miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: state baltice

4 articole
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Rusia ar putea ataca statele baltice, avertizează BCE (sursa: Facebook/Lietuvos bankas)
Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă Foto: Kremlin.ru
Mediu

Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă

Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă din statele baltice și să o folosească împotriva NATO, arată documente ale Kremlinului publicate de mai multe site-uri de știri, printre care VSquare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă Un document de strategie care pare să fi fost înaintat biroului lui Putin în urmă cu patru sau cinci luni propune crearea unei organizații rusești de fațadă, numită Platforma Baltică, pentru a valorifica preocupările legate de degradarea mediului. În același timp, presa pro-Kremlin din regiune ar fi încurajată să "răspândească previziuni catastrofale privind creșterea de neoprit a amenințărilor la adresa Mării Baltice și a ecosistemului baltic", relatează The Times. Aleksander Toots, adjunctul șefului agenției de informații interne a Estoniei, cunoscută sub numele de KAPO, a declarat pentru VSquare că primul obiectiv a fost acela de a extinde contactele Rusiei cu grupuri ale societății civile, cercetători, jurnaliști, întreprinderi și politicieni din regiune pentru a pune bazele unor viitoare operațiuni de influență și spionaj. Al doilea a fost de a acuza Occidentul, lumea "anglo-saxonă" și, prin extensie, NATO, pentru că a cauzat cele mai multe daune, sugerează documentele. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Unul dintre cele mai interesante - și, cel puțin într-o anumită măsură, cel mai învechit - dintre capitole se referă la modul în care Rusia intenționează să influențeze țările baltice prin intermediul economiei, comerțului și afacerilor. Obiectivul a fost creșterea exporturilor rusești și a comerțului bilateral cu cele trei țări și, de asemenea, atragerea de investiții directe în regiunile de frontieră ale Rusiei și în domenii de interes pentru Rusia, cum ar fi chimia șisturilor bituminoase și energia verde. Potrivit lui Marius Laurinavičius, un expert lituanian în afaceri internaționale, planurile Kremlinului pentru țările baltice reflectă tactici sovietice testate în timp. "Aceasta este vechea metodă a KGB-ului: «Trebuie să ne slăbim inamicii. Iar cel mai bun mod de a-i slăbi este din interior, nu din exterior». La ce se pricep ei este să divizeze societățile, să creeze probleme, să creeze conflicte", a spus expertul, citat de VSquare.

Șefii serviciilor secrete, despre mentalitatea Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Șefii serviciilor secrete, despre mentalitatea Rusiei

Șefii serviciilor secrete din țările baltice vorbesc, într-un articol din revista Eesti Ekspress, despre mentalitatea Rusiei, încercând să explice războiul din Ucraina și masacre precum cel de la Bucha. „În mod surprinzător, șefii tuturor celor trei agenții de contrainformații baltice răspund cu același nume când întreb despre originile mentalității actuale a Rusiei: Ivan cel Groaznic”, se arată în articolul intitulat „«Viața oamenilor nu are nicio valoare acolo»: ofițerii de contrainformații baltici vorbesc deschis despre cruzimea rusă”. I recommend reading this article. The Estonian weekly Eesti Ekspress interviewed the heads and several employees of Estonia’s, Latvia’s, and Lithuania’s state security agencies. This is what they had to say regarding #Russia.?https://t.co/WeO0Q08q89— Kaja Kallas (@kajakallas) October 17, 2022 Șefii serviciilor secrete, despre mentalitatea Rusiei „Războiul din Ucraina nu este războiul lui Putin. Cruzimea nu este a lui Putin. Violurile, crimele, ochii tăiați, spânzurările și cadavrele arse nu sunt tactici speciale folosite de liderul Rusiei. Este Rusia ca un întreg. „Majoritatea rușilor sunt de vină”, spune Arnold Sinisalu, șeful serviciului estonian de securitate internă. Colegilor occidentali le este uneori greu să creadă asta. „Sunt cu siguranță mai naivi și mai optimiști decât noi”, spune un ofițer de contrainformații din țările baltice”, scrie Eesti Ekspress. Ofițerii de informații din statele baltice se plâng că nici acum mulți din Vest nu și-au schimbat mentalitatea. „Cu toate acestea, problemele persistă în rândul politicienilor și șefilor agențiilor de informații străine. Negare. Respingere. Reduc totul la Putin și la cel mai apropiat cerc al său, pentru că nu ar trebui să-i încadrezi pe toți rușii sau să crezi că există caracteristici naționale comune. Concluziile ofițerilor de contrainformații din Marea Baltică despre Rusia sunt opuse. După cum remarcă cineva: „Înțelegerea noastră a fost radical opusă a Occidentului.” Locuim alături de o țară ai cărei cetățeni aderă în primul rând la un cod de forță. Războiul din Ucraina nu a fost o surpriză, ci mai degrabă o progresie logică. Și la un moment dat, se va repeta din nou”, mai arată revista estonă. „Sunt animale” Ofițerii serviciilor de securitate din țările baltice nu descriu imperialismul și brutalitatea Rusiei ca pe o tactică militară, ci ca pe o normă socială agresivă. „Am crezut că mentalitatea lor s-a schimbat de-a lungul anilor. Ar fi fost normal. Dar m-am înșelat“, spune Darius Jauniškis, șeful serviciilor lituaniene de securitate. Jauniškis compară societatea rusă contemporană cu mongolii medievali. Deși Lituania și-a unit odată forțele cu prinții ruși pentru a contracara hoardele mongole, el crede că Rusia a schimbat tabăra, având în vedere comportamentul ofițerilor și soldaților săi. „Sunt animale”, spune el sincer. Jauniškis este foarte conștient de faptul că astfel de declarații nu sunt corecte din punct de vedere politic și precizează că ele nu au nimic de-a face cu caracteristicile naționale sau cu toți rușii. Citește și: Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova Șefii serviciilor statelor baltice mai arată că Rusia nu se va schimba după moartea lui Putin: această țară va continua să fie o amenințare pentru întreaga regiune.

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră