sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: strabag

7 articole
Investigații

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

Oleg Deripaska, oligarh putinist, profit din plajele periculoase (sursa: npr.org)
Prima inaugurare majoră a unei lucrări de infrastructură: legătura dintre centura Oradea și autostrada Transilvania Foto: Pro Infrastructura
Eveniment

Prima inaugurare majoră a unei lucrări de infrastructură

Prima inaugurare majoră, în 2024, a unei lucrări de infrastructură: 19 kilometri de drum expres care face legătura între centura Oradea și autostrada Transilvania, un proiect demarat de Ilie Bolojan în 2018, când era primar al municipiului. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Prima inaugurare majoră a unei lucrări de infrastructură „Expresul de Oradea, în mai puțin de-o lună. Am început noul sezon de filmări aeriene cu o vizită la Oradea sâmbătă, 24 februarie, pe legătura dintre centura existentă (girația Sântandrei) și Autostrada A3. Cei aproximativ 19 kilometri, din care 13 km sunt pe profil de drum expres veritabil, pot fi inaugurați în perioada 20-25 martie, fix în termenul contractual”, scrie, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Proiectul drumului de legătură dintre centura Oradea și Autostrada Transilvania a fost inițiat de Primăria Oradea în 2018, în parteneriat cu CNAIR. Valoarea contractului câștigat de Strabag este de 545,9 milioane de lei fără TVA, sursa de finanțare fiind fondurile UE prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Pentru comparație, Consiliul Județean Suceava vrea să facă o șosea de centură de doar zece kiloemtri, lângă Gura Humorului, cu circa 2,8 miliarde de lei, cu TVA. „În mare parte, antreprenorul Strabag mai are de pus în operă doar elementele de siguranță și semnalizare (marcaje, indicatoare, parapete de protecție, iluminat) și diverse lucrări în afara părții carosabile. Așa că nu vedem niciun fel de obstacol în a-și onora termenul contractual. Acest proiect major pentru Oradea și regiune va fi, probabil, prima inaugurare importantă din 2024 pe infrastructura rutieră. Turcii de la Alsim Alarko ar putea intra în luna aprilie cu deschiderea pe Autostrada A0 între DN5 și DN4”, mai arată Pro Infrastructură.

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: Facebook/IASI Airport)
Eveniment

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat. Senatorul Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că la începutul săptămânii viitoare va depune o plângere penală pentru terminalul care urmează a fi construit la Aeroport. OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat Senatorul Maricel Popa a anunţat că va depune plângere penală la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), la Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi şi la DNA pentru fraudarea licitaţiei privind construcţia a celui de-al patrulea terminal de la Aeroportul Iaşi. Demersul este făcut după ce conducerea aeroportului ieşean a anunţat schimbarea construcţiei scheletului terminalului din structură metalică în structură de beton. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă "Sunt îngrijorat pentru situaţia proiectului de construire a Terminalului T4 de la Aeroportul Internaţional Iaşi. Este vorba despre o investiţie de peste 70 milioane de euro din fonduri europene pe care administraţia penelistă o pune în pericol. Schimbarea de soluţie tehnică propusă va genera serioase corecţii financiare sau chiar imposibilitatea decontării fondurilor europene. Lucrurile par în mod clar viciate, iar procedura de licitaţie ar fi trebuit să fie reluată", a declarat senatorul Maricel Popa. PNL acuză PSD de boicot De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în subordinea căreia se află Aeroportul Iaşi, acuză PSD Iaşi că boicotează orice iniţiativă. "De doi ani recuperăm timpul pierdut de administraţia pesedistă, care nu a fost în stare să dezvolte proiecte pentru Iaşi dar în schimb vrea să le blocheze pe cele actuale. În timp ce noi suntem cu piciorul pe acceleraţie ca să atragem fonduri europene pentru marile proiectele ale judeţului, PSD nu face decât să tragă frâna de mână şi să boicoteze orice iniţiativă. Nu e prima dată când lansează acuzaţii nefondate. În ultimii doi ani, de fiecare dată când instituţiile statului au făcut verificări la proiectele Consiliului Judeţean s-a dovedit că s-a procedat corect. Sunt încrezător că aşa se va întâmpla şi de această dată", a declarat Costel Alexe.

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat. Povestea care a prins să „fumege” abia acum începe după semnarea contractului, pe 9 mai. Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat Înainte să demareze proiectarea tehnică și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, Strabag (companie austriacă lider al asocierii câștigătoare) a propus înlocuirea structurii metalice cu una din beton prefabricat. Propunerea a fost acceptată de echipa de proiect de la Aeroportul Iași. Citește și: Resemnare la București, jocurile par a fi făcute: Austria refuză intrarea României în spațiul Schengen. Ca să se afle în treabă, Ciucă l-a sunat pe cancelarul austriac miercuri noapte Modificarea, justificată prin criza materiei prime (a profilelor metalice) și scumpirea lor după izbucnirea războiului din Ucraina, lasă valoarea contractului neschimbată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni (sursa: npr.org)
Investigații

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni. Sorin Radu Păun, administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, a fost numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia în plic. Oligarhul Oleg Deripaska, unul dintre marii acționari ai grupului austriac Strabag, a fost inclus pe lista neagră de sancțiuni a Uniunii Europene pentru că este răspunzător de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Ucrainei. Paradoxal, însă, Ministerul Transporturilor din România este asociat cu compania Strabag în firma românească Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj. Omul lui Deripaska, șef la Otopeni Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a venit recent în ședința Consiliului cu un plic care conținea CV-ul lui Sorin Radu Păun. Apoi, l-a propus oficial și votat pe acesta, manager și unul dintre administratorii companiei SAT Reabilitare – Reciclare, pentru funcția de director general al CNAB. Firma SAT Reabilitare – Reciclare este deținută de integral de compania austriacă Strabag. Care, la rândul ei, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Firma SAT Reabilitare – Reciclare are contracte publice și cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, din subordinea Ministerului Transporturilor. Păun, fost director și în CNAIR De pe site-ul Guvernului României aflăm că Sorin Radu Păun a mai fost director general adjunct pe întreținere și administrare la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În această funcție a fost numit pe 18 mai 2007, dar a fost nevoit să își dea demisia trei zile mai târziu pentru a evita un conflict de interese din cauza faptului că tatăl său, Nicolae Păun, era administrator și acționar al firmei Genesis International SA, companie care avea contracte cu actuala CNAIR. Sorin Radu Păun, noul director general al CNAB, mai figurează ca administrator al companiei Bitunova România, controlată tot grupul de firme Strabag, din Austria. Numele lui Sorin Radu Păun mai apare ca asociat în cinci firme, din care patru au fost radiate de la Registrul Comerțului. El a fost asociat în firmele Consim, Dentaluxcare, Ferplast Trading și Roline Com. Singura societate active, Road Consulting, este deținută integra de acesta, dar a raportat pierderi de 2.009 lei în anul fiscal 2021. Strabag, firma lui Deripaska Oligarhii ruși controlează direct și indirect mai multe afaceri în România, care prosperă la adăpostul statului român. De exemplu, societatea austriacă Strabag, care deține 25 de firme în România, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska, prin intermediul firmelor MKAO „Rasperia Trading Limited” și Melisantis Limited. Într-una din firmele deținute în România - Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj, compania Strabag este asociată direct cu Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul și vicepremierul României, Sorin Grindeanu. Practic, prin intermediul Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska este asociat cu ministerul lui Grindeanu. De ce se află Deripaska pe lista de sancțiuni a UE Asta în contextul în care România a susținut sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei și oligarhilor ruși, după invadarea Ucrainei. De ce se află asociatul Ministerului Transporturilor, oligarhul rus Oleg Deripaska, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene? Aflăm din Jurnalul Oficial al UE, document în care se menționează că Oleg Deripaska „este răspunzător pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, sau stabilitatea ori securitatea Ucrainei”. Răzvan Robert: "Nu pot să vă spun doar dumneavoastă" Dar toate acestea nu au contat pentru Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrația al CNAB, atunci când a venit cu CV-ul în plic. Întrebat de ce l-a propus pe Sorin Radu Păun la șefia CNAB, Răzvan Robert a declarat că „nu pot să vă spun doar dumneavoastă, așa. O să avem un comunicat din partea companiei. Nu pot să vă spun dacă am venit cu numirea în plic”. Citește și: Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021 – Rosstat, citat de autonews.ru Cu toate acestea, Răzvan Robert Dobre nu a vrut să spună dacă firmele din grupul Strabag au contracte cu Aeroporturi București și nici dacă reprezintă o vulnerbilitate numirea lui Păun. "Nu am cum să explic" „Sunt niște chestii, pe care nu… nu am cum să explic, nu am de unde să le știu. Pur și simplu mă sunați și îmi spuneți să vă spun niște lucruri care țin de companie. Avem un birou de presă la Ministerul Transporturilor, avem un birou de presă la companie. Procedura de numire s-a făcut respectând tot ceea ce înseamnă regulament. Mă puneți într-o situație… nu am spus eu că am venit cu CV-ul în plic. Eu sunt angajatul Ministerului Trasporturilor, nu am nici o legătură cu firma Strabag”, a spus Dobre. Consilierul pe comunicare al ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu, nu a vrut să comenteze și a transmis sec: „Consiliul de Administrație este cel care ia deciziile manageriale”.

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor (sursa: npr.org)
Investigații

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor. Unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin, Oleg Deripaska, este asociat într-o firmă românească cu Ministerul Transporturilor. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, Uniunea Europeană și SUA au anunțat că vor impune mai multe sancțiuni băncilor ruse, dar și oligarhilor de la Kremlin. În urma acestui anunț, oligarhii Oleg Deripaska și Mihail Fridman au cerut încetarea războiului declanșat de liderul lor suprem. Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor Numele companiei Strabag apare în acționariatul a 25 de companii românești, dintre care doar zece mai sunt în funcțiune. Restul au fost radiate de la Registrul Comerțului. Una dintre firmele active din România este Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA. În societate sunt acționari direcți austriecii Strabag AG și SBS Strabag Bau Holding Service, dar și Ministerul Transporturilor. Din 2018 până în prezent, firma controlată de Strabag a câștigat nu mai puțin de 24 de licitații, a căror valoare depășește 710 de milioane de lei. Adică în jur 145 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) Acționarii grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner, Raiffeisen și Uniqa Group și MKAO „Rasperia Trading Limited”. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. Afaceri controversate și încrengăturile de la DRDP Cluj Președintele Consiliului de Administrație și director general al firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este controversatul Dan Lucian Mihancea. Din CA mai fac parte Giorgiana Grama și Oberwinkler Heimo Otto. În august 2017, director general de atunci al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) l-a numit pe Ilie Radu Băruță în funcția de director al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj. Întâmplător sau nu, în aceea perioadă la Regionala de la Cluj se desfășura o licitație de 16 milioane de lei pentru „ranforsarea sistemului rutier al sectorului de drum DN 17D”, km 21+660-23+259 și km 29+625-45+000. La Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA lucra pe post de inginer Ionuț Tudor Băruță, fiul directorului Băruță de la Regionala de Drumuri. În acest context, directorul general Dan Lucian Mihancea l-ar fi împuternicit pe inginerul Ionuț Tudor Băruță să reprezinte firma la licitația de 16 milioane de lei. După ce licitația a fost câștigată de firma din Cluj, Băruță senior l-a pus să semneze contractul pe un subaltern de-al său. Potrivit presei locale, directorul Dan Lucian Mihancea spunea că a câștigat licitația pentru că a avut prețul cel mai mic și nu a fost favorizat de Băruță senior, fostul lui coleg de facultate. Contract de 22 milioane de euro de la Consiliul Județean Cluj Compania Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este una dintre societățile abonate la contractele publice. De exemplu, la începutul lunii februarie a fost publicat un anunț de atribuire a unei licitații prin care se anunța că firma de la Cluj a câștigat contractul de 70 de milioane de lei pentru "gestiune, întreținere și reparații străzi Baia Mare". În anul 2019, Consiliul Județean Cluj a atribuit firmei la care este acționar indirect Oleg Deripaska și Ministerul Transporturilor un contract de aproximativ 110 milioane de lei. Adică în jur de 22 milioane de euro. Contractul prevede lucrări de construcții în cadrul proiectului "Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională - Traseu Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500". Boc, solidaritate cu Ucraina, dar bani publici pentru Deripaska Primăria Cluj Napoca, condusă de liberalul Emil Boc, a atribuit în data de 4 decembrie 2021 un contract de peste 26,5 milioane de lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru servicii de proiectare și execuție lucrări "Modernizarea Calea Moților – Calea Mănăștur – Strada Uzinei Electrice – Strada Oțelului – Strada Marginasa". Deci în jur de 5,3 milioane euro. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, primăria Cluj a afișat culorile steagului Ucrainei pe podul de intrarea Mănăștur și Clubul din fața Sălii Polivalente, dar și mesajul "Solidaritate cu Ucraina". "Revizionismul rusesc trebuie oprit cu orice preț. Comunitatea democratică internațională nu trebuie sa facă nicio concesie revizionismului rusesc și trebuie să acționeze rapid, cu cele mai dure sancțiuni posibile. Niciun preț nu este prea mare pentru a opri agresiunea și revizionismul rusesc. Istoria ne-a demonstrat faptul că din concesiile făcute revizioniștilor se nasc monștri", a declarat Emil Boc. Dar asta nu l-a împiedicat să îi dea firmei la care este acționar oligarhul Oleg Deripaska contractul de 5,3 milioane de euro. Conflict de interese între CNAIR și MT În anul 2019, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), subordonată Ministerului Transporturtului, a atribuit un contract de 71,5 milioane lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru finalizarea lucrărilor rămase de executat la obiectivul "Reabilitare DN 76 Sector 2 km 150 + 000 - km 166 + 000". Ceea ce înseamnă că licitația a fost câștigată inclusiv de Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de acționar minoritar al firmei din Cluj. Și tot Ministerul Transporturilor conduce CNAIR prin intermediul Consiliului de Administrație. Deși conflictul de interese în acest caz este evident, nici o instituție publică nu a luat vreo măsură pentru a remedia această situație.

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" (sursa: Facebook/Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu)
Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră