? Pentru moment, Uniunea Europeană a fost scutită de noile taxe impuse de Trump, dar președintele american a amenințat că ar putea lua măsuri similare împotriva blocului comunitar. „Dacă UE nu își reduce excedentul comercial în relațiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz și petrol american, vor urma taxe vamale și pentru Europa”, a avertizat Trump luna trecută.

Tensiuni crescute între SUA și Panama (sursa: state.gov)
Internațional

Tensiuni crescute între SUA și Panama

Tensiuni crescute între SUA și Panama. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a transmis un avertisment dur către Panama, afirmând că Statele Unite vor lua măsuri dacă nu se fac „schimbări imediate” în administrarea canalului. Conform Departamentului de Stat, Rubio a subliniat că tratatul de restituire a fost încălcat, iar Washingtonul nu va accepta actuala situație. Tensiuni crescute între SUA și Panama Rubio a declarat că președintele Donald Trump consideră influența Partidului Comunist Chinez asupra Canalului Panama drept o amenințare la securitate și o încălcare a tratatului de neutralitate. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Administrația americană își exprimă îngrijorarea privind controlul strategic al rutei comerciale și posibilitatea unei intervenții pentru protejarea intereselor sale. Panama respinge acuzațiile În replică, președintele panamez Jose Raul Mulino a negat existența unei „amenințări reale” la adresa tratatelor și a subliniat că nu există motive pentru o intervenție militară. Totuși, Mulino a propus discuții tehnice între echipele din Panama și SUA pentru clarificarea preocupărilor Washingtonului legate de influența chineză asupra canalului. Amenințările lui Trump În discursul său de învestire, președintele Donald Trump a reafirmat posibilitatea ca SUA să „preia din nou” controlul asupra Canalului Panama. Canalul, inaugurat în 1914 și transferat către Panama în 1999, rămâne un punct strategic vital pentru comerțul global, iar disputele asupra administrării sale riscă să escaladeze tensiunile dintre cele două state.

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA (sursa: Pecxels/Belle Co)
Internațional

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA. Taiwanul va ajuta firmele care doresc să își mute operațiunile în SUA, oferind sprijin pentru găsirea de parteneri și informații despre statele americane în care pot investi. Ministerul Economiei a anunțat aceste măsuri ca reacție la noile tarife impuse de președintele Donald Trump, care au impact asupra companiilor cu producție în Mexic, Canada și China. Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA Potrivit Straitstime.com, noile taxe vamale au stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, determinând scăderi semnificative pe bursele internaționale. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Acțiunile companiilor taiwaneze de tehnologie cu uzine în Mexic au suferit pierderi considerabile, cu Foxconn în scădere cu 8,1%, Quanta cu 9,8% și Inventec cu 6,7%. Pe lângă sprijinul oferit firmelor afectate de tarifele americane, Taiwanul dorește să încurajeze companiile să își reducă dependența de China. Guvernul taiwanez va menține politici economice favorabile, controlând dobânzile, inflația și cursul de schimb pentru a sprijini firmele care doresc să investească pe teritoriul insulei. Investiții strategice ale Taiwanului în SUA Cea mai mare investiție taiwaneză în SUA rămâne proiectul de 65 de miliarde de dolari al TSMC, pentru fabrici de cipuri în Arizona. Această inițiativă a fost lansată în timpul administrației Trump și continuă să fie un punct strategic în relațiile economice dintre Taiwan și Statele Unite.

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA (sursa: obj.ca)
Internațional

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA. Tensiunile comerciale dintre Canada și Statele Unite, alimentate de amenințările fostului președinte american Donald Trump, au declanșat un val de patriotism în rândul canadienilor. De la vânzarea explozivă a șepcilor inscripționate cu mesajul "Canada nu este de vânzare" până la apeluri la boicotarea produselor americane, sentimentul naționalist a luat amploare. Canada se revoltă împotriva politicilor SUA Totul a început când Trump a sugerat că ar putea „anexa” Canada și transforma țara într-un al 51-lea stat american, folosindu-se de „forța economică”. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR În fața acestei declarații provocatoare, doi antreprenori canadieni, Liam Mooney și Emma Cochrane, au avut o idee ingenioasă. Potrivit Ottawa Bussines Journal, aceștia au creat o șapcă inspirată de faimoasele căciuli MAGA (Make America Great Again), dar cu un mesaj clar și răspicat: "Canada nu este de vânzare". Succesul a fost instantaneu. Șapca a devenit un simbol al rezistenței canadiene când Doug Ford, premierul provinciei Ontario, a purtat-o la o conferință de presă la mijlocul lunii ianuarie. Cererea pentru aceste șepci, vândute cu 60 de dolari canadieni (41 USD), a explodat, demonstrând un sprijin puternic pentru această mișcare naționalistă. 90% dintre canadieni resping integrarea în SUA Un sondaj realizat la jumătatea lunii ianuarie arată că 90% dintre canadieni se opun ideii de a deveni parte din Statele Unite. În fața declarațiilor lui Trump privind posibile tarife de 25% asupra importurilor canadiene și chiar scenariul unei anexări economice, patriotismul canadian a atins cote maxime. Reacții puternice pe scena politică canadiană Criza a fost rapid transformată într-o oportunitate politică. Doug Ford, care a folosit amenințările americane pentru a convoca alegeri anticipate, a făcut din sloganul "Canada nu este de vânzare" un element central al campaniei sale. La un miting electoral, acesta a afirmat că Trump „trebuie să simtă durere” și a amenințat SUA cu un embargo asupra energiei și materiilor prime. De asemenea, fostul vicepremier Chrystia Freeland, unul dintre candidații favoriți la conducerea Partidului Liberal, a sugerat impunerea unor tarife de 100% asupra vehiculelor Tesla, vizând direct una dintre cele mai mari companii americane, deținută de Elon Musk, un susținător al fostului președinte Trump. În același timp, Mark Carney, fost guvernator al Băncii Canadei și principalul contracandidat al lui Justin Trudeau, a transmis un mesaj clar: "Nu ne vom pleca niciodată capul în fața unui agresor. Canadienii vor fi mereu uniți." Liderul social-democraților (NDP), Jagmeet Singh, a mers și mai departe, propunând interzicerea companiilor americane în contractele guvernamentale canadiene și lansarea unui program de "cumpărare exclusiv de produse canadiene". Apeluri la boicotarea produselor americane Media canadiană și rețelele sociale au reflectat furia crescândă față de politica agresivă a administrației Trump. Cotidianul The Globe and Mail a publicat un editorial intitulat „Este timpul pentru Canada să se maturizeze”, criticând dependența istorică a țării de Statele Unite. "Ipoteza conform căreia SUA vor fi mereu alături de Canada trebuie abandonată. Trebuie să ne descurcăm singuri, iar acest lucru va necesita decizii dificile, dar necesare", a subliniat publicația. În paralel, rețelele sociale au fost inundate de apeluri pentru boicotarea produselor americane, reflectând frustrarea și hotărârea canadienilor de a răspunde agresiunii economice a SUA. Huiduieli la imnul american: sportul, afectat de criza politică Sentimentele antiamericane s-au manifestat chiar și în lumea sportului. Sâmbătă, înaintea unui meci de hochei între Ottawa Senators și Minnesota Wild, desfășurat în capitala canadiană, imnul național al SUA a fost huiduit de spectatori. Incidentul, considerat extrem de neobișnuit pentru hocheiul profesionist nord-american, a fost o reacție directă la anunțul că SUA vor impune tarife de 25% la exporturile canadiene, cu excepția petrolului și gazelor, taxate cu 10%. Provinciile canadiene impun restricții firmelor americane Două dintre cele mai importante provincii canadiene, Noua Scoție și Columbia Britanică, au reacționat imediat la noile măsuri economice impuse de SUA. Autoritățile au anunțat limitarea accesului firmelor americane la contractele publice și interzicerea vânzării produselor alcoolice provenite din SUA Aceste măsuri marchează începutul unei escaladări economice între cele două țări, subliniind faptul că relațiile comerciale Canada-SUA sunt la cel mai tensionat nivel din ultimele decenii.

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump

Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump. Claudia Sheinbaum, președinta Mexicului, a denunțat sâmbătă acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora guvernul mexican ar avea legături cu cartelurile de droguri. Sheinbaum a calificat declarațiile drept „calomnii”. Declarații controversate Administrația Trump susține că taxele vor rămâne în vigoare până când Mexicul va coopera activ în lupta împotriva traficului de droguri. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Într-un comunicat publicat pe X, Casa Albă a declarat că „cartelurile mexicane sunt principalii traficanți de fentanil, metamfetamină și alte droguri periculoase din lume”. De asemenea, Washingtonul a mers mai departe, afirmând că aceste grupări criminale ar avea o „alianță” cu guvernul mexican, însă nu a furnizat nicio dovadă care să susțină această acuzație. Președinta Mexicului respinge acuzațiile lui Trump „Respingem categoric calomnia Casei Albe care acuză guvernul mexican că are alianțe cu organizații criminale”, a scris Sheinbaum pe platforma X. În același mesaj, aceasta a anunțat impunerea unor măsuri vamale împotriva Washingtonului, fără a oferi detalii suplimentare. SUA impune taxe vamale Mexicului și Canadei Sâmbătă, Donald Trump și-a pus în aplicare amenințarea privind un nou război comercial. Acesta a decis impunerea unei taxe vamale de 25% pentru produsele provenite din Mexic și Canada, precum și o taxă suplimentară de 10% la importurile din China. Potrivit Casei Albe, aceste măsuri au fost luate pentru a forța cele trei țări să își respecte angajamentele de a opri traficul de droguri toxice către Statele Unite.

Danezii consideră SUA o amenințare majoră (sursa: Facebook/Denmark.dk)
Internațional

Danezii consideră SUA o amenințare majoră

Danezii consideră SUA o amenințare majoră. Un nou sondaj de opinie relevă că 46% dintre danezi consideră Statele Unite o amenințare semnificativă pentru țara lor. Aceste date, furnizate de YouGov și publicate exclusiv de The Guardian, vin în contextul unor tensiuni tot mai mari între Danemarca, Groenlanda și SUA, generate de afirmațiile repetate ale lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra teritoriului autonom al Groenlandei. Danezii consideră SUA o amenințare majoră Sondajul, realizat pe un eșantion de peste 1.000 de danezi între 15 și 22 ianuarie, arată că percepția asupra SUA ca amenințare este mai mare decât în cazul Coreei de Nord (44%) și Iranului (40%). Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Totuși, Rusia rămâne percepută ca cea mai mare amenințare, cu 86% dintre respondenți considerând Moscova un pericol pentru Danemarca. În ceea ce privește posibilitatea ca Groenlanda să devină parte a SUA, 78% dintre danezi sunt împotrivă. În același timp, 72% dintre respondenți consideră că decizia finală ar trebui să aparțină Groenlandei, nu Danemarcei. Europa, îngrijorată de relațiile cu SUA Aceste rezultate vin în contextul în care prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a efectuat un turneu diplomatic la Berlin, Paris și Bruxelles pentru a obține sprijin în fața presiunilor venite din partea lui Trump privind Groenlanda. După o convorbire telefonică tensionată cu președintele SUA, Frederiksen a subliniat importanța solidarității europene: „Vreau să mă asigur că întreaga Europă rămâne unită, nu doar în ceea ce privește regatul Danemarcei, ci și într-un sens mai larg.” Groenlanda, țintă strategică și economică Trump a afirmat că SUA au nevoie de control asupra Groenlandei și a canalului Panama pentru „securitate economică”. El a descris achiziționarea Groenlandei ca pe o „necesitate absolută” și a confirmat că încă din 2019 a cerut echipei sale să exploreze posibilitatea unei achiziții, considerând-o „un mare acord imobiliar”. Groenlanda nu este atractivă doar pentru rezervele sale de petrol și gaze, ci și pentru resursele esențiale necesare tehnologiilor verzi, ceea ce a atras atenția și altor puteri globale, inclusiv China. Groenlandezii resping apartenența la SUA Un alt sondaj recent, realizat de Verian pentru ziarul danez Berlingske, indică faptul că 85% dintre groenlandezi nu doresc ca insula să devină parte a SUA. Doar 6% dintre respondenți sunt favorabili acestei idei, în timp ce 9% sunt indeciși.

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri. Statele Unite doresc ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, în special dacă se ajunge la un acord de armistițiu cu Rusia, potrivit declarațiilor lui Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, citat de Reuters. SUA presează Ucraina să organizeze alegeri Kellogg a subliniat că alegerile prezidențiale și parlamentare suspendate din cauza războiului trebuie să aibă loc, afirmând că democrațiile puternice își mențin procesele electorale chiar și în vremuri de conflict. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Atât Trump, cât și Kellogg lucrează la un plan de mediere a unui acord de pace în primele luni ale unei eventuale administrații Trump. Însă detaliile acestui plan sunt încă în lucru, iar momentul în care va fi prezentat oficial rămâne incert. Potrivit unor surse apropiate administrației Trump, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri ca parte a unui armistițiu inițial cu Rusia. Totuși, oficialii americani nu au ajuns la un consens dacă ar trebui să se încerce mai întâi un armistițiu temporar, înainte de un acord mai amplu. Dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, câștigătorul ar fi responsabil de negocierea unui acord de pace pe termen lung cu Rusia. Reacția Ucrainei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina ar putea organiza alegeri doar în anumite condiții. Prima: războiul se se termine. Să existe garanții de securitate solide pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale, impuse în februarie 2022. Poziția Rusiei: o capcană strategică? Liderul rus Vladimir Putin a afirmat că Zelenski nu este un lider legitim în lipsa unui nou mandat electoral și, prin urmare, nu ar avea dreptul legal de a semna un acord de pace. Totuși, Putin a menționat că Zelenski poate participa la negocieri, dar trebuie mai întâi să anuleze decretul din 2022 care interzice orice discuții cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere. Un oficial ucrainean a sugerat că Putin folosește alegerile ca o strategie de destabilizare, încercând să discrediteze guvernul ucrainean și să creeze o justificare pentru a ignora viitoare acorduri. Impactul alegerilor: riscuri și instabilitate Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a exprimat îndoieli cu privire la un posibil acord de pace în viitorul apropiat, subliniind că Putin nu pare pregătit pentru negocieri serioase. De asemenea, experți occidentali avertizează că ridicarea legii marțiale pentru a permite organizarea alegerilor ar putea duce la un exod de tineri apți pentru recrutare spre granițe. Ar urma retragerea soldaților mobilizați din armată și divizarea politică a liderilor ucraineni. De asemenea sunt de așteptat campanii de dezinformare orchestrate de Rusia pentru influențarea scrutinului. Dacă Trump ar insista ca Ucraina să organizeze alegeri, ar valida poziția Rusiei, care pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski.

Prima execuție a anului, în SUA (sursa: South Carolina Department of Corrections)
Internațional

Prima execuție a anului, în SUA

Prima execuție a anului, în SUA. Marion Bowman, un bărbat de 44 de ani, condamnat la moarte pentru uciderea unei tinere în 2001, a fost executat vineri prin injecție letală într-o închisoare din Columbia, Carolina de Sud. Bowman și-a susținut până la sfârșit nevinovăția, potrivit The Guardian. Aceasta este prima execuție din 2025 în Statele Unite. Prima execuție a anului, în SUA Bowman fusese condamnat în 2002 pentru crima comisă asupra unei foste prietene de liceu, Kandee Martin, în vârstă de 21 de ani. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Ancheta a arătat că victima a fost împușcată, plasată în portbagajul propriei mașini, iar autoturismul a fost apoi incendiat. Marion Bowman, care avea 20 de ani la momentul crimei, a recunoscut că îi vindea droguri tinerei, dar a negat că ar fi fost implicat în uciderea ei. „Îmi pare cu adevărat rău pentru Kandee și familia ei, dar nu am ucis-o eu”, a transmis condamnatul într-un comunicat postat online de avocatul său. Apeluri respinse și acuzații privind procesul Pe parcursul ultimilor ani, Bowman a depus numeroase apeluri pentru a obține amânarea execuției, susținând că avocatul său din proces a avut un comportament rasist față de el. „Nu vreau să fiu executat sau închis pe viață pentru o crimă pe care nu am comis-o.” Avocații lui Bowman au argumentat că sistemul judiciar a fost părtinitor din motive rasiale, deoarece Bowman era de culoare, iar victima era albă. Execuțiile în SUA În anul 2024, în Statele Unite au fost efectuate 25 de execuții. 3 execuții au fost realizate prin inhalare de azot, o metodă recent introdusă și controversată. 22 execuții au fost efectuate prin injecție letală. În următoarele două săptămâni, sunt programate încă patru execuții în Texas, Alabama și Florida. În prezent, pedeapsa capitală a fost abolită în 23 de state americane. Alte trei state - California, Oregon și Pennsylvania - au impus moratorii, suspendând execuțiile fără a elimina pedeapsa cu moartea din legislație. În plus, Arizona, Ohio și Tennessee au oprit execuțiile, dar au anunțat planuri de reluare a acestora în viitor. Trump susține pedeapsa capitală Președintele american Donald Trump este un susținător ferm al pedepsei cu moartea. „Pentru cele mai odioase crime, pedeapsa cu moartea trebuie extinsă”, a declarat Trump în prima zi a noului său mandat, pe 20 ianuarie. Administrația sa susține aplicarea acestei pedepse ca o măsură de descurajare a criminalității violente în SUA.

Columbia trimite avioane pentru repatrierea imigranților (sursa: X/Fuerza Aeroespacial Colombiana)
Internațional

Columbia trimite avioane pentru repatrierea imigranților

Columbia trimite avioane pentru repatrierea imigranților. Forțele Aeriene ale Columbiei au anunțat decolarea a două avioane militare către Statele Unite pentru a repatria imigranți columbieni expulzați de autoritățile americane. Columbia trimite avioane pentru repatrierea imigranților „Dis-de-dimineață, concetățenii noștri vor ajunge pe teritoriul columbian, fără a fi încătușați”, a declarat președintele columbian Gustavo Petro. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Acțiunea vine după un impas diplomatic între cele două țări, marcat de refuzul anterior al Columbiei de a accepta avioane militare americane pentru repatriere. Tensiuni și sancțiuni în relațiile columbiano-americane Duminică, președintele Donald Trump a amenințat cu sancțiuni comerciale severe împotriva Columbiei, incluzând taxe vamale de până la 50%. Columbia a refuzat inițial primirea imigranților din motive ce țineau de „demnitatea” acestora, dar ulterior cele două guverne au ajuns la un acord. Ambasadorul columbian la Washington, Daniel Garcia Pena, a recunoscut că situația a fost „foarte critică” și că dialogul a fost esențial pentru depășirea crizei. Critici privind tratamentul imigranților Expulzarea imigranților din SUA a generat controverse și în alte țări din regiune, precum Brazilia. Guvernul brazilian a condamnat „tratamentul degradant” aplicat celor 88 de imigranți expulzați, care au fost încătușați pe durata călătoriei. Oficialii din Brazilia au cerut explicații ambasadei americane, subliniind necesitatea respectării drepturilor migranților. Trump: „Pacea se obține cu forța” În timpul unei declarații la bordul Air Force One, Donald Trump a susținut că disputa cu Columbia a confirmat filosofia sa. „Pacea se obține cu forța”. Președintele american a apărat măsurile stricte de deportare, lăudând eforturile agenților de imigrație. „Totul a ieșit foarte bine cu Columbia. Sunt recunoscător că au fost de acord să facă ceea ce ne-am dorit”, a adăugat Trump, reafirmând importanța colaborării dintre cele două țări. Relațiile comerciale dintre Statele Unite și Columbia Statele Unite sunt principalul partener comercial al Columbiei, iar sancțiunile propuse ar fi putut afecta grav exporturile columbiene. Printre principalele produse exportate de Columbia către SUA se numără petrolul, aurul, cafeaua și florile. În același timp, Columbia este un importator major de porumb american, consolidând interdependența economică dintre cele două națiuni.

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american (sursa: Facebook/USAID Ukraine)
Internațional

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american. În plin război cu Rusia, Ucraina se confruntă cu o lovitură neașteptată: suspendarea mai multor proiecte de asistență din cauza înghețării temporare a ajutorului extern oferit de Statele Unite. Această decizie afectează direct sprijinul acordat veteranilor, mass-mediei locale și sectorului medical. Decizia lui Trump Noul președinte american Donald Trump, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, a emis o circulară care suspendă timp de 90 de zile ajutorul extern, cu excepția celui destinat Egiptului și Israelului. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu În această perioadă, toate programele de asistență externă vor fi reexaminate. Acest anunț a determinat suspendarea finanțărilor gestionate de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care oferă fonduri umanitare și de dezvoltare în străinătate. Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american Potrivit suspilne.media, mai multe organizații neguvernamentale și inițiative locale din Ucraina au fost nevoite să-și oprească activitatea. Veteran Hub, filiala din Viniția, care oferea consultații juridice și psihologice soldaților ucraineni și familiilor acestora, și-a suspendat operațiunile. Reprezentanta organizației, Olga Koutcher, a declarat că viitorul proiectelor este incert și a lansat un apel pentru sprijin din partea companiilor ucrainene. Mai multe redacții din Ucraina, dependente de fonduri USAID, au fost afectate de întreruperea finanțării. Proiecte recente, cu finanțări de milioane de dolari pentru susținerea ONG-urilor ucrainene, au fost puse „pe pauză” fără a se ști dacă vor fi anulate sau reduse. Dependența Ucrainei de ajutorul extern De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, USAID a oferit Ucrainei 2,6 miliarde de dolari în ajutor umanitar, 5 miliarde de dolari pentru dezvoltare, peste 30 de miliarde de dolari în ajutor bugetar direct. Aceste sume subliniază importanța sprijinului extern pentru Ucraina, o țară devastată de conflictul care durează de aproape trei ani. Reacțiile celor afectați Suspendarea finanțării a generat îngrijorare și nesiguranță în rândul beneficiarilor. Soția unui soldat ucrainean a descris situația drept „o lovitură foarte grea” pentru cei care depind de sprijinul oferit de organizații precum Veteran Hub. Lucrătorii umanitari din ONG-uri americane au declarat că decizia creează incertitudini în ceea ce privește viitorul proiectelor lor. Ajutorul militar rămâne intact Deși ajutorul umanitar și de dezvoltare a fost suspendat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că sprijinul militar american nu a fost afectat. Acesta rămâne esențial pentru eforturile Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar

Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar. Noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, a luat o decizie controversată, înghețând temporar ajutorul extern al Statelor Unite, cu excepția celui acordat Egiptului și Israelului. Potrivit unei circulare interne a Departamentului de Stat, citată de BBC, această măsură va permite reexaminarea completă a programelor de ajutor extern în conformitate cu politica președintelui Donald Trump. Ajutorul extern al SUA, înghețat temporar Conform circularei, „nu vor fi angajate fonduri noi” până la finalizarea reexaminării fiecărui program. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Ordinul executiv al președintelui Trump, emis în ziua învestirii sale, prevede înghețarea ajutorului extern pentru o perioadă de 90 de zile. Excepție fac Israelul și Egiptul, care rămân cei mai importanți beneficiari ai ajutorului militar american. Programele afectate Ajutorul alimentar de urgență este scutit de această măsură, însă circulara nu menționează explicit Ucraina, care a primit miliarde de dolari sub administrația Biden pentru a se apăra de agresiunea rusă. Aceasta sugerează că sprijinul pentru Ucraina ar putea fi, de asemenea, blocat. Motivele deciziei Marco Rubio a explicat că decizia de a suspenda temporar ajutorul extern vine din necesitatea de a evalua dacă angajamentele existente nu sunt duplicative și dacă sunt eficiente. Acesta a afirmat că această decizie reflectă politica externă a administrației Trump. Într-un decret semnat luni, Donald Trump a declarat că birocrația din industria ajutoarelor externe nu este aliniată cu interesele și valorile americane, în unele cazuri fiind chiar contrară acestora. Israelul și Egiptul, priorități strategice Israelul și Egiptul sunt printre cei mai mari beneficiari ai ajutorului militar american. Decizia de a exclude aceste țări de la înghețare reflectă importanța lor strategică în politica externă a SUA. Israelul primește anual ajutor militar semnificativ, iar Egiptul este considerat un partener cheie în regiunea Orientului Mijlociu. Implicațiile internaționale Măsura luată de Rubio a generat controverse, fiind percepută ca o schimbare majoră în politica externă a SUA. Blocarea potențială a ajutoarelor pentru Ucraina ar putea avea implicații semnificative în conflictul cu Rusia, în timp ce reexaminarea programelor ar putea afecta relațiile cu alte țări beneficiare.

Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului

Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului. Nominalizarea lui Pete Hegseth, propunerea lui Donald Trump pentru funcția de secretar al Apărării, a fost aprobată cu dificultate vineri de Senatul american, în ciuda acuzațiilor de agresiune sexuală, consum excesiv de alcool și lipsei de experiență. Republicani, împotriva nominalizării Decizia a fost luată la limită, cu votul decisiv al vicepreședintelui J.D. Vance, care a fost necesar pentru a debloca paritatea 50-50 din Senat. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Deși republicanii dețin o majoritate de 53 de locuri în Senat, trei dintre aceștia au votat împotriva lui Hegseth, printre care Mitch McConnell și Lisa Murkowski. Aceasta din urmă a declarat că nominalizarea ridică „îngrijorări considerabile”, menționând opoziția anterioară a lui Hegseth față de prezența femeilor în trupele de luptă, poziție pe care acesta susține că a revizuit-o recent. Controversatul Pete Hegseth, șef al Pentagonului Cunoscut ca prezentator la Fox News, Hegseth, în vârstă de 44 de ani, urmează să preia conducerea Pentagonului, un minister cu un buget anual uriaș de 850 de miliarde de dolari și aproximativ trei milioane de angajați. În timpul audierilor de confirmare, el a declarat că intenționează să restabilească o „cultură războinică” în armata americană, criticând ceea ce consideră a fi o orientare prea „woke” și de stânga a Pentagonului. Nominalizarea lui Pete Hegseth a stârnit proteste intense, alimentate de acuzații de agresiune sexuală din 2017. Deși Hegseth neagă orice relație neconsensuală, un acord financiar de 50.000 de dolari încheiat cu acuzatoarea sa a ridicat semne de întrebare. Criticile senatorilor În timpul audierilor, senatoarea Elizabeth Warren l-a acuzat de comportament nepotrivit din cauza consumului excesiv de alcool. Ea a relatat un incident în care Hegseth ar fi fost atât de beat încât a cântat cântece islamofobe într-un bar. Criticii, inclusiv senatoarea Tammy Duckworth, au evidențiat lipsa de experiență a lui Hegseth pentru a conduce un portofoliu de o asemenea importanță. Duckworth, un fost pilot de elicopter de luptă rănit grav în Irak, a fost unul dintre cei mai vocali opozanți ai nominalizării. Reacțiile publice și politice Nominalizarea lui Pete Hegseth a polarizat opinia publică și clasa politică. În timp ce Donald Trump l-a apărat cu fermitate, numindu-l „un om de bine”, opoziția democrată și chiar o parte din republicani au subliniat că alegerea sa nu respectă standardele morale și profesionale necesare pentru această funcție. Planurile sale de a schimba direcția ideologică a armatei americane vor fi monitorizate îndeaproape, iar presiunea publică rămâne ridicată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră