vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stadioane

13 articole
Eveniment

ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea

Guvernul prioritizează la finanțare prin bugetul pe 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea, arată anexa la un memorandum aflat azi pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Astfel, executivul a prioritizat pentru 2026 un număr de 178 de obiective, dintre care 11 sunt obiective spitalicești și șapte stadioane, un bazin de înot și trei așa numite „complexe sportive” sau „multifuncționale”, plus o arenă „multifuncțională”, a ministerului de Interne, pentru clubul Dinamo.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Prioritățile investiționale ale ministerului Educației sunt doar două, în valoare de circa 2,2 miliarde de lei, dar mai sunt de plătit doar 0,5 miliarde de lei, în timp ce stadioane „prioritizate”, de peste 800 de milioane de lei, sunt la stadiul zero.   Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport De exemplu, Complexul Sportiv din Oradea va costa 472 de milioane de lei, va fi executat de controversatul CNI, și are stadiu de execuție zero.  În total, aceste obiective sportive - stadioane, bazin de înot și complexe sportive - îi vor costa pe contribuabili circa 4,3 miliarde de lei. Multe dintr ele se află la stadiul zero de execuție. În plus, la Iași se va ridica o sală polivalentă de 475 de milioane de lei, iar clubul ministerului de Interne, Dinamo, va primi 854 de milioane de lei pentru o arenă multifuncțională în București. Pentru comparație, spitalul din București al ministerului de Interne, Dimitrie Gerota, costa circa două miliarde de lei și este la un stadiu al execuției de 2,48%.  Cel mai scump stadion (dacă excludem „arena multifuncțională” de 854 milioane de lei a Internelor): cel din Timișoara, evaluat - deocamdată - la 836 de milioane de lei.  Tot pentru comparație, Ministerul Educației și Cercetării gestionează un număr de 2 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 2.272.356 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 508.460 mii lei. Alocarea bugetară aferentă acestora în anul 2025 este de 29.300 mii lei, se arată în memorandum.   Ministerul Sănătății gestionează un număr de 10 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 16.172.075 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 12.759.689 mii lei.

Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport Foto: Facebook Guvernul României
Guvernul intră peste proiectele CNI și oprește constructia salilor de sport Foto: Aktual 24
Eveniment

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport construite din bani de la bugetul central, iar noi stadioane se vor mai finanța, de către ministerul Dezvoltării, prin CNI, doar cu co-finanțare locală în procent de minimum 25%. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Proiectul așa-numitei „ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice” nu apărea pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, 2 octombrie, așa cum a fost ea publicată pe site-ul Executivului. Toate informațiile despre această ordonanță au fost anunțate de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.  Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală Ce prevede ordonanța de urgență adoptată azi: „Vor fi oprite proiectele privind sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare. Se vor abroga o serie de subprograme, inclusiv pentru că ele se dublează cu alte programe ale Ministerului Dezvoltării – e vorba de săli de cinema, drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean, imobile cu risc seismic” - a spus Dogioiu, citată de Agerpres. „Rămâne doar programul dedicat în cadrul Ministerului Dezvoltării – reabilitare blocuri de locuinţe situate în zone defavorizate”  În ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”. „Deci, 31 decembrie 2026 va fi termenul limită, începând cu 1 ianuarie 2026, în care pot fi încheiate contracte de finanţare”. „Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027” „În cazul stadioanelor, se vor putea realiza aceste investiţii numai cu participarea beneficiarilor la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situaţia în care nu a început execuţia lucrărilor, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanţate, construite, din nou, stadioane din bugetul public. Partea de 25% care este cofinanţare din partea autorităţilor locale poate fi, sigur, şi mai devreme. Fiecare autoritate locală şi-o plăteşte când o doreşte, dar pe partea de buget public, după 1 ianuarie 2027” Nu este clar, deocamdată, impactul acestor măsuri, mai ales în ceea ce privește costurile amânate pentru 2027. 

Consumul de bere, permis pe stadioane (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Se va bea bere pe stadioane, potrivit unui proiect de lege inițiat de un deputat, fost fotbalist

Consumul de bere, permis pe stadioane. Începând de anul viitor, consumul de bere ar putea fi permis pe stadioanele din România, dacă proiectul de modificare a Legii 4/2008 va fi adoptat. Consumul de bere, permis pe stadioane Inițiativa aparține deputatului ieșean Ciprian Paraschiv, fost căpitan al Politehnicii Iași, care a anunțat că are deja sprijin parlamentar majoritar. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Legea vizată, cunoscută ca „Legea Dragomir”, reglementează prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive. Paraschiv susține că modificările propuse se bazează pe legislația europeană și pe experiența sa ca observator UEFA și FIFA. Continuarea, în Ziarul de Iași

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile Foto: Facebook
Economie

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele: „Nu poţi să pui povara pe cetăţeni şi pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget şi această gaură în buget anul trecut (...) Dacă vorbim de creştere de taxe versus tăieri, trebuie să fim conştienţi că nu se poate rezolva problema doar într-o singură zonă, într-un singură parte”, a spus el la Antena 3. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor El a vorbit despre investiții, precum cele în stadioane, care trebui amânate. În interviu, Kelemen Hunor a mai spus: „Președintele are o răbdare uriașă, ascultă pe fiecare, dorește să înțeleagă problema și soluția trebuie să vină de la partide, nu de la președinte, de la majoritate. Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”.  Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile „Această cură de slăbire trebuie făcută. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli – inclusiv din acele investiții unde nici anul acesta, nici anul viitor nu e nimic vital. Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a afirmat liderul UDMR. Vorbind despre aparatul bugetar supradimensionat el a dat exemplul Salrom. „La Salrom, în București, sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600? Această cură trebuie începută! Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă.” Totodată, el a preopus o reorganizare administrativă: „Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni.”

Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Foto: Captură Youtube
Politică

„Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor

„Investițiile” statului: Compania Națională de Investiții (CNI) construiește stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor PSD-PNL. La negocierile privind reducerea deficitului bugetar, între PSD, PNL, UDMR și USR, s-a discutat despre oprirea acestui timp de investiții și se pregătea o listă a obiectivelor care pot fi stopate.  Citește și: La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, salinitatea a crescut Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Potrivit unei liste aflate pe site-ul CNI, care n-a mai fost actualizată din septembrie 2024, se aflau în diferite stadii de construcție sau cu proceduri de achiziție în derulare nu mai puțin de 12 stadioane. Cel mai scump este cel din Timișoara, care are o valoare avizată de circa 167 milioane de euro, de patru ori mai scump decât Arena Cluj, care are o capacitate aproximativ egală. În plus, la Arena Cluj, Consiliul Județean a acoperit aproape 69% din costuri, doar 31% provenind de la Guvern. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a protestat public la propunerea de oprire a lucrărilor la acest stadion, dar acesta este blocat de o contestare în instanță a rezultatelor licitației. Echipa locală, Politehnica Timișoara, este în liga a III-a. În Alexandria a demarat în 2019, când Liviu Dragnea era încă la putere, construcția unui stadion de zece milioane de euro. Acesta nu este gata nici acum. Echipa din oraș este în liga a III-a. La Oradea, fieful lui Ilie Bolojan, CNI va construi un stadion de 472 de milioane de lei. Echipa locală nu a mai jucat în prima ligă din 2004. Întreaga finanțare vine de la Guvern, iar lucrările urmau să înceapă în a doua jumătate a acestui an.  Pentru Dinamo București, Guvernul construiește un stadion de 854 de milioane de lei. Lucrările nu au început încă. „Sper ca toate schimbările pe care le va aduce noul președinte să nu oprească construcția stadionului nostru”, cerea antrenorul Dinamo, Zeljko Kopic, acum câteva zile.  Alte „investiții” în stadioane mai sunt la Hunedoara (209 milioane de lei), Pitești (372 de milioane de lei), Constanța (490 milioane de lei), Bistrița (318 milioane de lei) sau Târgoviște (271 milioane de lei).   

Salarii astronomice la compania-căpușă care „investește” banii statului. Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu, 14.300 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive. Guvernul va continua să investească în sport şi în infrastructura sportivă şi va veni cu programe pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru toţi tinerii din România, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, luni, cu prilejul semnării contractelor de finanţare a stadioanelor "Gheorghe Hagi" şi "Nicolae Dobrin" şi a unui patinoar artificial. Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive Potrivit unui comunicat transmis de Executiv, cele trei obiective de infrastructură sportivă au o valoare totală de peste un miliard de lei şi sunt finanţate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii "Aceste investiţii subliniază angajamentul ferm al Guvernului pe care îl conduc de a sprijini dezvoltarea infrastructurii sportive şi a sportului de masă. Noile baze sportive vor reprezenta locul din care se va putea construi din nou excelenţa sportivă în România. La nivelul Guvernului vom continua să investim în sport şi în infrastructura sportivă, dar vom veni şi cu programe pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru toţi tinerii din România", a afirmat premierul Marcel Ciolacu. Ministerul Dezvoltării încurajează sportul Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veştea, a declarat, cu acest prilej, că aceste obiective de investiţii vizează "dezvoltarea, modernizarea şi alinierea infrastructurii sportive la standarde europene, cu impact major asupra locuitorilor, sportivilor şi suporterilor cluburilor din Constanţa, Piteşti şi Sfântu Gheorghe, dar nu numai". "Sportul înseamnă sănătate, disciplină şi echilibru, iar noi încurajăm practicarea sportului şi performanţa. Astfel, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii, sprijină infrastructura sportivă în toate regiunile României şi în toate ramurile sportive", a adăugat Veştea. Investițiile în stadioane O investiţie vizează construirea stadionului "Gheorghe Hagi" în municipiul Constanţa, cu o capacitate de 18.000 locuri, o suprafaţă desfăşurată de circa 64.000 mp şi va cuprinde un teren de antrenament pentru fotbal şi atletism (pista cu 6 culoare), cu o tribună de circa 1.000 locuri, o clădire de vestiare pentru antrenament şi amenajări exterioare, precizează Guvernul. Valoarea contractului este de peste 490 de milioane lei şi are o durată de proiectare şi execuţie de 28 de luni. Stadionul "Nicolae Dobrin" va fi construit în Piteşti, judeţul Argeş, şi va avea capacitatea de 15.200 de locuri şi suprafaţă desfăşurată de peste 71.000 mp, menţionează sursa citată. Pe lângă stadion, va fi realizat şi Centrul de copii şi juniori FC Argeş şi vor fi construite spaţii de antrenament pentru sporturi conexe precum lupte, box, judo, karate, spaţii de birouri, de parcare, comerciale şi de expunere, dar şi zone de alimentaţie publică. Valoarea contractului este de circa 372 de milioane lei, cu o durată de proiectare şi execuţie de 43 de luni. Potrivit Guvernului, ambele stadioane vor fi realizate pentru asigurarea cerinţelor de clasificare UEFA 4. Patinoar în Covasna Cel de-al treilea obiectiv de investiţii este un patinoar artificial, care va fi construit în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Patinoarul va avea o suprafaţă desfăşurată de peste 12.000 mp şi o capacitate de peste 2.100 de locuri în tribune. Acesta va fi dotat cu un centru medical şi de metodologie sportivă şi va putea găzdui competiţii naţionale şi internaţionale la standardele cele mai moderne, promovând astfel atât sportul de performanţă, cât şi cel de masă, mai arată Executivul în comunicat. Valoarea acestui contract este de circa 245 milioane lei, cu o durată de proiectare şi execuţie de 40 de luni. La ceremonia de semnare a contractelor au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Dezvoltării Adrian Veştea, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Companiei Naţionale de Investiţii, Manuela Pătraşcoiu, consilierul onorific al premierului Gheorghe Popescu, fostul internaţional Gheorghe Hagi, liderul UDMR, Kelemen Hunor, primarul municipiului Piteşti, Cristian Gentea, primarul municipiului Constanţa, Virgil Chiţac, primarul oraşului Sfântul Gheorghe, Arpad-Andras Antal, reprezentanţii firmelor de construcţii care au semnat contractele de realizare a investiţiilor, mai menţionează sursa citată.

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Foto: Facebook
Economie

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare

Fotbalul românesc are printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate majoritar de stat, acest sport are venituri ridicol de mici, arată un raport al UEFA care acoperă anul 2023. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Raportul UEFA arată că veniturile fotbalului românesc au fost în 2023 de doar 90 de milioane de euro, sub Cipru și cu 50% sub Israel. Veniturile din fotbalul Angliei - 6,5 miliarde de euro, Germania - 3,2 miliarde de euro, Italia - 2,4 miliare de euro și Franța - două miliarde de euro. Din aceste venituri, doar 9,4 milioane euro vin din vânzarea biletelor ( 41 de milioane în Israel și și 13 milioane de euro în Cipru) și 24 de milioane de euro din drepturi de televizare (16 milioane în Cipru și 17 milioane în Israel). În România, 81% din stadioane sunt deținute de stat și doar 32% din echipe sunt proprietate privată. Pentru comparație: în Irlanda, doar 40% din stadioane sunt de stat, iar 70% dine chipe au proprietari privați. Până și în Rusia implicarea statului în acest sport este mai redusă: doar 50% din stadioane au statul drept proprietar, dar numai 31% din echipe sunt private. Însă fotbalul rusesc a produs venituri de 1,05 miliarde de euro. În Ucraina, 93% din echipe sunt proprietate privată, iar una din echipe are acționar străin. În Anglia, 95% din echipe sunt private și doar 15% din stadioane aparțin adminstrației de stat. Îara vecină, Ungaria, are un procent uriaș de stadioane deținute de stat, peste 90%, dar peste 60% din echipe sunt private, iar una din ele are un investitor străin. Cu venituri de 158 de milioane de euro, fotbalul unguresc are rezultate financiare remarcabile. În România, nici un club nu are acționar străin (16 în Anglia).

Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, în timp ce Popovici se sufocă sub un balon improvizat Foto: Facebook COSR
Eveniment

Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu

Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă. Nu este singurul bazin construit de Compania Națională de Investiții în comune mici, în timp ce alte orașe mari - Ploiești, Galați sau Brăila - cu tradiție la înot, nu au nici o piscină corespunzătoare pentru pregătirea sportivilor. Mai mult, CNI a investit sume uriașe în stadioane, inclusiv în orașe cu echipe de fotbal foarte slabe. „OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la ‘Lia Manoliu’ se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la ‘Lia Manoliu’… Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi mai greu”, a spus, miercuri, David Popovici. Citește și: Jocurile Olimpice 2024: sute de mii de euro, diamante, mașini, apartamente Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu Compania Națională de Investiții a investit 12,6 milioane de lei în bazinul de la Cornu, localitate de sub 5.000 de locuitori, dar în care au vile numeroși lideri PSD, în frunte cu Adrian Năstase. Familia Ponta - fostul premier fiind acum consilier al premierului Ciolacu - avea, potrivit unei declarații de avere din 2019 - două case la Cornu. Și propagandistul pro-rus Cozmin Gușă ar avea aici o vilă. În 2024, CNI a inaugurat două bazine de înot în două comune modeste din Maramureș, Fărcașa (10,7 milioane de lei) și Recea (13,5 milioane de lei). În schimb, la Baia Mare, bazinul închis de înot nu are dimensiunile necesare - 50,3 metri - pentru competiții internaționale. Construit în regimul comunist, bazinul are doar 49,7 metri, scrie presa locală. Localități mari, precum Ploiești, Brăila, Galați sau Constanța nu au bazine care să asigure condiții adecvate antrenamentului sportivilor. La Brăila, CNI a început în 2010 construirea unui bazin olimpic, dar lucrările au fost abandonate când erau gata aproape 95%. Bazinul Vega din Ploiești stă închis de trei ani, iar sportivii de la CSM se antrenează în bazine private sau la Izvorani. Bazinul semiolimpic de la Făgăraș, investiție de 19 milioane de lei, este abandonat, scria Monitorul Făgăraș în martie 2024. Stadioane pentru fericirea baronilor locali CNI a investiti însă sume uriașe în stadioane din fiefurile baronilor locali: 121 de milioane de lei la Târgu Jiu 239 de milioane de lei la Craiova (fieful Olguței Vasilescu) 21 milioane lei la Turnu Măgurele 55 de milioane de lei la Alexandria 271 milioane de lei la Târgoviște La Compania Națională de Investiții (CNI) salariul mediu pe anul 2024 va fi de 24.615 lei, adică circa 5.000 de euro pe lună. Compania are 390 de angajați. În 2020, la CNI lucrau doar 215 angajați, iar salariul mediu era de 12.015 lei. Directoarea companiei este Manuela Pătrășcoiu, numită în funcție în 2013, când Liviu Dragnea era ministru al Dezvoltării. Anterior, ea fusese contabilă la Rebus.

Popovici, critici dure la adresa guvernărilor României Foto: Comitetul Olimpic Român
Eveniment

Popovici, critici dure

David Popivici a lansat critici neobișnuit de dure împotriva guvernărilor României, după ce a luat medalia de bronz la 100 de metri liber, la Jocurile Olimpice: „La «Lia Manoliu» se pune un balon în care în 3 minute te sufoci (...) Avem destule stadioane, dar bazine, mai greu”. Citește și: De ce îl protejează premierul Ciolacu pe sociologul Pieleanu, acuzat de hărțuire sexuală: instituțiile pesedizate au pompat sute de mii de euro în firmele acestuia El a spus că trebuie investit mai mult în sport. Popovici, critici dure „Aceste medalii aş vrea să însemne mai multă atenţie pentru sport, nu neapărat pentru înot, ci către sport în general. Pentru că fără sport nu prea avem cum să evoluăm atât de mult. Sunt destul de multe probleme la noi în ţară, dar faptul că se investeşte atât de puţin în sport este una dintre ele. Sportul poate fi unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării. Şi nu este de ajuns doar să vorbesc despre asta, pentru că sunt în lumina reflectoarelor şi toată lumea mă ascultă, pentru că oamenii de la conducere ştiu treaba asta, ci trebuie să punem şi presiune. OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la «Lia Manoliu» se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la «Lia Manoliu»... Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi mai greu", a menţionat el. Popovici a spus că se va implica mai mult pentru ca România să aibă mai mulți olimpic. „Trebuie să facem ceva” „Şi mi-ar plăcea să avem mai mulţi calificaţi la Jocurile Olimpice în primul rând. Să avem mai mulţi sportivi, după care finalişti olimpici, medaliaţi, cine ştie. Acum am venit trei oameni calificaţi la Jocurile Olimpice cu înotul. Mă uit şi sunt cumva invidios pe delegaţiile ţărilor care au mai puţin locuitori decât noi şi sunt o tonă de inşi. Mi-ar plăcea şi mie, ne-ar plăcea tuturor. De ce să nu avem mai mulţi olimpici? Ar trebui investit mai mult în sport şi investit cu cap, chiar trebuie să facem ceva şi eu îmi voi face partea. Nu ştiu în momentul ăsta ce înseamnă asta, dar voi avea tot timpul să mă gândesc şi asta este o misiune mult mai importantă pentru mine şi pentru sport, decât să înot patru lungimi de bazin şi să bag mâna în faţă şi să iau aur. Da, e impresionant, tare, ne-am distrat, ne-am bucurat, dar nu e vorba despre asta. Este vorba despre a face o diferenţă şi eu voi face tot posibilul”, a precizat Popovici.

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane Foto: Facebook
Politică

Guvernul bagă 175 de milioane de lei în două stadioane

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane, deși propriile estimări de acum circa o săptămână arată că nu mai sunt bani de pensii și salarii. Doar pentru plata pensiilor majorate din septembrie din buget lipsesc circa 10 miliarde de lei. Citește și: Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane „Avem şi două proiecte majore în domeniul sportului, prin care onorăm doi mari sportivi ai ţării şi îi mulţumesc lui Gică Popescu, cu care m-am sfătuit în această privinţă. Primul este stadionul ce poartă numele marelui nostru fotbalist Gheorghe Hagi, la Constanţa. Este un proiect de aproape 100 de milioane de euro, cu 18.000 de locuri. Al doilea este Stadionul «Nicolae Dobrin», în cinstea acestui fotbalist român de excepţie. Stadionul din Piteşti va costa circa 75 de milioane de euro şi va avea 15.200 de locuri", a precizat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern. Executivul s-a reunit marţi în ultima şedinţă dinaintea mini-vacanţei de Paşti. Guvernul a rămas însă ără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern din 25 aprilie. „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”, se arăta în memorandum.

Guvernul investește masiv în stadioane Foto: GSP
Eveniment

Guvernul investește masiv în stadioane

În timp ce spitalele de stat se prăbușesc sau nu au bani de medicamente, Guvernul investește masiv în stadioane: joi, executivul condus de Marcel Ciolacu a alocat 854 milioane lei doar pentru Dinamo. Însă, în acest moment, sunt șapte proiecte în lucru, în valoare totală de 620 milioane euro. Citește și: Cum se îngrașă porcul electoral în ajun: primarul de Iași vrea să facă un credit pentru un stadion de 400 de milioane de lei Guvernul investește masiv în stadioane Un raport al Curții de Conturi arăta că majoritatea spitalelor publice din România funcționează în clădiri construite între anii 1900 și 1970, ceea ce reprezintă un factor de risc major. Alte zeci de spitale dețin clădiri care au fost construite chiar înainte de anul 1900. Aproape 250 dintre clădirile care aparțin spitalelor sunt în clasa I de risc seismic. Însă, Guvernul a alocat, joi, circa 171 de milioane pentru un nou stadion de stat, al clublui Dinamo, cu 25.059 de locuri. Prin proiect se prevede și realizarea unui spațiu expozițional care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare, precum și o expoziție permanentă în care vor fi expuse trofeele clubului Dinamo. În prezent, statul mai finanțează stadioane la Oradea și Constanța, în valoare de circa 100 de milioane de euro, la Timișoara (122 de milioane de euro), la Hunedoara și Târgoviște, unde costurile se ridică la 65 de milioane de euro pe fiecare obiectiv, arată datele Digi 24. Însă contractul pentru construirea stadionului „Gheorghe Hagi” din Constanța nu a fost încă semnat din lipsă de fonduri, a anunțat Compania Națională de Investiții (CNI). Până în 2021, guvernele cheltuiseră 1,3 miliarde de lei pe stadioane, fără costurile Arenei Naționale, finalizată în 2011 la un cost estimat de 235 de milioane de euro.

Contabila de la Femeia, Manuela Pătrășcoiu, conduce cea mai mare companie de construcții a statului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Contabila de la Femeia conduce companie de construcții

Contabila de la revista "Femeia", fără nici o calificare în managementul companiilor din construcții, Manuela Pătrășcoiu, conduce cea mai mare companie de construcții a statului, Compania Națională de Investiții (CNI), subordonată ministerului Dezvoltării. Bugetul CNI pe 2023 este de 377 de milioane de lei. În înregistrările DNA din dosarul Nicolae Bădălău, acesta se lăuda că ar deține controlul asupra lui Pătrășcoiu. Citește și: Cum construiește statul român un spital nou: la Botoșani, lifturile nu aveau sisteme de siguranță, iar căldura nu ajungea în toată clădirea Contabila de la Femeia conduce cea mai mare companie de construcții Compania are doar 390 de angajați și tot ce face este să subcontracteze către firme de construcții diferite lucrări finanțate de stat, prin ministerul Dezvoltării. Însă, pentru această procedură de intermediere, salariile din CNI sunt uriașe: 22.712 lei/lună/salariat, potrivit proiectului de buget pe 2023. În 2022, „câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială” era de doar 17.722 de lei/lună/persoană. Într-un an, creșterea salarială a fost de aproape 27%. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Manuela Pătrășconiu a absolvit contabilitatea la ASE în 1994, a fost apoi contabilă la mai multe reviste, recum Flacăra, Femeia și Rebus. În 2001 a ajuns consilier în ministerul Transporturilor, iar de aici a ajuns, în 2002, direct în funcția de director economic al CNI. În 2013, când Dragnea era ministru al Dezvoltării, a fost promovată director al CNI, funcție din care nu a mai fost schimbată. În schimb, sub conducerea ei, CNI a investit în stadioane în fiefurile PSD: La Turnu Măgurele - unde juca echipa de fotbal controlată de fiul lui Dragnea - și la Alexandria, printre altele. De la Dragnea la Bădălău În 2019, europarlamentarul Clotilde Armand a arătat că, de Crăciun, CNI a achiziționat 560 de ''Cozonaci cu nucă, cacao și stafide'' și 220 sticle de vin ''Fetească Neagră'', în valoare de aproximativ 10.000 euro. Presa relata, în 2022, cum se lăuda pesedistul Nicolae Bădălău că ar deține controlul asupra lui Pătrășcoiu. „I-am luat sala de sport de la CNI, la OINACU, la Fabian (Fabian Țîrcă – secretarul general al PNL Giurgiu și primar în comuna Oinacu – n.r.). Fii atent aici! Face licitație, se duce la Manuela. O chem pe Manuela și îi spun: ”Fă, mânca-mi-ai …(cuvânt obscen)…dacă nu te calc în picioare, dacă nu îmi dai sala de sport”, îi spune Bădălău fostului parlamentar Dan Pasat, denunțător în acest dosar. Ultima declarație de avere în care Pătrășcoiu și-a trecut salariul este din 2019, când avea 290.000 de lei pe an, plus alți 38.000 de lei - „venituri gestionare și administrare proiecte”. Dacă luăm în considerare ritmul în care au crescut salariile în CNI - care s-au dublat în acest interval de timp - este posibil ca ea să primească circa 50-60.000 de lei pe lună, net. Potrivit declarației de avere, Pătrășcoiu deține două case și un apartament, un Volkswagen Touareg și un BMW X5.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră