joi 22 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stabilitate

7 articole
Internațional

Cum a reușit Italia să își reducă datoria publică: stabilitatea guvernului Meloni, un factor decisiv

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia. Deși rămâne una dintre cele mai îndatorate țări din Europa, Italia înregistrează progrese remarcabile în mai mulți indicatori economici-cheie. Sub conducerea premierului Giorgia Meloni și a ministrului de Finanțe Giancarlo Giorgetti, țara își recapătă treptat stabilitatea financiară. Unul dintre factorii decisivi: stabilitatea guvernamentală oferită de Meloni. Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia În 2024, Italia a înregistrat un excedent primar de 0,44% și un deficit bugetar de doar 3,4% din PIB, față de 3,8% cât era prevăzut inițial. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Totodată, datoria publică, care în 2020 era de 155% din PIB, a fost redusă semnificativ până la 135,3% în 2024. Această evoluție pozitivă este atribuită unei gestionări riguroase a finanțelor publice și unei serii de măsuri economice coerente. Unul dintre factorii decisivi în această redresare este stabilitatea politică. În timp ce alte state, precum Franța, au trecut prin instabilitate guvernamentală, cu patru premieri între 2022 și 2025 și o dizolvare a parlamentului, guvernul condus de Giorgia Meloni se menține la putere de 32 de luni – o performanță rară în politica italiană recentă. Măsuri economice eficiente și venituri neprevăzute Guvernul italian a implementat o serie de reforme menite să stimuleze veniturile și să reducă presiunea fiscală asupra populației. A scăzut taxele pentru gospodăriile cu venituri mici Au fost recuperate miliarde de euro din evaziunea fiscală Au fost create locuri de muncă stabile, cu contracte pe durată nedeterminată Vânzarea masivă de titluri de stat către populație Potrivit lui Marco Fortis, vicepreședinte al Fundației Edison, „veniturile statului în 2024 au fost mult peste așteptări”. Titlurile de stat italiene pe 10 ani (BTP) oferă randamente printre cele mai atractive din zona euro, atrăgând investitori străini. Drept consecință, agențiile de rating și-au îmbunătățit evaluările. Agenția S&P a crescut ratingul datoriei Italiei de la BBB la BBB+, cu perspectivă stabilă Moody’s urmează să publice o nouă evaluare pe 23 mai, care ar putea confirma această tendință pozitivă Prognoze optimiste: cel mai mare excedent primar din Europa? Fondul Monetar Internațional estimează că Italia ar putea înregistra, până în 2030, cel mai mare excedent primar din Uniunea Europeană – până la 1,8% din PIB. Acest lucru ar consolida și mai mult încrederea internațională în economia italiană. Totuși, rămân provocări majore: o demografie în declin și o creștere economică modestă, care pot influența pe termen lung sustenabilitatea progreselor actuale.

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Președintele interimar Bolojan, avertisment dramatic Foto: Administratia Prezidentiala
Politică

Președintele interimar Bolojan, avertisment dramatic

Președintele interimar Ilie Bolojan a lansat un avertisment dramatic în primul său mesaj public după instalarea la Cotroceni: „Riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real”, a spus el. Totuși, aproape imediat el a susținut că „avem o țară sigură, stabilă și puternic ancorată pe drumul său european”. Bolojan a mai promis alegeri corecte și transparente. Iată mesajul lui Bolojan, integral, așa cum a fost el postat pe site-ul Administrației Prezidențiale: Președintele interimar Bolojan, avertisment dramatic „Dragi români, Vă adresez acest prim mesaj, pe deplin conștient de momentul extrem de important în care se află România. Îmi asum cu demnitate această funcție, cu toată responsabilitatea față de români și față de viitorul nostru, al tuturor. De ieri până astăzi am purtat discuții cu responsabilii și m-am familiarizat cu problemele și nevoile stringente din domeniile Apărării, Afacerilor Externe și Securității Naționale. Aceste aspecte necesită soluții adecvate și trebuie abordate cu seriozitate și echilibru. De-a lungul întregii mele activități publice, am fost ghidat de convingerea fermă că instituțiile trebuie să lucreze pentru oameni. Chiar dacă mandatul meu este unul limitat și bine definit de Constituție, vă garantez că acest principiu va rămâne valabil. Voi exercita această poziție cu toată demnitatea și responsabilitatea, înțelegând întru totul oportunitățile și limitele pe care le implică funcția de Președinte. Prioritățile și obiectivele mandatului meu sunt clare: În primul rând - asigurarea stabilității economice, sociale și politice a țării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au. Vreau să îi asigur pe toți românii că avem o țară sigură, stabilă și puternic ancorată pe drumul său european. Un alt palier major este cel al politicii externe. Țara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate și seriozitate. Ceea ce va prima va fi interesul națiunii noastre, astfel încât fiecare cetățean să simtă că este protejat și apărat. România a demonstrat permanent aliaților săi externi că este un partener stabil și de încredere și este extrem de important să continuăm în aceeași direcție. O temă importantă este și scrutinul prezidențial care va urma. Transmit tuturor românilor un mesaj fără echivoc. Vom avea alegeri corecte și transparente! Votul este fundamentul democrației și asigurarea unor alegeri care să nu fie puse sub semnul întrebării reprezintă un pas major pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituții. De aceea, voi face toate demersurile către toți cei responsabili să contribuie cu profesionalism și bună credință la organizarea unor alegeri libere și corecte. Aici, în fața dumneavoastră, a românilor, vă spun că îmi asum cu toată responsabilitatea poziția de Președinte interimar al României pentru a face tot ce ține de mine pentru ca fiecare cetățean să simtă că poate să aibă încredere în cei care îi reprezintă. Pentru toți cei care suntem în serviciile publice, indiferent unde ne desfășurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor și am așteptarea ca fiecare instituție și fiecare angajat să lucreze pentru cetățeni. Scopul meu, în calitate de Președinte interimar, este să redau încrederea în instituțiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, știind că am lucrat în interesul dumneavoastră și convins de faptul că am acționat cu integritate, demnitate și grijă față de români. Dumnezeu să aibă în pază țara noastră și pe toți românii, oriunde s-ar afla!”.

Ciolacu vrea premier din alt partid (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu vrea premier din alt partid

Ciolacu vrea premier din alt partid. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat că, în cazul în care va câştiga scrutinul prezidenţial, îşi doreşte ca puterea să fi împărţită în România, iar viitorul premier să provină dintr-un alt partid, chiar în condiţiile în care social-democraţii vor câştiga alegerile parlamentare. Ciolacu vrea premier din alt partid Afirmaţia a fost făcută marţi seara, într-o interviu la Antena 3, după ce i s-a cerut să adreseze o întrebare pentru cei anunţaţi drept contracandidaţii săi la alegerile prezidenţiale. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României "Aş vrea o întrebare pentru toţi: dacă avem capacitatea noi ca şi români, dacă avem capacitatea, după aceste alegeri, să depăşim imediat urmele electorale rămase după o campanie electorală, dacă avem capacitatea, de a doua zi, să ne aşezăm la masă şi să ne ţinem de un proiect pentru România, un proiect care trebuie să vadă şi relaţiile externe şi apărarea naţională şi industria de apărare naţională, să vedem priorităţile economice. Fiecare dintre noi (...) să punem toţi la masă cunoştiinţe noastre, relaţiile noastre, specialiştii noştri, fiindcă vin cei mai importanţi ai României. Cu certitudine, eu, Marcel Ciolacu, dacă voi câştiga, nu voi lua toată puterea, puterea trebuie împărţită, mai ales în contextul actual. Le-am zis şi colegilor din partid să nu să supere. Chiar dacă PSD va fi primul partid, nu va avea 50%, va fi trebui făcută o nouă coaliţie. Primul-ministru trebuie să fie din partea altui partid, ca să creezi echilibrul şi premizele pentru o asemenea provocare pe care eu mi-o doresc", a precizat Ciolacu. De ce are nevoie România El a subliniat că, pentru perioada următoare, România are nevoie de "o coabitare şi de un guvern stabil". "Nu ne permitem să avem crize politice în România. Şi pe urmă ne vedem peste patru ani de zile în alte alegeri. Până atunci, că mă cheamă Ciolacu, că-s Lasconi, că-s Ciucă, că sunt Mircea Geoană, ne aşezăm la masă şi găsim soluţiile cele mai bune. Nu putem cumpăra timp, dar prin decizii rapide, prin respect între noi... Rămânem adversari fiecare, preşedintele n-ar trebui să fie adversar cu nici unul dintre ei. Prin respect între noi, cred că putem construi ceva normal în sfârşit în România", a declarat premierul. Abordarea greșită a celorlalți președinți El a punctat faptul că abordarea avută de cei care au deţinut funcţia de preşedinte al României în ultimii 20 de ani a fost totală greşită, provocând "ură şi dezbinare". "Preşedintele de 20 de ani e undeva sus, de 20 de ani, de acolo, vedem ură, dezbinare. Nu mai lasă liberul arbitru, intervine când are interese pentru un anumit partid. (...) Pe urmă, după preşedinte, e Parlament, Guvern, politicieni, şi undeva jos, poporul. Şi pleacă de sus în jos. Trebuie schimbat total, preşedintele trebuie să plece de jos în sus, dacă vrea să construiască ceva normal în această ţară. Nu mai contează că eşti de stânga sau de dreapta, contează ce vrei să faci pentru români. Eu nu vreau să fiu un preşedinte să trag la poartă. Traian Băsescu a tras la poartă şi cine i-a stat în cale l-a omorât, l-a băgat la puşcărie sau în mormânt. Am avut un alt preşedinte căruia i-a fost şi lene să intre pe teren, (...) a intervenit în funcţie de interesele partidului din care făcea parte. A jignit alt partid, a împărţit românii în buni şi răi, unii sunt ciumaţi roşii, unii sunt nu ştiu cum. Nu au ţinut cont de faptul că amândoi erau preşedinţii României. Preşedintele trebuie să fie pe teren, el trebuie să fi arbitru, un arbitru corect, un arbitru solidar cu cel care se accidentează. Reformele nu aduc numai aplauze. Eu vreau să fiu un preşedinte care să fie lângă prim-ministru. Eu vreau să merg cu prim-ministrul de mână la preşedinta Comisiei să negociez pentru România", a declarat Marcel Ciolacu. În context, şeful Executivului a criticat "aroganţa din sistemul public", manifestată de la nivelul primăriilor şi până la nivelul instituţiilor centrale. "Dacă nu înţelegem odată că noi suntem în slujba românilor când ne ducem la serviciu, indiferent că eşti în administraţie centrală sau locală, nu ne mai vindecăm", a mai spus Ciolacu.

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL

Cum arată „stabilitatea” promisă de PSD-PNL: România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Citește și: AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor” "Inflația este cea mai pernicioasă și insidioasă taxă regresivă asupra săracilor”, explica, recent, Robert F. Kennedy Jr., unul dintre potențialii candidați la președinția SUA. „Inflația este o impozitare fără legislație”, spunea și economistul Milton Friedman. Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Care sunt informațiile oficiale despre situația economiei României la finalul anului 2023, începutul anului 2024: România are o inflație de 7,3%, cu două procente mai mare decât în următoarea ţară clasată, Estonia. Media inflației în UE a fost de 3,1%. „Motivul creşterii inflaţiei este reprezentat de modificările fiscale, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi au propulsat preţurile”, scrie Ziarul Financiar. În Republica Moldova, inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023. PIB-ul României a scăzut cu 0,4% în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul III din 2023. Au mai înregistrat reduceri ale PIB, în spațiul UE, Estonia - 0,4%, Irlanda - 0,7%, Germania - 0,3%, Finlanda - 0,4% sau Lituania - 0,3%. Economia Danemarcei a crescut cu 2%. Investiţiile străine directe au fost de doar 6,58 miliarde de euro în 2023, comparativ cu 10,03 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022. Grafic: Ziarul Financiar În schimb, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023). În administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).

Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, infiltrații grave

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră