sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: spitale de stat

5 articole
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Falimentul spitalelor de stat Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Falimentul spitalelor de stat

Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunță Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Falimentul spitalelor de stat „În ceea ce privește plata furnizorilor și spitalelor de către Casa de Asigurări de Sănătate, vă dați seama că și noi managerii accesăm și telefonăm către reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate. Am informația că într-adevăr nu s-a făcut nicio plată către niciun furnizor de servicii medicale, ba mai mult, nici măcar deschiderile bugetare nu s-au făcut până la acest moment, adică Casa Națională nu a transmis către casa, casele județene încă banii pentru furnizori”, a declarat, la Euronews, Ioan Bogdan Furtună, managerul spitalului Colțea. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „Eu sper să se rezolve astăzi încât să se reia activitatea normală, pentru că aici este vorba numai de sistarea plăților, e vorba și de alte activități curente ale Casei de Asigurări de Sănătate care țin de avizarea unor dosare pentru plata unor furnizori de servicii medicale și materiale sanitare. Activitatea Casei Naționale, mult mai complexă, nu numai cea a plăților. Eu sper să am să facă cât mamai rapid pentru că este nevoie în primul rând o repaartizare a corectă a sumelor primite, acel un miliard și 70 de milioane de lei, să fie repartizat pe case județene, ca apoi fiecare casă județeană să repartizeze pe furnizori. Banii sunt insuficienți, știm cu toții, și vor trebui priorități”, a afirmat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Spitalele de stat anunță falimente în serie Foto: Captură video
Eveniment

Spitalele de stat anunță falimente în serie

Spitalele de stat anunță falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Guvernul urma să suplimenteze, azi, bugetul CNAS prin alocări din Fondul de rezervă, dar această măsură nu apare pe lista documentelor aprobate după ședința Executivului. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În paralel, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că, din 12 noiembrie, angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor sista plăţile către spitale şi furnizorii de servicii în semn de protest față de salariile din instituție. Spitalele de stat anunță falimente în serie “Bagdasar-Arseni” a trimis o adresă către Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti, către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerulu Sănătăţii în care afirmă că „spitalul se află în situaţia critică de a nu mai putea asigura drepturile salariale cuvenite personalului, dar şi în situaţia de a nu mai putea funcţiona la parametri normali”. „Total necesar 21.400 mii lei faţă de total alocat de 3.351 mii lei”, susține acest document, referindu-se la alocările pentru noiembrie. În această seară, la Medika TV, mai mulți manageri de spitale din București au arătat că pot continua funcționarea doar pentru că au făcut economii pentru astfel de situații. „Pentru luna decembrie, suma alocată pentru Spitalul Colţea este de 100 de lei de la CNAS”, a spus managerul unității medicale, Bogdan Furtună. CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, joi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe.

Pacienții migrează în masă spre spitale private Foto: Facebook
Eveniment

Pacienții migrează în masă spre spitale private

Pacienții migrează în masă spre spitale private: creștere de 63% a spitalizărilor de zi din spitalele private, în primele șase luni din 2023 față de perioada similară din 2019, arată nota de fundamentare a unei ordonanțe de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate. În spitalele de stat, spitalizările de zi au crescut cu doar 14,02%. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Potrivit datelor colectate de Ministerul Sănătății din 374 spitale publice și 311 spitale private, în sectorul privat au avut loc, în primele șase luni din 2023, 681.614 spitalizări de zi, iar în cel de stat - puțin peste 2,25 milioane spitalizări de zi. Sistemul de stat continuă să domine însă spitalizările continue. Pacienții migrează în masă spre spitale private „Sectorul public înregistrează o creștere cu 14.02% a numărului de spitalizări de zi față de anul 2019 Sectorul privat înregistrează o creștere cu 63% a numărului de spitalizări de zi față de anul 2019. Spitalele private au înregistrat însă o creștere a activității pe toate tipurile de activitate. Dacă creșterea este moderată pe spitalizările continue, 9.66%, 8,953 de pacienți tratați în plus, observăm o creștere de 63.09% a numărului de spitalizări de zi. Acest lucru se datorează eliminării plafonului CNAS a numărului de spitalizări de zi contractate (...) Decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă, este clar că scăderea cu 14.71% a spitalizărilor continue afectează semnificativ bugetele spitalelor publice și nu poate fi compensată de o creștere similară a numărului de spitalizări de zi”, se arată în nota de fundamentare. Dacă spitalele de stat au înregistrat o scădere de 14,71% a spitalizărilor continue - circa 1,7 milioane de cazuri - cele private anunță o creștere de 9,66% a spitalizărilor continue, însă numărul cazurilor este de doar 101.633 cazuri. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție Spitalele de stat nu pot asigura stocul de calamitate Ministerul Sănătăţii subliniază că orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue ”este corectă şi se înscrie în strategia naţională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare şi dezvoltarea serviciilor de ambulator”. ”Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie astfel întrun proces firesc, de aşteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare şi de tratatament spitalicesc doar al cazurilor justificate”, susţin reprezentanţii MS. Conform notei de fundamentare a proiectului de OUG, faţă de primul semestru din 2019, în anul 2023 au crescut semnificativ costurile pentru încalzit, iluminat şi forţă motrică. Din analiza Ministerului Sănătăţii, la nivel naţional se înregistrează o creştere medie cu 119,07% încălzit şi iluminat, respectiv 22,69% pentru apă, canal şi salubritate. În plus, comparativ cu anul 2019, prețul unitar al medicamentelor utilizate constant în tratamentul pacienților internați în unitățile sanitare a crescut semnificativ, înregistrându-se creșteri și de peste 500% pentru anumite produse medicale. „Acest lucru a dus invariabil la epuizarea stocurilor în mod constant și la grave carențe în managementul pacientului. De asemenea, menționăm că unitățile sanitare se află în imposibilitatea de a asigura un stoc de calamitate pentru medicamentele de maximă urgență”, arată ministerul Sănătății.

Salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014 Foto: Facebook
Eveniment

Salariile personalului medical s-au triplat

Salariile personalului medical s-au triplat în 2021, faţă de 2014, arată un raport al Curții de Conturi care analizează activitatea celor 58 de spitale care apațin de ministerul Sănătății. Însă investițiile au fost „oscilante”, arată documentul. Salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014 Potrivit Curții de Conturi: fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal; salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014 valoarea stimulentelor/sporurilor acordate personalului sanitar a avut o evoluție crescătoare în perioada analizată, respectiv a avut o creștere de 5,32 ori în anul 2021 față de anul 2014. Mai mult decât atât, personalul sanitar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 a beneficiat de sporuri/stimulente în cuantum de 470.104 mii lei. „ponderea cheltuielilor cu salariile în Produsul Intern Brut trimestrial (seria brută, prețuri curente) a crescut de la 0,83% în anul 2014, la 3,15% în anul 2021” Însă ministerul Sănătății nu are o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post. În plus, salarizarea nu se face pe bază de „criterii de performanță”, apreciază Curtea de Conturi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Bugetul, dirijat spre salarii, în detrimentul investițiilor Instituția arată că salariul net al unui medic primar de la un spital județean de urgență este între 9.300 de lei și 22.500 de lei. Asistentele medicale iau între peste 3.000 de lei și 7.500 lei/lună, iar infirmierele și brancardierii pot ajunge la peste 4.000 lei/ lună, net. Potrivit datelor completate de către unitățile sanitare pe platforma www.centralizator.ms.ro, cele mai mari cheltuielile de personal în perioada 2014-2021 au fost înregistrate la Spitalul Universitar de Urgență București, respectiv 2.197.884 mii lei, iar cele mai mici cheltuieli de personal au fost înregistrate la Institutul Național pentru Medicină Complementară și Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă” București, respectiv 21.551 mii lei. Citiți și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Datele Curții de Conturi arată că cheltuielile de personal au sărit de la 40% din cheltuielile totale la 62%. În schimb, cheltuielile de capital au coborât de la 8% la 3%. Șeful DNA: serviciile sunt proaste, iar corupția este „generalizată” Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile medicale sunt „proaste”. „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră