marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: spp

7 articole
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 EUR pe sedii parlamentare fantomă

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat deși e plimbat de SPP (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Nicușor Dan a călătorit la low cost spre Milano și s-a fotografiat cu una din pasagerele cursei Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică”

Nicușor Dan a fost fotografiat în timp ce zbura, alături de fiica sa, la low cost, spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică, i-a explicat chestii”, a scris pe Facebook Petruța Tașca. Ea a remarcat că șeful statului era însoțit de un sepepist, dar acesta nu era celebrul „Ionuț”. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano „La 3 locuri în fața mea e Nicușor 🙂. Avion low cost, a făcut o aroganță și și-a plătit locurile să fie lângă cea mică 🙂 ❤️ LE Mi-am dat seama că poate a primit automat loc lângă cea mică, dar deja decolasem și nu mai aveam acces la tel să scriu 🙂 PS Noul SPP-ist e drăguț, dar nu e Ionuț 🙂”, a relatat Petruța Tașca.  Într-un comentariu la propria postare, ea a precizat: „Băi, cred că omul nici nu s-ar simti bine intr-un avion privat . Tot drumul a vorbit cu cea mica, i-a tot explicat chestii”.  1,5 milioane de euro a costat avionul pentru vizita lui Klaus Iohannis în America Latină și 1,4 milioane de euro cel pentru turneul în Asia. Este vorba despre turnee care au durat mai multe zile, potrivit documentelor Administrației Prezidențiale. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în 2023, peste 7,3 milioane de euro, pentru avioane private. Este anul cu cele mai multe turnee prezidențiale.  

SRI, SIE, SPP, evaluate de Cotroceni (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

SRI, SIE și SPP vor fi evaluate de Cotroceni după reglarea chestiunilor de deficit bugetar

SRI, SIE, SPP, evaluate de Cotroceni. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni, că este necesară numirea unui nou director la Serviciul Român de Informații (SRI), subliniind importanța ca acesta să fie un civil. SRI, SIE, SPP, evaluate de Cotroceni „Este nevoie de un director civil la SRI”, a afirmat șeful statului. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Nicușor Dan a adăugat că, „foarte probabil”, este nevoie și de un nou director la Serviciul de Informații Externe (SIE), fără a oferi însă detalii suplimentare privind criteriile sau calendarul numirii. „Foarte probabil este nevoie de un nou director la SIE”, a declarat președintele. Evaluare anunțată pentru directorul SPP Șeful statului a precizat că va face o evaluare a activității directorului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, menționând că, deși colaborează în mod direct cu acesta, o analiză a întregii activități a serviciilor de informații este necesară. „O să am o evaluare, aşa cum o să am o evaluare pe activitatea Serviciilor în general”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a mai precizat că aceste evaluări vor fi făcute imediat ce se finalizează procesul de formare a Guvernului și sunt stabilite măsurile legate de deficitul bugetar.

Puterea uriașă la care aspiră Simion Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor

Puterea uriașă la care aspiră George Simion: viitorul președinte numește premierul - post vacant după demisia lui Marcel Ciolacu - un judecător la CCR (mandatul ei expiră în iunie) și șefii serviciilor secrete. Printr-un concurs de evenimente, viitorul președinte va dispune de un spațiu de manevră uriaș, de care nu a mai dispus nici un șef de stat din 2000 până acum.  Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Puterea uriașă la care aspiră Simion Ce va decide Simion, dacă ajunge președinte, încă din primele zile de mandat: Va desemna viitorul premier, postul fiind vacant. În absența unei coaliții, cu principalul partid parlamentar, PSD, fără lider,  Simion ar avea spațiu de negociere și își poate impune preferatul. El s-a angajat să-l desemneze pe Călin Georgescu în funcția de premier.  Viitorul președinte va numi un judecător la CCR, în locul Liviei Stanciu. Dar expiră și mandatele lui Marian Enache și Atilla Varga, numiți de Senat și Camera Deputaților. Dacă Simion va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta își va impune oamenii în CCR. Practic, Simion ar putea controla o treime din CCR. Funcția de director al SRI este liberă din iulie 2023. Președintele propune șeful SRI, dar numirea trebuie aprobată de Parlament.  Șeful SIE, fostul deputat PSD Gabriel Vlase, este în funcție din iulie 2018. Șeful SIE este numit de Parlament la propunerea președintelui României. Nu există o procedură de demitere, dar, de obicei, noi șefi de stat forțau demisia acestora.  Șeful STS este numit de CSAT, la propunerea președintelui României.  Mandatul Alinei Corbu la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție expiră în septembrie 2025, fără posibilitatea de a fi reînnoit.  În 2026, expiră mandatele șefilor DNA și Parchetului General. Ei sunt propuși de ministrul Justiției, dar președintele României semnează numirile lor.  În plus, președintele României numește, la propunerea MAE, ambasadorii. De obicei, aceștia au un mandat de patru ani și, de exemplu, în iulie 2025 s-ar încheia, teoretic, misiunea ambasadorului în SUA, Andrei Muraru. 

SPP-istul jefuit de prietenul interlop, închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SPP-istul jefuit de prietenul interlop, închisoare

SPP-istul jefuit de prietenul interlop, închisoare. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club Colonelul (r) SPP înhăitat cu interlopii a făcut închisoare după un șir de evenimente cu totul incompatibile cu statutul său de ofițer. A intrat cu mașina în tramvai În seara zilei de 31 ianuarie 2016, pe când se afla oficial în "misiune operativă", colonelul SPP Adrian Costin a intrat cu maşina de serviciu într-un tramvai. Testat la faţa locului, s-a constatat că ofiţerul SPP avea o alcoolemie în aerul expirat de 0,58‰. Ulterior, alcoolemia a fost stabilită la valoarea de 1,35‰ în sânge. Colonelul fusese la restaurantul "Bolta Rece" din Iași, unde consumase 200-300 ml de whisky şi o bere. Deşi demonstrase un comportament nedemn de poziţia pe care o ocupa, Costin a fost menţinut în rândurile SPP, fiind trecut în rezervă abia în iulie 2017, potrivit Ziarului de Iași. Pentru neglijenţă în serviciu şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, Costin a fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, în martie 2018, la un an şi o lună de închisoare, cu amânare pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Conform legii, dacă inculpatul comite vreo nouă infracţiune în interiorul acestui termen, amânarea pedepsei se revocă, iar pedeapsa se execută în regim de detenţie. Ordin de protecție încălcat În octombrie 2018, soţia lui Costin a părăsit domiciliul conjugal, după 18 ani de căsnicie, din cauza "consumului excesiv de alcool şi comportamentului deviant" al soţului său, după cum aveau să reţină judecătorii. Femeia s-a mutat la părinţii săi. Ulterior, pentru că Adrian Costin se manifesta agresiv şi venea deseori la părinţii ei pentru a face scandal, soţia a cerut ajutorul poliţiei. Organele Secţiei 3 au emis un ordin de protecţie provizoriu pe durata a cinci zile, interzicându-i lui Costin să se mai apropie de soţia sa. După câteva zile, Costin a venit din nou la părinţii soţiei sale, bătând insistent la uşă şi cerându-i femeii să iasă din casă. În aceste condiţii, Parchetul de pe lângă Judecătorie a cerut emiterea unui ordin de protecţie pe o durată mai lungă, magistraţii interzicându-i lui Costin apropierea de soţia sa pe o durată de șase luni. Degeaba, pentru că, abia emis, ordinul a şi fost încălcat de fostul ofiţer SPP. În următoarele trei luni, poliţia a fost chemată de șase ori pentru a-l linişti pe Costin, care venea la domiciliul foştilor socri şi făcea scandal. SPP-istul jefuit de prietenul interlop, închisoare Trimis în judecată, Costin şi-a recunoscut faptele, ceea ce i-a atras o pedeapsă minimă, de doar patru luni de închisoare, pentru nerespectarea ordinului de protecţie. Dar aceasta a fost comasată cu pedeapsa primită în urma accidentului din 2016, amânarea fiind revocată. În final, magistraţii Judecătoriei l-au condamnat pe Costin la un an, două luni şi zece zile de închisoare. Atât inculpatul, cât şi procurorii au făcut apel împotriva sentinţei, primul termen având loc la începutul anului 2021. După două amânări, magistraţii Curţii de Apel au decis respingerea ambelor apeluri, menţinând în totalitate sentinţa dată la nivelul Judecătoriei.

Colonel SPP, jefuit de prietenul interlop (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Colonel SPP, jefuit de prietenul interlop

Colonel SPP, jefuit de prietenul interlop. Un ieşean a fost jefuit chiar de prietenul cu care şi-a petrecut ziua la grătar şi noaptea în club. Colonel SPP, jefuit de prietenul interlop Victima, fost ofiţer SPP, şi-a recuperat în cele din urmă servieta cu o jumătate de milion de lei, pe care o ţinea pe balcon. Citește și: Dăncilă îl expune pe Ciolacu: a votat în PSD pentru ordonanţa privind amnistia şi graţierea, solicitată de Dragnea Hoţul, unul dintre interlopii Iaşiului, a fost condamnat, dar cu suspendarea executării pedepsei. Fapta s-a petrecut pe 18 iunie 2022. Colonelul Adrian Costin mersese, însoţit de fiul său, la un grătar în Voineşti, la un prieten, Constantin Fulger Gangal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu (sursa: Facebook/TraianBasescu)
Eveniment

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu. Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, respectiv vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP. Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie. Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă a obţinut din partea Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Dacă judecătorii de la CCR vor declara neconstituţionale modificările aduse Legii 406/2001, atunci Traian Băsescu îşi va recăpăta privilegiile. Judecătorul Amer Jabre, care a dispus sesizarea CCR, notează de altfel că există o "îndoială serioasă" cu privire la constituţionalitatea modificărilor aduse Legii 406/2001, solicitând şi analizarea unui articol din Codul administrativ. Băsescu beneficia de o vilă de protocol, indemnizație și pază SPP "Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind: - art. 2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privinţa constituţionalităţii actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ - Legea nr.243/2021; - art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, în privinţa sintagmei "şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia". Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la comunicare", se arată în dispozitivul instanţei. În calitate de şef al statului, în perioada 2004 - 2014, Traian Băsescu beneficia de o serie de privilegii: a primit în folosinţă gratuită o vilă de protocol pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, avea indemnizaţie şi dispozitiv de protecţie şi pază de la SPP. În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată (prin Legea nr. 243/2021), fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. "Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia", prevede art.3 din Legea 406/2001, introdus în octombrie 2021, potrivit Agerpres. Cum Traian Băsescu a primit în luna martie, la Instanţa supremă, o decizie definitivă că a fost colaborator al Securităţii, a fost nevoit să părăsească vila de protocol, iar SPP l-a anunţat că nu mai beneficiază de dreptul la protecţie şi pază din partea Serviciului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră