sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: străinătate

31 articole
Eveniment

Ce politicieni români și-au luat case în Spania, Franța, Italia, Anglia și Dubai în ultimul an

Declarațiile de avere depuse de mai mulți funcționari publici și politicieni din județul Iași arată că aceștia dețin proprietăți imobiliare în afara României. Consilier AUR de comună, casă în străinătate Imobilele sunt localizate în țări precum Spania, Franța, Italia și Emiratele Arabe Unite, iar în multe cazuri achizițiile au fost realizate din veniturile obținute din activități de afaceri sau din perioadele în care proprietarii au lucrat în diaspora. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Printre persoanele care au declarat bunuri imobile în străinătate se numără reprezentanți ai administrației publice locale, consilieri locali și funcționari din instituții ale statului. Pe listă figurează o angajată a Primăriei Iași, un consilier din cadrul Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism, un consilier local USR din comuna Mircești și un consilier local AUR din Ceplenița. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dubai, destinație imobiliară preferată de politicieni și funcționari români (sursa: Pexels/Anna Sovi)
Fiica lui Ponta putea ieși din România, legal, neînsoțită de către un adult (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

De ce fiica minoră a lui Ponta putea ieși din România, legal, neînsoțită de către un adult

Scandalul în care este implicată fiica lui Victor Ponta, căreia i s-a refuzat întoarcerea în țară prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, i-a făcut pe unii să se întrebe cum a fost posibil ca Irina Ponta să fie neînsoțită în străinătate. Pentru studii, minorii de peste 16 ani pot călători singuri Într-adevăr, până în 2023, minorii nu puteau ieși din România neînsoțiți de către un adult. O schimbare legislativă, însă, a introdus câteva excepții. Astfel, potrivit Poliției de Frontieră, conform „art. 2 alin.3 din Legea nr. 248/2005 completată prin Legea nr. 247/2023, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile legii. Citește și: Surse: de ce a făcut Ponta scandal că Oana Țoiu nu vrea să-i evacueze fata din Dubai Astfel, la art. 30 din acest act normative a fost introdus alin.1^1, care prevede, că minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate în vizită la rude sau pentru studii, pentru a participa la concursuri oficiale ori pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi prezintă acte doveditoare în acest sens, poate călători în străinătate neînsoţit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliţiei de frontieră o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei.” În acest caz, Irinei Ponta i s-a aplicat prevederea referitoare la studii: tatăl său, Victor Ponta, susține că fiica sa studiază la New York University din Abu Dhabi.

Cât costă traiul în România (sursa: Pexels/Radubradu)
Eveniment

Cât de ieftin este să trăiești în România prin comparație cu vestul Europei sau SUA

Iașiul și alte orașe din România apar în clasamentul global al costului vieții realizat de Numbeo, care analizează 500 de orașe din întreaga lume. Cât costă traiul în România Costul vieții în Iași este de aproximativ două ori și jumătate mai mic decât în New York și de aproape trei ori mai redus decât în Zurich, considerat cel mai scump oraș din lume în 2026, diferențe care ridică întrebări despre modul de calcul al acestor indici. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Analiza datelor Numbeo arată că orașele românești se poziționează în partea inferioară a clasamentului global, cu indici ai costului vieții cuprinși între 38 și 45. Bucureștiul ocupă locul 296, urmat de Cluj-Napoca, Brașov, Constanța și Iași (locul 336), în timp ce orașe precum Sibiu, Oradea sau Craiova au costuri și mai reduse, reflectând atât prețurile locale, cât și nivelul veniturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Culegători de pere în Olanda, salarii atractive (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Locuri de muncă în străinătate: salarii de peste 12.000 de lei pentru culegători de pere în Olanda

Culegătorii de pere pot câștiga în Olanda peste 12.000 de lei brut lunar, potrivit unei oferte de muncă disponibile prin rețeaua EURES. Culegători de pere în Olanda, salarii atractive Locurile de muncă sunt accesibile și pentru românii din județul Iași, unde oferta de angajare s-a diversificat considerabil în această perioadă. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași a anunțat 948 de posturi vacante, dintre care 71 pentru persoane cu studii superioare. Restul de 877 de locuri se adresează candidaților cu studii medii, reflectând o cerere în creștere pentru meserii tehnice și servicii directe. Continuarea, în Ziarul de Iași

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (proiect de lege)

Armata vrea să deruleze operațiuni militare în afara României și să restrângă drepturi civile în orice situație, nu doar în stare de urgență sau război, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale. Angajarea țării în război fără acordul NATO? Organizația civică APADOR-CH a inventariat ceea ce consideră a fi principalele probleme ale legii, unele chiar de ordin constituțional. "APADOR-CH a cerut Parlamentului să rescrie câteva articole din proiectul noii Legi a Apărării Naționale, care în forma actuală pot duce la restrângerea arbitrară a unor drepturi și angajarea țării în război fără acordul NATO. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Mai multe articole din proiectul care se află acum în Camera Deputaților (Pl-x nr. 351/2025) sunt ambigue și pot deschide calea unor decizii abuzive, în afara cadrului constituțional, aspect sesizat de altfel și de Consiliul legislativ, în avizul dat legii.", se arată într-un comunicat al organizației. S-ar putea restrânge drepturi în orice moment "Proiectul folosește expresii precum „amenințări și pericole” sau „măsuri corespunzătoare în domeniile de competență” fără a le defini. În lipsa unor limite clare, autoritățile ar putea lua măsuri similare celor din starea de urgență – cum ar fi închiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restricționarea protestelor – fără ca o astfel de stare să fie declarată oficial. Legea trebuie să indice în mod clar în ce pot consta „ameninţările şi pericolele” care pot justifica luarea de către autorităţi a unor măsuri restrictive și să indice în mod clar gama de măsuri care pot fi dispuse de autorităţi în situaţia respectivă.", a fost una din criticile aduse de APADOR-CH proiectului de lege. Observațiile integrale ale organizației pot fi consultate aici.    

Șoferii români plătesc dublu pentru ITP (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Când trebuie să mai faci un ITP pe lângă cel pe care-l ai deja. Amenzile, uriașe

Șoferii români plătesc dublu pentru ITP. Șoferii români care fac Inspecția Tehnică Periodică (ITP) în străinătate sunt obligați să o repete la întoarcerea în țară, deoarece România nu recunoaște verificările efectuate în alte state UE. Șoferii români plătesc dublu pentru ITP RAR explică faptul că, pentru ca vehiculul să figureze cu ITP valabil în baza de date națională, verificarea trebuie realizată într-o stație autorizată din România sau la o reprezentanță teritorială. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept În lipsa acestei proceduri, înmatricularea mașinii se suspendă automat și circulația devine ilegală. În județul Iași funcționează în prezent 79 de unități autorizate ITP. Continuarea, în Ziarul de Iași

Companiile străine domină IT-ul din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marii jucători IT din România sunt companii străine. Concedieri semnificative în ultimii ani

Companiile străine domină IT-ul din România. Industria IT din Iași este dominată de companii cu acționariat străin, care au generat în 2024 afaceri de peste 1,78 miliarde de lei. Companiile străine domină IT-ul din România În topul firmelor se remarcă Amazon, cu poziția de lider, alături de surpriza Thagora și de reculul înregistrat de Mambu. Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor Toate cele 11 companii de top sunt controlate din afara țării, iar deciziile-cheie, precum concedierile sau strategiile de creștere, vin din centre globale precum Seattle, Londra sau Amsterdam. Deși performanțele financiare sunt notabile, aproape 5% dintre angajați au fost concediați, accentuând fragilitatea controlului local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Peste 400 de joburi în străinătate (sursa: Pexels/Anamul Rezwan)
Eveniment

Peste 400 de locuri de muncă în străinătate pentru români, prin rețeaua EURES

Peste 400 de joburi în străinătate. Românii care își doresc să muncească în afara țării au în prezent la dispoziție 416 locuri de muncă vacante în Spațiul Economic European (SEE), disponibile prin rețeaua EURES, potrivit unui comunicat transmis de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Peste 400 de joburi în străinătate Aceste posturi sunt oferite de angajatori din state precum Suedia, Germania, Italia, Norvegia sau Finlanda. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Locurile de muncă acoperă o gamă largă de domenii, de la producție industrială și agricultură, până la sănătate, educație și tehnologie. Suedia, Germania și Italia, cele mai multe oferte Cele mai multe locuri de muncă în străinătate sunt disponibile în: Suedia – 130 posturi pentru operator de proces, mecanic, electrician, tehnician de laborator, operator macara și logistică; Germania – 90 posturi pentru izolatori, educatori, lucrători în podgorii, zugravi, muncitori în ferme sau procesatori carne; Italia – 65 posturi pentru șoferi de autobuz și animatori în centre de vacanță. Oportunități și în Norvegia, Finlanda, Spania Alte state SEE cu locuri vacante prin EURES sunt: Norvegia – 51 posturi (îngrijitori de animale, muncitori în industria piscicolă); Finlanda – 48 posturi (muncitori în producția de prefabricate din beton); Spania – 9 posturi (tehnician întreținere ascensoare, montator pereți din ghips-carton); Austria – 7 posturi (operator robot laser, tehnician mecanic, CNC); Malta – 6 posturi (manager licitații, dezvoltator software, medic veterinar); Olanda – 6 posturi (culegători de pere); Danemarca – 2 posturi (dulgher, zidar); Slovenia – 1 post (dentist); Franța – 1 post (chirurg stomatolog). Peste 30.000 de locuri de muncă disponibile în România În paralel, angajatorii din România oferă, la nivel național, 30.868 de locuri de muncă vacante, înregistrate în evidențele ANOFM. Cele mai căutate posturi sunt: Agent de securitate – 1.856 posturi Lucrător comercial – 1.742 posturi Muncitor necalificat în construcții și finisaje – 1.375 posturi Șofer transport rutier de mărfuri – 1.338 posturi Muncitor necalificat la asamblare și montaj – 1.290 posturi Manipulant mărfuri – 1.283 posturi Locuri de muncă pentru toate nivelurile de studii Din totalul locurilor de muncă din România: 2.134 posturi sunt pentru persoane cu studii superioare, precum ingineri, specialiști economici, contabili, inspectori sau manageri; 5.657 posturi se adresează celor cu studii liceale/postliceale, în meserii precum agent de securitate, lucrător comercial, șofer, casier sau servant pompier; 6.122 posturi sunt pentru persoane cu studii profesionale, în domenii precum manipulare mărfuri, sudură, bucătărie, ambalare produse; 16.845 posturi vizează persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale, pentru muncitori necalificați, paznici, curieri etc.  

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a pârât niște mici sinecuriști

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că a identificat existența unui comitet special care avizează investițiile străine în România, separat de cel cunoscut deja – CIFGA, de pe lângă EximBank. Acesta percepe o taxă considerabilă și oferă indemnizații generoase membrilor săi. Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan Potrivit premierului, orice investiție străină în România este condiționată de un aviz emis de acest nou comitet, în schimbul unei taxe de 10.000 de euro. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Comisia, compusă din 11 persoane, analizează dosarele și decide dacă investiția este aprobată sau respinsă. Indemnizații consistente pentru fiecare ședință Membrii comitetului primesc 30% din salariul unui ministru pentru fiecare ședință la care participă. Astfel, dacă au trei ședințe pe lună, pot ajunge să încaseze echivalentul unui salariu întreg suplimentar. „Este o nedreptate ca astfel de practici să continue. Comitetul are 11 membri, iar remunerația este nejustificat de mare”, a spus Bolojan. Modificările se pot face doar prin Parlament Premierul a precizat că acest comitet și mecanismul de plată au fost instituite prin lege, iar schimbarea acestora necesită intervenția Parlamentului aflat în sesiune: „Ca să le impui o indemnizație zero sau să reduci numărul de membri, ai nevoie de vot în Parlament. Nu e ușor, dar e necesar”, a subliniat șeful Guvernului. Corectarea acestor abuzuri, inclusă în noile pachete fiscale Bolojan a anunțat că astfel de nereguli vor fi corectate în pachetele doi și trei de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul promite că nicio formă de risipă bugetară nu va fi ignorată: „În fiecare zi analizăm și trimitem Corpul de control. Așa cum s-au trimis rapoarte la parchete în cazul Praid și la ministerele de resort pentru Apelor Române sau Salrom, vom proceda și în cazul EximBank și al acestui comitet”, a declarat Bolojan. „Sunt nedreptăți sfidătoare pentru cetățeni” Premierul a încheiat spunând că astfel de situații sunt „sfidătoare pentru cetățenii țării” și că statul trebuie să își recâștige credibilitatea prin eliminarea acestor privilegii ascunse în structuri birocratice: „Avem obligația de a corecta toate nedreptățile care s-au acumulat în timp”, a concluzionat Bolojan.

România pierde masiv forță de muncă (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Eveniment

România, foarte puțin interesantă ca piață de muncă: românii pleacă în străinătate

România pierde masiv forță de muncă. Economia românească se confruntă cu o scădere alarmantă a capacității de absorbție a forței de muncă, în paralel cu o creștere semnificativă a migrației persoanelor active către alte țări, avertizează economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române. România pierde masiv forță de muncă Potrivit datelor analizate de Ciprian Bădescu pentru Agerpres, între 2010 și 2023, sumele trimise în țară de românii care muncesc în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 milioane euro în 2010 la aproximativ 10 miliarde euro în 2023. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” În același interval, remitențele de ieșire – adică banii trimiși de migranții străini care muncesc în România către țările de origine – au crescut de la 88 milioane euro la 1,4 miliarde euro. Această dinamică indică o scădere gravă a atractivității ocupaționale a economiei românești, atât pentru forța de muncă locală, cât și pentru cea străină. Atractivitatea reală a unei economii Pentru a evalua forța reală a unei economii, Bădescu a creat un indice de atractivitate ocupațională, în cadrul unei cercetări desfășurate sub auspiciile ICCV – Academia Română. Acest indice urmărește diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire. În 2010, diferența era de 553 milioane euro, iar în 2023 a ajuns la aproape 9 miliarde euro, un indicator clar al dezechilibrului. România, pe ultimul loc la atractivitate economică România a înregistrat o descreștere medie anuală a atractivității de 123%, ceea ce se traduce printr-o scădere de 1600% a capacității de a atrage forță de muncă, conform cercetătorului. Indicele de atractivitate economică este influențat de factori precum: accesibilitatea și calitatea forței de muncă, diferențele de putere de cumpărare, eficiența sistemului de asistență socială, politicile fiscale și sprijinul pentru antreprenoriat. În acest context, România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul atractivității economiilor din regiune, ceea ce agravează fenomenul migrației și al îmbătrânirii populației. Depopulare, îmbătrânire și explozia bolilor vârstei a treia Scăderea atractivității economice are efecte grave: declin demografic accelerat, îmbătrânirea populației și creșterea morbidității. Potrivit lui Bădescu, pe termen lung, aceste evoluții conduc la depopularea satelor și chiar la dispariția unor comunități rurale întregi, fenomen denumit de cercetători „satele care mor”. Inițiative locale și europene pentru sprijinirea satelor afectate În județul Dolj, autoritățile au lansat proiecte-pilot pentru centre comunitare integrate în mediul rural, care oferă acces la servicii medicale, sociale și juridice. Această inițiativă a fost extinsă și în alte județe, vizând inclusiv comunitățile de romi și zonele marginalizate. Cel mai mare proiect social din România În februarie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat proiectul „Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale”, finanțat cu fonduri europene. Proiectul vizează: peste 450.000 de persoane vulnerabile din 2.000 de localități rurale, investiții de 815 milioane euro, acces la servicii sociale, educație, sănătate și sprijin comunitar, mese calde pentru copiii vulnerabili, reparații de locuințe și sprijin pentru obținerea actelor de identitate, formarea a 10.000 de specialiști în domeniile social, educațional și medical. Diaspora românească din Manchester Ciprian Bădescu a înființat recent Global Development Center în Manchester, dedicat studierii migranților sezonieri români. El atrage atenția asupra riscurilor cu care se confruntă copiii românilor plecați la muncă, în special pericolul uitării limbii române și lipsa sprijinului pentru familiile rămase în țară.  

AUR vrea confiscarea caselor românilor plecați (sursa: Antena 3)
Politică

Propunere șocantă a AUR: confiscarea caselor românilor plecați în străinătate pentru cei din țară

AUR vrea confiscarea caselor românilor plecați. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a prezentat la Antena 3 CNN un proiect inedit care vizează readucerea la viață a satelor părăsite din România. Propunerea presupune ca statul să răscumpere locuințele românilor plecați definitiv în străinătate și să le ofere altor cetățeni la un preț simbolic: un leu. AUR vrea confiscarea caselor românilor plecați Potrivit lui Marius Lulea, programul „Case la un leu” nu se referă la imobile aflate în proprietatea statului, ci la case deținute de români care au emigrat și nu mai sunt interesați de aceste bunuri. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Lulea a sugerat că statul ar putea aplica o procedură similară cu cea a exproprierilor folosite la construcția de autostrăzi, achiziționând imobilele la valoarea pieței. Locuințele ar fi oferite altor cetățeni români, la un leu Casele răscumpărate de stat ar urma să fie redistribuite altor români la un preț simbolic, cu scopul de a revitaliza zonele rurale abandonate. Lulea susține că astfel de inițiative au fost aplicate cu succes și în alte state europene, precum Italia. Soluție pentru satele pustiite și emigranții români „Avem între 5 și 6 milioane de români care au plecat din cauza regimurilor politice catastrofale”, a declarat Lulea, subliniind că majoritatea provin din sate și orașe mici. Proiectul propus de AUR își propune să transforme aceste locuințe abandonate în oportunități pentru familii care doresc să se întoarcă în țară – fie definitiv, fie sezonier. Lipsa unui cadru legal În prezent, nu există un cadru legal care să permită punerea în aplicare a acestui program. Totuși, Lulea afirmă că AUR va milita pentru elaborarea unui cadru legislativ care să permită valorificarea acestor proprietăți, fără abuzuri. Transferul către noii beneficiari s-ar face fie prin vânzare la preț de piață, fie prin renunțarea voluntară a vechilor proprietari.

Investitorii străini sunt esențiali pentru România (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă Foto: Knomad.org
Economie

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă, puțin sub 9,7 miliarde de dolari, echivalentul a 2,8% din PIB, arată datele de pe siteul Knomad.org. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Acest site, finanțat de Banca Mondială, se recomandă ca fiind „un grup de experți pentru comunitatea mondială a migrației. Este un parteneriat deschis, incluziv și multidisciplinar care apelează la experți pentru a crea și sintetiza cunoștințe destinate factorilor de decizie din țările de origine, de destinație și de tranzit”. Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă În spațiul UE, doar în Croația și Portugalia sumele trimise de emigrație au acoperit un procent mai mare din PIB. În Portugalia, aceste remiteri au reprezentat 3,9% din PIB, iar în Croația - 7,4%. „Costul mediu al trimiterii a 200 de dolari în Europa și Asia Centrală a crescut cu 26 de puncte de bază, ajungând la 6,7% în al patrulea trimestru din 2023, de la 6,4% cu un an înainte, reflectând în mare parte o creștere accentuată a costurilor pe coridorul Turciei către Bulgaria. Pe fondul războiului în curs, costul mediu pentru regiune exclude datele privind coridoarele care au originea în Rusia, care obișnuia să fie unul dintre cei mai ieftini expeditori de remitențe la nivel global. Diferențele de cost între coridoarele din regiune, precum și modificările acestora în timp, sunt substanțiale. Costul cel mai ridicat pentru trimiterea de remitențe este din Turcia în Bulgaria, unde costurile au fost ridicate și au crescut de la 36,7% la 47,6% între 2022Q4 și 2023Q4 din cauza comisioanelor ridicate de tranzacționare pentru transferurile din conturi bancare, în timp ce costul cel mai scăzut este din Germania în Ucraina. În special, costul trimiterii de bani în Ucraina în al patrulea trimestru din 2023 a rămas mai mic decât nivelul de dinainte de război, variind de la 3,3% în Germania și 3,7% în Statele Unite la 4,8% în Republica Cehă și 4,8% în Italia”, arată studiul Knomad.

Cu mașina în străinătate - acte necesare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cu mașina în străinătate - acte necesare

Cu mașina în străinătate - acte necesare. Pleci în concediu cu mașina în alte țări și nu știi ce documente mai sunt obligatorii? Cu mașina în străinătate - acte necesare Întrebarea este perfect legitimă, mai ales dacă autoturismul este în leasing ori pe numele altei persoane. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 3.000 și nu crește. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Împuternicirea auto pentru ieșirea din țară este un document pe care trebui să-l deții în anumite situații. Depinde în ce țări călătorești. În momentul în care părăsești țara cu autoturismul, indiferent dacă mașina este pe numele tău sau are alt proprietar trecut în acte ori aparține unei persoane juridice, trebuie să ai, obligatoriu, cinci acte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii continuă să părăsească definitiv țara (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii continuă să părăsească definitiv țara

Românii continuă să părăsească definitiv țara. În fiecare zi din anul trecut, 83 de persoane s-au stabilit într-una din localitățile județului Iași. Românii continuă să părăsească definitiv țara Dintre aceștia, 15 erau români veniți aici din Republica Moldova sau reîntorși definitiv din străinătate. În același timp, 81 de ieșeni își stabileau domiciliul în alte localități sau în alte țări. Citește și: EXCLUSIV Când și de ce PSD a încălcat pactul cu PNL privitor la alegerile prezidențiale, potrivit căruia candidatul unic al celor două partide pentru Cotroceni era propus de liberali Cifrele reprezintă media dintre numărul total al stabilirilor și plecărilor cu domiciliu raportate la numărul de zile dintr-un an. Care au fost localitățile din care "au fugit" cei mai mulți ieșeni și care au fost, dimpotrivă, cele mai atractive? Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră