marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

străinătate

34 articole
Eveniment

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026

Românii care au lucrat legal în mai multe state europene nu pierd anii de contribuție și nici nu trebuie să deschidă câte un dosar în fiecare țară. Perioadele de asigurare se cumulează pentru stabilirea dreptului la pensie, însă fiecare stat calculează și plătește numai partea corespunzătoare activității desfășurate sub legislația sa. Dosarul poate fi depus la o singură instituție, care va comunica apoi cu toate țările implicate. Ce este, de fapt, „pensia comunitară” Denumirea de „pensie comunitară” este folosită curent, dar nu desemnează o pensie specială plătită de Uniunea Europeană și nici o pensie unică în care sunt transferate toate contribuțiile. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Este mecanismul prin care sistemele publice de pensii din statele europene își coordonează regulile, astfel încât o persoană care a muncit în mai multe țări să nu piardă perioadele de asigurare. Principalele reguli sunt prevăzute de Regulamentul european nr. 883/2004 și de Regulamentul de aplicare nr. 987/2009. Acestea nu uniformizează pensiile și nu obligă statele să folosească aceeași vârstă de pensionare ori aceeași formulă de calcul.  Ele stabilesc însă trei principii esențiale: - perioadele de asigurare realizate în diferite state se iau în considerare împreună pentru deschiderea dreptului; - fiecare țară calculează partea care îi revine; - pensia poate fi plătită, de regulă, și în alt stat decât cel care a acordat-o. Regulile se aplică în statele Uniunii Europene, precum și, în condițiile acordurilor existente, în Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Pentru Regatul Unit trebuie verificată situația concretă, deoarece după Brexit se aplică Acordul de retragere sau noile reguli de coordonare dintre UE și Regatul Unit. Anii lucrați în străinătate se adaugă la vechimea din România Cea mai importantă regulă este totalizarea perioadelor de asigurare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Să presupunem că o persoană a lucrat 11 ani în România, 14 ani în Italia și 8 ani în Germania. Pentru verificarea îndeplinirii stagiului minim, instituțiile pot lua în calcul un total de 33 de ani. Astfel, cei 11 ani din România nu sunt analizați izolat atunci când persoana nu ar îndeplini doar cu aceștia condiția cerută de legislația română. Această adunare a perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pentru toți cei 33 de ani. România va suporta numai partea aferentă perioadelor recunoscute în sistemul său, Italia partea pentru cei 14 ani, iar Germania partea pentru cei opt ani. Prin urmare, contribuțiile nu se mută dintr-o țară în alta, iar salariile obținute în străinătate nu sunt transformate automat în puncte de pensie românești. Poți primi două, trei sau chiar mai multe pensii În practică, beneficiarul poate primi mai multe plăți și mai multe decizii de pensionare. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Fiecare instituție verifică propriile perioade de cotizare și aplică legislația națională. Dacă solicitantul a lucrat în România, Spania și Germania, el poate ajunge să primească: o pensie din România; o pensie din Spania; o pensie din Germania. Sumele pot intra separat în cont și chiar în zile diferite. Nu există o instituție europeană care să adune banii și să vireze lunar o singură „pensie comunitară”. Cum calculează fiecare țară suma datorată Instituția de pensii din fiecare stat efectuează, după caz, două calcule. Primul este calculul național sau „pensia independentă”. Acesta se face numai pe baza contribuțiilor plătite în țara respectivă, dacă persoana îndeplinește condițiile legale fără să fie nevoie de anii din celelalte state. Al doilea este calculul european, proporțional. Instituția adună perioadele realizate în statele participante și stabilește mai întâi o pensie teoretică: suma pe care persoana ar fi primit-o dacă ar fi lucrat toată perioada în acel sistem. Apoi păstrează numai proporția aferentă anilor lucrați efectiv în țara respectivă. Un exemplu simplificat: dacă o persoană are 30 de ani de asigurare în total, dintre care zece într-un anumit stat, acesta va calcula pensia teoretică pentru 30 de ani și va plăti partea corespunzătoare celor zece ani. Dacă sunt posibile ambele calcule, autoritatea trebuie să compare rezultatele și să acorde prestația mai avantajoasă, potrivit regulilor europene. Comisia Europeană explică mecanismul calculului național și pro-rata. Patru ani lucrați într-o țară nu se pierd O confuzie frecventă este că o perioadă mai mică decât stagiul minim cerut de un stat ar fi pierdută. De exemplu, dacă Germania solicită cel puțin cinci ani pentru deschiderea dreptului, iar o persoană a lucrat acolo numai patru ani, instituția germană trebuie să ia în considerare și perioadele realizate în celelalte state europene pentru a verifica eligibilitatea. Dacă stagiul minim este îndeplinit prin totalizare, Germania va putea plăti partea aferentă celor patru ani. Există o regulă specială pentru perioadele mai mici de un an. Dacă legislația statului respectiv nu permite acordarea unei pensii pentru o asemenea perioadă, lunile nu dispar, ci pot fi preluate în calcul de statul sau statele în care persoana a fost asigurată mai mult timp. Perioadele suprapuse nu sunt însă numărate de două ori. Dacă o persoană figurează asigurată simultan în două sisteme pentru același interval, instituțiile vor aplica regulile europene privind legislația competentă. Nu toate pensiile încep în aceeași zi Fiecare stat își păstrează propria vârstă standard de pensionare și propriile condiții de acordare. O persoană poate îndeplini condițiile pentru pensia românească în 2026, dar să fie obligată să mai aștepte pentru partea datorată de un alt stat. Pensia din acea țară va începe numai după atingerea vârstei prevăzute de legislația sa. Așadar, faptul că România emite o decizie de pensionare nu obligă automat Germania, Italia, Spania sau Franța să înceapă plata în aceeași lună. Solicitantul trebuie să analizeze atent și pensionarea anticipată. Începerea mai devreme a unei pensii poate reduce definitiv suma acordată de statul respectiv și poate avea consecințe diferite în celelalte sisteme.  Autoritățile europene recomandă verificarea vârstelor și a regulilor din fiecare țară înainte de alegerea datei pensionării. Unde se depune dosarul dacă locuiești în România Persoana cu domiciliul sau reședința obișnuită în România depune cererea la casa teritorială de pensii de care aparține. Nu trebuie să călătorească în fiecare țară și nici să depună, din proprie inițiativă, câte un dosar complet la fiecare instituție. Casa de pensii devine instituție de contact și transmite informațiile către autoritățile statelor în care solicitantul declară că a lucrat. Cererea depusă la instituția competentă este, în principiu, valabilă pentru toate statele implicate. Solicitantul trebuie însă să enumere complet țările și perioadele lucrate. O țară omisă din cerere poate însemna verificări suplimentare, întârzieri sau chiar necesitatea deschiderii ulterioare a unei noi proceduri. Solicitantul trebuie să completeze în mod obligatoriu o anexă specială la cererea de pensie, unde va nota: denumirea angajatorilor din străinătate, perioadele exacte (luna/anul), localitatea și, extrem de important, numărul de securitate socială/de identificare la pensie primit din acea țară (de exemplu, Codice Fiscale în Italia, N.A.F. sau N.I.R. în Franța, N.I.E. în Spania etc.). Acest număr scurtează timpul de căutare în bazele de date externe cu până la 80%. Unde depui cererea dacă locuiești în străinătate Românul stabilit într-un alt stat european depune cererea la instituția de asigurări sociale de la locul său de reședință, dacă a fost asigurat și acolo. Acea instituție va contacta casa teritorială de pensii din România și autoritățile celorlalte țări în care persoana a lucrat. Nu este necesară deplasarea în România. Dacă solicitantul nu a lucrat niciodată în statul în care locuiește, cererea se depune, de regulă, la instituția din statul în care a lucrat ultima dată. Aceeași regulă este prezentată atât de CNPP, cât și de Comisia Europeană. Ce acte sunt necesare Lista exactă depinde de tipul pensiei și de țările implicate. Pentru partea românească pot fi necesare, între altele: actul de identitate și documentele de stare civilă; carnetul de muncă și adeverințele privind vechimea; adeverințele privind sporurile, veniturile și condițiile de muncă; livretul militar sau diploma de studii, dacă perioadele respective sunt relevante; documentele cerute pentru pensia de invaliditate ori de urmaș, după caz; datele contului bancar. Pentru perioadele din străinătate sunt foarte importante: numărul de asigurare socială atribuit în fiecare țară; denumirea și adresa angajatorilor; datele exacte sau aproximative ale angajării; contractele de muncă, fluturașii de salariu, certificatele de activitate ori extrasele de contribuții disponibile; eventualele decizii sau comunicări primite de la instituțiile străine. Lipsa contractelor nu înseamnă automat pierderea perioadei. Instituțiile trebuie să verifice evidențele oficiale între ele. Totuși, un număr de asigurare greșit, un nume schimbat prin căsătorie sau lipsa datelor despre angajator poate prelungi considerabil procedura. Munca „la negru”, pentru care nu au fost declarate și plătite contribuții, nu devine stagiu de cotizare doar pentru că persoana poate demonstra că a locuit în țara respectivă. Excepție fac sistemele în care anumite drepturi sunt legate și de perioadele de rezidență, potrivit legislației acelui stat. Cu cât timp înainte trebuie începută procedura Dosarele internaționale durează mai mult decât cele exclusiv naționale, deoarece instituțiile trebuie să identifice persoana, să confirme perioadele și să schimbe documente. Este prudent ca verificarea situației să înceapă cu cel puțin șase luni înainte de data estimată a pensionării. Extraselor oficiale de cotizare din străinătate (cum ar fi cel de la INPS în Italia sau Deutsche Rentenversicherung în Germania) poate dura câteva luni. Asta nu înseamnă neapărat depunerea prematură a cererii oficiale, ci solicitarea extraselor de contribuții, verificarea numelor și numerelor de asigurare și strângerea actelor. O întârziere administrativă nu ar trebui să anuleze dreptul, dar depunerea tardivă a cererii poate afecta data de la care sunt acordate sumele, în funcție de legislația fiecărui stat. De aceea, pensionarul nu trebuie să aștepte până când toate autoritățile străine îi confirmă informal vechimea pentru a se adresa instituției competente. Fiecare stat emite propria decizie După verificări, fiecare țară transmite propria decizie privind dreptul, cuantumul și data începerii plății. Instituția de contact întocmește și o sinteză a deciziilor, cunoscută în procedura europeană sub forma documentului P1. Dacă deciziile par să se influențeze negativ sau există neconcordanțe între ele, beneficiarul poate solicita reexaminarea, în condițiile prevăzute de regulile europene. O decizie greșită nu se contestă însă „la Bruxelles”. Decizia emisă de România se atacă potrivit legislației române, iar cea emisă de Italia, Germania sau Spania se contestă prin procedura și în termenul indicate de instituția țării respective. Regulamentul nr. 987/2009 obligă fiecare autoritate să precizeze căile de atac și termenele aplicabile. Pensia poate fi virată într-un cont din România Pensia dobândită într-un stat european poate fi, în principiu, plătită beneficiarului care locuiește într-un alt stat participant. Persoana poate furniza un cont bancar acceptat de instituția plătitoare, însă trebuie să verifice eventualele comisioane de transfer și de schimb valutar. Faptul că pensionarul se mută în România nu îi anulează pensia obținută în străinătate. El trebuie însă să anunțe schimbarea adresei și să respecte obligațiile instituției plătitoare, inclusiv trimiterea certificatului de viață atunci când acesta este solicitat. Pensia comunitară nu se acordă automat Instituțiile europene schimbă informații, dar procedura nu pornește numai pentru că persoana a ajuns la o anumită vârstă. Este necesară o cerere de pensionare. De asemenea, simpla contribuție într-un stat nu garantează aceeași categorie de pensie în toate țările. O instituție poate acorda pensie pentru limită de vârstă, în timp ce alta poate considera că solicitantul nu a împlinit încă vârsta legală. În cazul pensiei de invaliditate, statele pot face evaluări medicale distincte și pot ajunge la concluzii diferite. Mit vs realitate În spațiul public există mai multe informații greșite privind pensiile comunitare. Atenție, așadar, la aceste afirmații: „Trebuie să aleg țara din care vreau pensia” – Fals. Persoana poate avea drepturi în fiecare stat în care a fost asigurată. „Anii din străinătate se transferă în România” – Fals. Ei sunt totalizați pentru deschiderea dreptului, dar rămân în evidența statului în care au fost realizați. „România va plăti inclusiv pentru salariile din străinătate” – Fals. Fiecare țară își calculează partea potrivit contribuțiilor și regulilor proprii. „Dacă am lucrat numai câțiva ani într-o țară, îi pierd” – De regulă, fals. Perioadele pot fi folosite prin totalizare, iar pentru intervalele mai mici de un an există reguli speciale. „Dacă m-am pensionat în România, toate pensiile pornesc automat” – Fals. Fiecare stat aplică propria vârstă de pensionare. „Trebuie să plătesc un intermediar ca să-mi adune vechimea” – Fals. Comunicarea dintre instituțiile publice este parte a procedurii oficiale și nu presupune plata unui comision către firme private. Regula esențială: anii se adună, banii nu Pentru un român care a lucrat în mai multe țări, formula cea mai simplă este aceasta: perioadele se adună pentru a verifica dreptul la pensie, dar fiecare stat plătește separat numai partea sa. O singură cerere poate pune în mișcare întregul mecanism, însă solicitantul trebuie să declare toate țările, să ofere date cât mai exacte și să înceapă pregătirea din timp. Pensia comunitară nu este un cadou european și nici o pensie în plus, ci garanția că mobilitatea între state nu șterge anii în care contribuțiile au fost plătite.

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026
Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA
Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor
Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Ce politicieni români și funcționari și-au luat case în Spania, Franța, Italia, Anglia și Dubai în ultimul an
Eveniment

Ce politicieni români și funcționari și-au luat case în Spania, Franța, Italia, Anglia și Dubai în ultimul an

Declarațiile de avere depuse de mai mulți funcționari publici și politicieni din județul Iași arată că aceștia dețin proprietăți imobiliare în afara României. Consilier AUR de comună, casă în străinătate Imobilele sunt localizate în țări precum Spania, Franța, Italia și Emiratele Arabe Unite, iar în multe cazuri achizițiile au fost realizate din veniturile obținute din activități de afaceri sau din perioadele în care proprietarii au lucrat în diaspora. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Printre persoanele care au declarat bunuri imobile în străinătate se numără reprezentanți ai administrației publice locale, consilieri locali și funcționari din instituții ale statului. Pe listă figurează o angajată a Primăriei Iași, un consilier din cadrul Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism, un consilier local USR din comuna Mircești și un consilier local AUR din Ceplenița. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De ce fiica minoră a lui Ponta putea ieși din România, legal, neînsoțită de către un adult
Eveniment

De ce fiica minoră a lui Ponta putea ieși din România, legal, neînsoțită de către un adult

Scandalul în care este implicată fiica lui Victor Ponta, căreia i s-a refuzat întoarcerea în țară prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, i-a făcut pe unii să se întrebe cum a fost posibil ca Irina Ponta să fie neînsoțită în străinătate. Pentru studii, minorii de peste 16 ani pot călători singuri Într-adevăr, până în 2023, minorii nu puteau ieși din România neînsoțiți de către un adult. O schimbare legislativă, însă, a introdus câteva excepții. Astfel, potrivit Poliției de Frontieră, conform „art. 2 alin.3 din Legea nr. 248/2005 completată prin Legea nr. 247/2023, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile legii. Citește și: Surse: de ce a făcut Ponta scandal că Oana Țoiu nu vrea să-i evacueze fata din Dubai Astfel, la art. 30 din acest act normative a fost introdus alin.1^1, care prevede, că minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate în vizită la rude sau pentru studii, pentru a participa la concursuri oficiale ori pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi prezintă acte doveditoare în acest sens, poate călători în străinătate neînsoţit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliţiei de frontieră o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei.” În acest caz, Irinei Ponta i s-a aplicat prevederea referitoare la studii: tatăl său, Victor Ponta, susține că fiica sa studiază la New York University din Abu Dhabi.

Cât de ieftin este să trăiești în România prin comparație cu vestul Europei sau SUA
Eveniment

Cât de ieftin este să trăiești în România prin comparație cu vestul Europei sau SUA

Iașiul și alte orașe din România apar în clasamentul global al costului vieții realizat de Numbeo, care analizează 500 de orașe din întreaga lume. Cât costă traiul în România Costul vieții în Iași este de aproximativ două ori și jumătate mai mic decât în New York și de aproape trei ori mai redus decât în Zurich, considerat cel mai scump oraș din lume în 2026, diferențe care ridică întrebări despre modul de calcul al acestor indici. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Analiza datelor Numbeo arată că orașele românești se poziționează în partea inferioară a clasamentului global, cu indici ai costului vieții cuprinși între 38 și 45. Bucureștiul ocupă locul 296, urmat de Cluj-Napoca, Brașov, Constanța și Iași (locul 336), în timp ce orașe precum Sibiu, Oradea sau Craiova au costuri și mai reduse, reflectând atât prețurile locale, cât și nivelul veniturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Locuri de muncă în străinătate: salarii de peste 12.000 de lei brut pentru culegători de pere în Olanda
Eveniment

Locuri de muncă în străinătate: salarii de peste 12.000 de lei brut pentru culegători de pere în Olanda

Culegătorii de pere pot câștiga în Olanda peste 12.000 de lei brut lunar, potrivit unei oferte de muncă disponibile prin rețeaua EURES. Culegători de pere în Olanda, salarii atractive Locurile de muncă sunt accesibile și pentru românii din județul Iași, unde oferta de angajare s-a diversificat considerabil în această perioadă. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași a anunțat 948 de posturi vacante, dintre care 71 pentru persoane cu studii superioare. Restul de 877 de locuri se adresează candidaților cu studii medii, reflectând o cerere în creștere pentru meserii tehnice și servicii directe. Continuarea, în Ziarul de Iași

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale
Eveniment

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale

Armata vrea să deruleze operațiuni militare în afara României și să restrângă drepturi civile în orice situație, nu doar în stare de urgență sau război, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale. Angajarea țării în război fără acordul NATO? Organizația civică APADOR-CH a inventariat ceea ce consideră a fi principalele probleme ale legii, unele chiar de ordin constituțional. "APADOR-CH a cerut Parlamentului să rescrie câteva articole din proiectul noii Legi a Apărării Naționale, care în forma actuală pot duce la restrângerea arbitrară a unor drepturi și angajarea țării în război fără acordul NATO. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Mai multe articole din proiectul care se află acum în Camera Deputaților (Pl-x nr. 351/2025) sunt ambigue și pot deschide calea unor decizii abuzive, în afara cadrului constituțional, aspect sesizat de altfel și de Consiliul legislativ, în avizul dat legii.", se arată într-un comunicat al organizației. S-ar putea restrânge drepturi în orice moment "Proiectul folosește expresii precum „amenințări și pericole” sau „măsuri corespunzătoare în domeniile de competență” fără a le defini. În lipsa unor limite clare, autoritățile ar putea lua măsuri similare celor din starea de urgență – cum ar fi închiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restricționarea protestelor – fără ca o astfel de stare să fie declarată oficial. Legea trebuie să indice în mod clar în ce pot consta „ameninţările şi pericolele” care pot justifica luarea de către autorităţi a unor măsuri restrictive și să indice în mod clar gama de măsuri care pot fi dispuse de autorităţi în situaţia respectivă.", a fost una din criticile aduse de APADOR-CH proiectului de lege. Observațiile integrale ale organizației pot fi consultate aici.    

Când trebuie să mai faci un ITP pe lângă cel pe care-l ai deja. Amenzile, uriașe
Eveniment

Când trebuie să mai faci un ITP pe lângă cel pe care-l ai deja. Amenzile, uriașe

Șoferii români plătesc dublu pentru ITP. Șoferii români care fac Inspecția Tehnică Periodică (ITP) în străinătate sunt obligați să o repete la întoarcerea în țară, deoarece România nu recunoaște verificările efectuate în alte state UE. Șoferii români plătesc dublu pentru ITP RAR explică faptul că, pentru ca vehiculul să figureze cu ITP valabil în baza de date națională, verificarea trebuie realizată într-o stație autorizată din România sau la o reprezentanță teritorială. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept În lipsa acestei proceduri, înmatricularea mașinii se suspendă automat și circulația devine ilegală. În județul Iași funcționează în prezent 79 de unități autorizate ITP. Continuarea, în Ziarul de Iași

Marii jucători IT din România sunt mai ales companii străine. Concedieri semnificative în ultimii ani
Eveniment

Marii jucători IT din România sunt mai ales companii străine. Concedieri semnificative în ultimii ani

Companiile străine domină IT-ul din România. Industria IT din Iași este dominată de companii cu acționariat străin, care au generat în 2024 afaceri de peste 1,78 miliarde de lei. Companiile străine domină IT-ul din România În topul firmelor se remarcă Amazon, cu poziția de lider, alături de surpriza Thagora și de reculul înregistrat de Mambu. Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor Toate cele 11 companii de top sunt controlate din afara țării, iar deciziile-cheie, precum concedierile sau strategiile de creștere, vin din centre globale precum Seattle, Londra sau Amsterdam. Deși performanțele financiare sunt notabile, aproape 5% dintre angajați au fost concediați, accentuând fragilitatea controlului local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Peste 400 de locuri de muncă în străinătate pentru români, prin rețeaua EURES. Suedia, Germania și Italia, cele mai multe oferte
Eveniment

Peste 400 de locuri de muncă în străinătate pentru români, prin rețeaua EURES. Suedia, Germania și Italia, cele mai multe oferte

Peste 400 de joburi în străinătate. Românii care își doresc să muncească în afara țării au în prezent la dispoziție 416 locuri de muncă vacante în Spațiul Economic European (SEE), disponibile prin rețeaua EURES, potrivit unui comunicat transmis de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Peste 400 de joburi în străinătate Aceste posturi sunt oferite de angajatori din state precum Suedia, Germania, Italia, Norvegia sau Finlanda. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Locurile de muncă acoperă o gamă largă de domenii, de la producție industrială și agricultură, până la sănătate, educație și tehnologie. Suedia, Germania și Italia, cele mai multe oferte Cele mai multe locuri de muncă în străinătate sunt disponibile în: Suedia – 130 posturi pentru operator de proces, mecanic, electrician, tehnician de laborator, operator macara și logistică; Germania – 90 posturi pentru izolatori, educatori, lucrători în podgorii, zugravi, muncitori în ferme sau procesatori carne; Italia – 65 posturi pentru șoferi de autobuz și animatori în centre de vacanță. Oportunități și în Norvegia, Finlanda, Spania Alte state SEE cu locuri vacante prin EURES sunt: Norvegia – 51 posturi (îngrijitori de animale, muncitori în industria piscicolă); Finlanda – 48 posturi (muncitori în producția de prefabricate din beton); Spania – 9 posturi (tehnician întreținere ascensoare, montator pereți din ghips-carton); Austria – 7 posturi (operator robot laser, tehnician mecanic, CNC); Malta – 6 posturi (manager licitații, dezvoltator software, medic veterinar); Olanda – 6 posturi (culegători de pere); Danemarca – 2 posturi (dulgher, zidar); Slovenia – 1 post (dentist); Franța – 1 post (chirurg stomatolog). Peste 30.000 de locuri de muncă disponibile în România În paralel, angajatorii din România oferă, la nivel național, 30.868 de locuri de muncă vacante, înregistrate în evidențele ANOFM. Cele mai căutate posturi sunt: Agent de securitate – 1.856 posturi Lucrător comercial – 1.742 posturi Muncitor necalificat în construcții și finisaje – 1.375 posturi Șofer transport rutier de mărfuri – 1.338 posturi Muncitor necalificat la asamblare și montaj – 1.290 posturi Manipulant mărfuri – 1.283 posturi Locuri de muncă pentru toate nivelurile de studii Din totalul locurilor de muncă din România: 2.134 posturi sunt pentru persoane cu studii superioare, precum ingineri, specialiști economici, contabili, inspectori sau manageri; 5.657 posturi se adresează celor cu studii liceale/postliceale, în meserii precum agent de securitate, lucrător comercial, șofer, casier sau servant pompier; 6.122 posturi sunt pentru persoane cu studii profesionale, în domenii precum manipulare mărfuri, sudură, bucătărie, ambalare produse; 16.845 posturi vizează persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale, pentru muncitori necalificați, paznici, curieri etc.  

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a mai pârât niște mici sinecuriști
Eveniment

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a mai pârât niște mici sinecuriști

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că a identificat existența unui comitet special care avizează investițiile străine în România, separat de cel cunoscut deja – CIFGA, de pe lângă EximBank. Acesta percepe o taxă considerabilă și oferă indemnizații generoase membrilor săi. Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan Potrivit premierului, orice investiție străină în România este condiționată de un aviz emis de acest nou comitet, în schimbul unei taxe de 10.000 de euro. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Comisia, compusă din 11 persoane, analizează dosarele și decide dacă investiția este aprobată sau respinsă. Indemnizații consistente pentru fiecare ședință Membrii comitetului primesc 30% din salariul unui ministru pentru fiecare ședință la care participă. Astfel, dacă au trei ședințe pe lună, pot ajunge să încaseze echivalentul unui salariu întreg suplimentar. „Este o nedreptate ca astfel de practici să continue. Comitetul are 11 membri, iar remunerația este nejustificat de mare”, a spus Bolojan. Modificările se pot face doar prin Parlament Premierul a precizat că acest comitet și mecanismul de plată au fost instituite prin lege, iar schimbarea acestora necesită intervenția Parlamentului aflat în sesiune: „Ca să le impui o indemnizație zero sau să reduci numărul de membri, ai nevoie de vot în Parlament. Nu e ușor, dar e necesar”, a subliniat șeful Guvernului. Corectarea acestor abuzuri, inclusă în noile pachete fiscale Bolojan a anunțat că astfel de nereguli vor fi corectate în pachetele doi și trei de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul promite că nicio formă de risipă bugetară nu va fi ignorată: „În fiecare zi analizăm și trimitem Corpul de control. Așa cum s-au trimis rapoarte la parchete în cazul Praid și la ministerele de resort pentru Apelor Române sau Salrom, vom proceda și în cazul EximBank și al acestui comitet”, a declarat Bolojan. „Sunt nedreptăți sfidătoare pentru cetățeni” Premierul a încheiat spunând că astfel de situații sunt „sfidătoare pentru cetățenii țării” și că statul trebuie să își recâștige credibilitatea prin eliminarea acestor privilegii ascunse în structuri birocratice: „Avem obligația de a corecta toate nedreptățile care s-au acumulat în timp”, a concluzionat Bolojan.

România, foarte puțin interesantă ca piață de muncă: românii pleacă în străinătate, în țară vin să muncească doar cetățeni din regiuni sărace (studiu)
Eveniment

România, foarte puțin interesantă ca piață de muncă: românii pleacă în străinătate, în țară vin să muncească doar cetățeni din regiuni sărace (studiu)

România pierde masiv forță de muncă. Economia românească se confruntă cu o scădere alarmantă a capacității de absorbție a forței de muncă, în paralel cu o creștere semnificativă a migrației persoanelor active către alte țări, avertizează economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române. România pierde masiv forță de muncă Potrivit datelor analizate de Ciprian Bădescu pentru Agerpres, între 2010 și 2023, sumele trimise în țară de românii care muncesc în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 milioane euro în 2010 la aproximativ 10 miliarde euro în 2023. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În același interval, remitențele de ieșire – adică banii trimiși de migranții străini care muncesc în România către țările de origine – au crescut de la 88 milioane euro la 1,4 miliarde euro. Această dinamică indică o scădere gravă a atractivității ocupaționale a economiei românești, atât pentru forța de muncă locală, cât și pentru cea străină. Atractivitatea reală a unei economii Pentru a evalua forța reală a unei economii, Bădescu a creat un indice de atractivitate ocupațională, în cadrul unei cercetări desfășurate sub auspiciile ICCV – Academia Română. Acest indice urmărește diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire. În 2010, diferența era de 553 milioane euro, iar în 2023 a ajuns la aproape 9 miliarde euro, un indicator clar al dezechilibrului. România, pe ultimul loc la atractivitate economică România a înregistrat o descreștere medie anuală a atractivității de 123%, ceea ce se traduce printr-o scădere de 1600% a capacității de a atrage forță de muncă, conform cercetătorului. Indicele de atractivitate economică este influențat de factori precum: accesibilitatea și calitatea forței de muncă, diferențele de putere de cumpărare, eficiența sistemului de asistență socială, politicile fiscale și sprijinul pentru antreprenoriat. În acest context, România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul atractivității economiilor din regiune, ceea ce agravează fenomenul migrației și al îmbătrânirii populației. Depopulare, îmbătrânire și explozia bolilor vârstei a treia Scăderea atractivității economice are efecte grave: declin demografic accelerat, îmbătrânirea populației și creșterea morbidității. Potrivit lui Bădescu, pe termen lung, aceste evoluții conduc la depopularea satelor și chiar la dispariția unor comunități rurale întregi, fenomen denumit de cercetători „satele care mor”. Inițiative locale și europene pentru sprijinirea satelor afectate În județul Dolj, autoritățile au lansat proiecte-pilot pentru centre comunitare integrate în mediul rural, care oferă acces la servicii medicale, sociale și juridice. Această inițiativă a fost extinsă și în alte județe, vizând inclusiv comunitățile de romi și zonele marginalizate. Cel mai mare proiect social din România În februarie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat proiectul „Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale”, finanțat cu fonduri europene. Proiectul vizează: peste 450.000 de persoane vulnerabile din 2.000 de localități rurale, investiții de 815 milioane euro, acces la servicii sociale, educație, sănătate și sprijin comunitar, mese calde pentru copiii vulnerabili, reparații de locuințe și sprijin pentru obținerea actelor de identitate, formarea a 10.000 de specialiști în domeniile social, educațional și medical. Diaspora românească din Manchester Ciprian Bădescu a înființat recent Global Development Center în Manchester, dedicat studierii migranților sezonieri români. El atrage atenția asupra riscurilor cu care se confruntă copiii românilor plecați la muncă, în special pericolul uitării limbii române și lipsa sprijinului pentru familiile rămase în țară.  

Propunere șocantă a AUR: să se confiște casele românilor plecați în străinătate pentru a fi date celor din țară care nu au
Politică

Propunere șocantă a AUR: să se confiște casele românilor plecați în străinătate pentru a fi date celor din țară care nu au

AUR vrea confiscarea caselor românilor plecați. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a prezentat la Antena 3 CNN un proiect inedit care vizează readucerea la viață a satelor părăsite din România. Propunerea presupune ca statul să răscumpere locuințele românilor plecați definitiv în străinătate și să le ofere altor cetățeni la un preț simbolic: un leu. AUR vrea confiscarea caselor românilor plecați Potrivit lui Marius Lulea, programul „Case la un leu” nu se referă la imobile aflate în proprietatea statului, ci la case deținute de români care au emigrat și nu mai sunt interesați de aceste bunuri. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Lulea a sugerat că statul ar putea aplica o procedură similară cu cea a exproprierilor folosite la construcția de autostrăzi, achiziționând imobilele la valoarea pieței. Locuințele ar fi oferite altor cetățeni români, la un leu Casele răscumpărate de stat ar urma să fie redistribuite altor români la un preț simbolic, cu scopul de a revitaliza zonele rurale abandonate. Lulea susține că astfel de inițiative au fost aplicate cu succes și în alte state europene, precum Italia. Soluție pentru satele pustiite și emigranții români „Avem între 5 și 6 milioane de români care au plecat din cauza regimurilor politice catastrofale”, a declarat Lulea, subliniind că majoritatea provin din sate și orașe mici. Proiectul propus de AUR își propune să transforme aceste locuințe abandonate în oportunități pentru familii care doresc să se întoarcă în țară – fie definitiv, fie sezonier. Lipsa unui cadru legal În prezent, nu există un cadru legal care să permită punerea în aplicare a acestui program. Totuși, Lulea afirmă că AUR va milita pentru elaborarea unui cadru legislativ care să permită valorificarea acestor proprietăți, fără abuzuri. Transferul către noii beneficiari s-ar face fie prin vânzare la preț de piață, fie prin renunțarea voluntară a vechilor proprietari.

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești (media taxelor pe fiecare firmă)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești (media taxelor pe fiecare firmă)

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră