vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: statul roman

6 articole
Politică

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv

Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv, a declarat vineri, la Braşov, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, care a adăugat că România a pierdut 9 ani, deoarece până acum "digitalizarea a fost o pâlnie prin care oameni politici din statul român au circulat banii publici". Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv „Noi nu suntem la nivel de digitalizare în România astăzi. Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv 'digitalizare'. Ce facem - şi am reuşit asta cu specialiştii pe care i-am recrutat şi pe care îi plătim aproape cu ce se plăteşte mediul privat - este să facem arhitectura de digitalizare a statului, care să fie tehnic coordonată de acest minister şi care va şti fiecare minister ce trebuie să facă (...) după care decizia politică trebuie să treacă prin Cancelaria prim-ministrului. (...) Astăzi este un haos care produce beneficii celor care sunt 'umflaţi' cu contracte de software la statul român. Dacă auziţi că un soft a costat 10 milioane sau 100.000 de euro, probabil că aveţi un nod în gât că nu ştiţi ce să scrieţi ca să informaţi populaţia. Dacă auziţi de un spital, de o autostradă, de un pod, aveţi o unitate de măsură - e mare, e mic, e frumos, e funcţional - însă dacă auziţi de un soft, nu ştiţi ce face algoritmul din spate şi dacă este corect măsurat", a spus Radu Miruţă.Potrivit acestuia, digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă doar „vor fi schimbate calculatoare într-un minister"."Cheia în digitalizare este comunicaţia, să nu plăteşti de două ori acelaşi soft de care are nevoie şi Consiliul Judeţean Braşov şi Consiliul Judeţean Gorj şi, de fapt, fiecare plăteşte şi asta se întâmplă de vreo 42 de ori. Cheia este să nu execuţi banii dintr-un minister pentru că schimbi calculatoarele cu unele mai noi. Trebuie să faci aceste lucruri cu un scop: acela de a comunica unii cu ceilalţi. Digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă nu schimbă date", a mai afirmat ministrul Radu Miruţă.La rândul său, subsecretarul de stat Andrei Miftode, care coordonează Direcţia Generală Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din minister, a arătat că se confruntă atât cu probleme de personal, cât şi de infrastructură, menţionând că, atunci când a preluat funcţia, "ploua prin tavan şi se ardeau echipamente"."Sunt foarte multe lucruri (în ce priveşte digitalizarea - n.red.) de adus, de cele mai multe ori, de la un nivel de avarie, sunt proiecte aflate în comă, pe care trebuie să le resuscităm şi asta este, pe scurt, cea mai mare provocare cu care ne confruntăm. Sunt doar patru oameni care lucrează, în prezent, la Direcţie şi doar doi dintre ei sunt pe partea tehnică. Să nu mai spun că avem probleme de infrastructură. Când am ajuns la minister, ploua prin tavan, apa se scurgea prin pereţi şi se ardeau echipamentele de reţea din minister", a afirmat subsecretarul de stat Andrei Miftode.

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv Foto: Facebook
Acuzații grave ale ministrului Apărării către serviciile de informații Foto: Facebook
Politică

Acuzații grave ale ministrului Apărării către serviciile de informații

Acuzații grave ale ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, către serviciile de informații: ar fi închis ochii la aranjamentele lui Potra. „Complicitate sau incompetență”, a afirmat el.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Moșteanu a mai acuzat faptul că Potra „a avut suport și acoperire de la o parte importantă a statului român”. „O să vedem cât de mult, cine a știut și care comandanți de unități, din unitățile cărora au plecat oameni în Congo sau în altă parte au știut. Va dura. Există și dosare penale. Acelea sunt la parchete. Important e dacă au știut și înainte, pentru că aici e întrebarea, dacă au aflat după”, a afirmat Ionuț Moșteanu, întrebat despre subiect, marți seară la Digi24. Potra este anchetat oficial în două dosare penale, unul pentru tentativa de răsturnare a ordinii constituţionale, altul de evaziune fiscală. Susținătorul lui Georgescu a fugit însă din România și s-ar ascunde în Dubai.  Acuzații grave ale ministrului Apărării către serviciile de informații Anterior, într-un interviu pentru News.ro, el s-a referit la serviciile de informații, inclusiv la Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), din cadrul ministerului pe care-l conduce: „Matei Udrea: Dacă tot vorbim de reforma serviciilor secrete şi tot am invocat episodul Congo, aş vrea să discutăm şi despre DGIA (Direcţia Generală de Informaţii a Armatei – n. red.). De ce parte joacă DGIA? Cum reformăm o instituţie care sigur a ştiut că militarii pleacă în Congo, dacă nu chiar a fost implicată în operaţiunea asta? Ionuţ Moşteanu: O să aflu dacă au ştiut şi dacă au fost implicaţi. Iar cei care au ştiut şi au fost implicaţi nu o să mai fie acolo! Matei Udrea: Eu am discutat cu generali ai Armatei Române care m-au asigurat că este imposibil ca serviciul secret al armatei să nu fi ştiut ce s-a întâmplat. Ionuţ Moşteanu: E o bănuială… Matei Udrea: Dacă nu a ştiut, atunci e extrem de grav pentru toată siguranţa României. Ionuţ Moşteanu: E o bănuială rezonabilă! E vorba de toate serviciile, de fapt! Că asta am spus şi eu şi declaraţiile mele sunt publice de acum luni de zile, de când eram în campanie. Cum este posibil ca unul ca Potra să aibă un arsenal şi nişte milioane cash în casă, fără ca serviciile să ştie? Şi acolo evident că e vorba de complicitate sau incompetenţă. Ambele sunt grave. Dar aici e o discuţie pe care sper să o lămurim. Nu e foarte clar cine şi cum ar trebui să ştie despre acest lucru. În ceea ce mă priveşte, o să lămuresc cu siguranţă în perioada următoare! Sunt mai multe lucruri de lămurit...”. 

Statul român e deja pe model rusesc, spune Dorin Dobrincu Foto; PSD
Politică

Istoricul Dorin Dobrincu, fost director al Arhivelor: „Statul român e deja pe model rusesc”

„Statul român e deja în bună măsură pe model rusesc, cu o clasă politică în derivă, cu o putere crescândă a structurilor de forţă, cu o mass-media controlată în mare parte”, spune istoricul Dorin Dobrincu, într-un interviu pentru site-ul news.ro. Acesta a fost director al Arhivelor Naționale din 2007 în 2012. El a inițiat proiectul online Fototeca Comunismului și a deschis arhivele CC al PCR. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion Acum, în interviul pentru news.ro, el critică „curentul căutării stabilităţii cu orice preţ”. Statul român e deja pe model rusesc „Statul român e deja în bună măsură pe model rusesc, cu o clasă politică în derivă, cu o putere crescândă a structurilor de forţă, cu o mass-media controlată în mare parte. Asistăm la o dezoccidentalizare nu doar la nivelul statului, ci şi al societăţii. Pentru mulţi, Occidentul nu mai este un model atractiv. Elitele sunt marcate, în mare măsură, de oportunism, pentru că mulţi vor să prezerve ce au obţinut până acum, eventual să obţină noi avantaje. Plecarea masivă a cetăţenilor români în Vest, în căutarea unei vieţi mai bune, a avut efecte contradictorii. Pe de o parte, a dus la imitarea unor idei şi practici din societăţile-gazdă, pe de alta a hrănit frustrarea unor segmente tot mai consistente de conaţionali, care fie nu s-au simţit acceptate de vechii locuitori, din diverse motive, fie au căutat supape compensatorii, complexelor de inferioritate fiindu-le contrapuse complexe de superioritate bazate pe plăsmuiri de dată mai veche sau recente. În acest context, au înflorit frustrările, conspiraţiile şi revanşismul, teren propice pentru apariţia şi extinderea susţinerii unor mişcări politice extremiste. Schimbările ideologice şi geopolitice, noile tehnologii şi reţelele sociale au favorizat aceste tendinţe. În contrapartidă, avem şi curentul căutării stabilităţii cu orice preţ. Susţin aceasta politicieni de diferite obedienţe, prelaţi, academicieni, jurnalişti, influenceri etc. Aceasta este o capcană, un drum spre dezangajare. Cum am spus deja, pentru a-şi păstra beneficiile, există segmente largi ale societăţii, probabil în mai mare măsură printre slujitorii statului, care ar fi dispuse, pentru apărarea propriilor interese, să abandoneze, să prăbuşească binele comun. Cel mai cunoscut exemplu este cel al «specialilor», pentru care echitatea este doar un cuvânt bizar, iar reformele şi proiectele de dezvoltare pot fi blocate fără remuşcări”, a spus istoricul.  În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Dobrincu apreciază că „singurele opţiuni, cu toate limitele lor, cu toate hibele lor, nu puţine, după cum am văzut, îmi par a rămâne Lasconi şi Dan”.  Antonescu, un vorbete pasionat „Crin Antonescu este un personaj scos din subsolurile politicii româneşti, de pe care cei care l-au readus la suprafaţă au înlăturat cantităţi impresionante de naftalină. Cât a fost activ, omul a fost o marionetă a unor facţiuni din PNL, a unor patroni şi găşti, de la urmăritul penal Dinu Patriciu la grupurile de la Monaco şi Grivco. Profilat ca unul dintre artizanii dezideologizării propriului partid, astăzi nemaiavând nici urmă de liberalism în declaraţii – pentru că este şi un vorbete pasionat – s-a evidenţiat prin alianţe toxice. Nu ştiu dacă a avut vreo relaţie cu Securitatea, cum s-a insinuat într-un recent scandal. Grav mi se pare că a fost, în condiţii de libertate, un colaborator apropiat al unui securist şi condamnat notoriu, Dan Voiculescu. Cu el la Cotroceni, sistemul partinic şi instituţional se va menţine, cu anumite ajustări autoritare, aşa cum îl ştim. În acelaşi timp, cum observa un prieten, Antonescu are boala puterii în el”, a mai arătat Dobrincu. 

Datoriile statului către furnizorii de energie (sursa: profit.ro)
Economie

Datoriile statului către furnizorii de energie

Datoriile statului către furnizorii de energie. Datoriile statului român către furnizorii de energie electrică, generate de aplicarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, se ridică la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2024. Datoriile statului către furnizorii de energie Această estimare a fost făcută de Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Totuși, suma nu a fost confirmată oficial de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale", a explicat Daniela Dărăban. "Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii", a adăugat Daniela Dărăban. Sume restante pentru gazele naturale În 2023 și 2024, facturarea gazelor naturale a fost realizată în mare parte sub plafon, iar încă mai există sume considerabile de recuperat din regularizări, estimate la aproximativ 300 de milioane de lei. Daniela Dărăban a avertizat că o eventuală continuare a schemei de plafonare a prețurilor ar putea genera un efect în lanț asupra întregii piețe. Aceasta a subliniat că furnizorii se confruntă cu dificultăți financiare în susținerea acestor scheme prin împrumuturi, iar capacitatea lor de a gestiona această situație este incertă. "Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul... Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final", a punctat Dărăban.

22.800 de procese pentru drepturi salariale, au deschis magistrații români Foto: ICCJ
Eveniment

22.800 de procese pentru drepturi salariale

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută. Oprescu, alături de Ponta, Șova și Gabriel Oprea Foto: Inquam
Politică

Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută

Oprescu a fost reținut, dar drumul până la Rahova este lung: lista infractorilor cu condamnări definitive, fugiți peste hotare și pe care statul nu-i recuperează, este tot mai lungă. Un exemplu este al omului de afaceri Ion Neculaie, din Brașov, arestat în Grecia, în ianuarie 2022. În martie 2022, era tot în Grecia, iar de atunci nu mai sunt știri. Potrivit informațiilor oferite BizBrașov de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, cererea nu fusese încă judecată, iar omul de afaceri era arestat în Grecia. El figurează și azi pe lista Poliției Române cu persoane căutate. Ultima celebritate extrădată la solicitarea statului român a fost Radu Mazăre, primarul Constanței. De atunci, numărul fugarilor a crescut. În plus, statul nu este capabil nici să recupereze sumele furate de aceștia. Lista fugarilor a căror adresă este cunoscută Iată o listă scurtă a celor condamnați definitiv, dar care pe care statul român nu i-a adus la pușcărie: Alina Bica, fosta subalternă a lui Cătălin Predoiu - ea era secretar de stat în timp ce el era ministru al Justiției, în guvernarea Boc - este condamnată la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Acum se află în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020, după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Este în Italia. Gabriel „Puiu“ Popoviciu a fost condamnat, pe 2 august 2017, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 7 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, în dosarul „Băneasa“. Este refugiat în Anglia. Fostul deputat PSD Cristian Rizea, fugit din România la Chișinău după ce a fost condamnat pentru corupție, a rămas fără azil politic și fără cetățenia Republicii Moldova, o decizie definitivă în acest sens fiind luată în decembrie 2021 de către magistrații de la Curtea de Apel Chișinău. Cu toate acestea, nu a fost readus în țară. În luna aprilie 2021 Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel București la 3 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de sechestrare de persoane. El este judecat și într-un alt dosar, al unui accident auto în care a murit un om. Iorgulescu este în Italia, la o clinică, scrie presa din România.Omul de afaceri Avraham Morgenstern, refugiat în ArgentinaPaul de România, condamnat în dosarul Băneasa - dispărut. Mai mulți condamnați în acel dosar sunt dispăruți. Recent, și câțiva dintre cei condamnați în dosarul Colectiv au dispărut. Elena Udrea, condamnată acum câteva săptămâni, este arestată în Bulgaria și așteaptă o decizie privind extrădarea. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră