sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: special

14 articole
Economie

Pensie specială de 8.200 euro net

Pensie specială de 8.200 euro net. În județul Iași, cea mai mare pensie bazată pe contributivitate este de 33.953 de lei brut, echivalentul a aproximativ 30.000 de lei net (6.000 de euro), obținută după 49 de ani și nouă luni de muncă. Pensie specială de 8.200 euro net În contrast, cea mai mare pensie specială din județ ajunge la 40.502 de lei net (aproximativ 8.200 de euro), fiind încasată de un fost magistrat, conform datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Această pensie de serviciu este de 15 ori mai mare decât pensia medie de asigurări sociale de stat din județ, care a fost de 2.681 de lei luna trecută, și de aproape 32 de ori mai mare decât pensia minimă garantată, stabilită la 1.281 de lei în 2024. Diferențele uriașe dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate evidențiază o problemă majoră de echitate în sistemul de pensii din România, punând sub semnul întrebării principiile care ar trebui să ghideze alocarea acestor beneficii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensie specială de 8.200 euro net (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială (sursa: Facebook/Adriana Stoicescu)
Justiție

Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială

Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială. Aroganța unor magistrați a atins cote maxime: pentru judecătoarea Adriana Stoicescu, cei care vor abrogarea pensiilor speciale sunt într-o categorie aparte. Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială Într-o postare pe Facebook, Stoicescu îi pune în aceeași oală pe cei care cer abrogarea pensiilor speciale cu cei care vor lucruri ușoare și stupide. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Ba chiar lucruri nemeritate. "Dacă Isus ar veni mâine, ar fi întâmpinat de o mulţime indignată. Doar asta mai ştim să facem, să ne indignăm. I-am cere abrogarea pensiilor speciale, câte un BMW, ca să ajungă la toţi, examene luate de toate loazele şi să se vindece mătuşa de bătături. Isus nu e de gaşcă şi nu mai e interesant decât dacă se transformă în tonomat de dorinţe împlinite.", a scris judecătoarea pe Facebook. Panseul de Facebook al judecătoarei Adriana Stoicescu (sursa: Facebook/Adriana Stoicescu) Mesaje de propagandă rusească Potrivit unei reacții a jurnalistei Sidonia Bogdan la unele postări ale judecătoarei, "Adriana Stoicescu nu este o simpla judecatoare, a detinut functia de presedinta a Tribunalului Timis timp de cinci ani, iar in prezent este vicepresedinta Tribunalului Timis. Aceasta doamna nu numai ca are mesaje politice explicite, in general anti-occidentale, daca urmariti temele de propaganda ale Kremlinului, toate apar inserate discret in discursul judecatoarei. Doamna are insa si ceva probleme psihologice, postarile sale au frecvente trimiteri cu conotatie sexuala. Minoritatile sexuale sunt formate din “imberbi” care au pus mana de planeta, femeile tinere cu operatii estetice sunt prostituate in slujba armatei NATO din Romania etc etc Frustrarile acestei doamne care atunci cand nu o deranjeaza femeile tinere, o da in sfinti (da, da, doamna e si cu sexualitatea si cu sfintii, in acelasi timp) au aparut dupa ce a fost implicata tot intr-un scandal cu conotatii sexuale. Doamna a picat pe niste interceptari pentru ca intretinea relatii cu un politist infractor care isi crease o adevarata retea in politie si sistemul de justitie pentru a salva diversi infractori. Negasindu-se probe ca inclusiv ea ar fi comis infractiuni, evident ca ei nu i s-a fac dosar penal. Dar controversele de natura morala raman. Si de aici marile ei suparari.". Fana lui Alin Ene, judecătorul care crede că e plătit prost Judecătoarea Adriana Stoicescu este pe aceeași lungime de undă cu judecătorul Alin Ene, membru CSM, cel care a scris recent că judecătorii sunt plătiți ca taximetriștii și frizerii. Într-o altă postare pe Facebook, Stoicescu a spus despre Ene că este "Vocea cu care rezonez intru totul!". Stoicescu și Ene, pe aceeași lungime de undă (sursa: Facebook/Adriana Stoicescu)

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Polițiștii se pensionează special în masă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiștii se pensionează special în masă

Polițiștii se pensionează special în masă. Şoc în rândul instituţiilor de forţă din Iaşi: zeci de poliţişti cu experienţă au ieşit la pensie în urmă cu o săptămână, la sfârşit de an. Polițiștii se pensionează special în masă Aceştia s-au grăbit să iasă din structuri deoarece se aştepta o nouă lege, de la 1 ianuarie, care să ridice vârsta de pensionare. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club S-au pensionat oameni “importanţi” din poliţia ieşeană: printre ei, şeful serviciului secret al Poliţiei, celebra structură "Doi şi un sfert" - UM 0215, dar şi de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Un număr de 35 de poliţişti, în total, au ieşit la pensie în urmă cu o săptămână. Instituţia avea oricum un deficit de personal de peste 400 de oameni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță. Foştii parlamentari şi-au recâştigat în instanţă pensiile speciale. Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță Curtea de Apel Iași a pronunţat decizia definitivă în procesul în care 15 foşti deputaţi şi senatori au atacat ordinele prin care înceta plata aşa-numitor „indemnizaţii pentru limită de vârstă”. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul În ultima fază a procesului, în joc au intrat şi șapte moştenitori ai foştilor parlamentari PSD Anghel Stanciu şi Vasile Mocanu, decedaţi în timpul dezbaterilor. Pe lista câştigătorilor se află foşti parlamentari din întreg spectrul politic, de la foşti reprezentanţi ai PSD, PD, PNL sau PRM, până la un reprezentant al Uniunii Elene şi un fost deputat independent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Familia specială Melintescu, reangajați la stat. Aici, Octavian Melintescu, când conducea DGA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Familia specială Melintescu: reangajați la stat

Familia specială Melintescu: reangajați la stat. Octavian Melintescu, consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cumulează salariul de la stat cu o pensie specială de aproape 3.000 de euro pe lună. Fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, dar a picat cu brio după ce a obținut nota de 2,65. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Drept răsplată, ministrul Alexandru Rafila vrea să înființeze pentru consilierul său de încredere o nouă autoritate care să verifice cum sunt tratați pacienții. Bonus: soția lui Octavian Melintescu, Maria Melintescu, fosta adjunctă a Inspectoratului General pentru Imigrări, a fost angajată ca șef de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu, în timp ce încasa o pensie specială de peste 2.000 euro. Așadar, pensionarii speciali Melintescu încasează împreună o pensie de 5.000 de euro lunar. Familia specială Melintescu: reangajați la stat Familia Melintescu a lucrat până la finalul anului 2020 în Ministerul Afacerilor Interne. El, Octavian Melintescu, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție (DGA), din mai 2014 până când s-a pensionat. Conform unei declarații de avere din vara anului 2020, Octavian Melintescu încasa un salariu anual de 165.027 lei. Acum are o pensie specială de 172.200 lei anual, adică mai mare decât salariul pe care îl avea ca adjunct al DGA. La scurt timp după ce a devenit unul dintre pensionarii de lux ai României, Octavian Melintescu și-a găsit un nou loc de muncă, tot la stat. Mai exact, la Primăria Sectorului 2, acolo unde a fost angajat de primarul Radu Mihaiu, de la USR. „Vreau să îi mulțumesc domnului Melintescu Octavian care s-a alăturat echipei noastre. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul anti-corupției este fix omul de care aveam nevoie pentru a lămuri multe aspecte încurcate din Primăria Sectorului 2. (...) Timpul petrecut de Octavian ca director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție ne va ajuta acum să scoatem la lumină toate greșelile trecutului. Și să facem în sfârșit ordine”, preciza într-o postare primarul Radu Mihaiu, în decembrie 2020. Nota lui Melintescu: 2,65 Chiar dacă primarul Radu Mihaiu și-a pus mari speranțe în Octavian Melintescu, acesta a renunțat la tabăra USR pentru a trece în cea a PSD. Se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când i s-a găsit rapid un loc călduț pe funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, unul dintre politicienii care aspiră să preia conducerea organizației PSD București. De atunci Octavian Melintescu a devenit umbra ministrului Alexandru Rafila. La scurt timp, în septembrie 2022, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, una dintre cele mai importante funcții din minister. Surpriză: a obținut în urma concursului nota de 2,65. Nu a fost cea mai mică notă pentru că un alt candidat a obținut nota 2 "curat". În urma acestui rezultat catastrofal, ministrul Alexandru Rafila a ordonat ca toate rapoartele de control să treacă, totuși, pe la consilierul său personal, pe care le marchează cu „văzut”. Atribuțiile fostului polițist, secrete La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că Octavian Melintescu este angajat cu normă întreagă de opt ore. Conform ultimei declarații de avere, salariul anual al lui Octavian Melintescu este 55.580 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro pe lună. Pe lângă, acesta încasează și pensia specială, care este de aproape trei ori mai mare decât salariul primit acum de la stat. Însă Ministerul Sănătății nu a vrut să transmită care sunt atribuțiile consilierului personal Octavian Melintescu. „Atribuțiile persoanelor numite în funcția de director de cabinet, consilier personal la cabinetul ministrului Sănătății, respectiv, cabinetul secretarilor de stat, sunt stabilite prin fișa postului, anexă la contractual individual de muncă”, potrivit ministerului Sănătății. "Nu mă consider un pensionar special" Contactat de către Defapt.ro, Octavian Melintescu a spus că atribuțiile sale sunt prevăzute de Codul Administrativ. „Codul Administrativ spune că eu îl spijin pe dumnealui, adică chestiuni legate de modul de desfășurare a activităților administrative. Dânsul îmi trasează sarcini legate de activitatea mea, conform fișei postului”, a declarat Octavian Melintescu. Întrebat la ce vârstă a ieșit la pensie și dacă se consideră un pensionar special, Octavian Melintescu a declarat că s-a pensionat la vârsta legală. „Nu mă consider un pensionar special, mă consider un om care am muncit conform atribuțiilor pe care le-am avut în fișa postului și când am putut să ies la pensie, am ieșit conform prevederilor legale”, a mai spus consilierul lui Rafila. Comisăreasa șefă contabilă la Imigrări Octavian Melintescu are o declarație de avere incompletă. De exemplu, nu a menționat terenurile și casa primite ca donație de către soția sa, Maria Melintescu. Bunuri pe care soția sa le-a menționat în ultima declarație de avere depusă în calitate de șefă de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu. Din documentul citat rezultă că și Maria Melintescu a fost până în iunie 2023 unul dintre pensionarii care cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Pensionara Maria Melintescu, cu gradul de comisar șef, a fost contabila șefă la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), instituție care a fost transformată în Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De pe funcția de contabil șef a fost promovată direct pe funcția de inspector general adjunct la IGI. Consilieră la Turism Funcție din care s-a și pensionat în anul 2020. Pensia anuală este de 120.000 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro pe lună. Dar Maria Melintescu nu a stat mult timp fără loc de muncă pentru că liberalul Traian Berbeceanu, după ce a fost numit prefect al Bucureștiului, a angajat-o pe funcția de consilier. Adică tot la stat. De la Prefectura Municipiului București, Maria Melintescu a fost angajată inițial, la începutul anului 2022, pe funcția de consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu. Ulterior a fost numită director de cabinet al ministrului liberal. Pentru munca prestată în anul 2022, a fost plătită de către statul român cu suma de 60.242 lei. Între timp pensia i-a crescut la 121.320 lei.

Polițist pensionar, numit șef la Mediu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițist pensionar, numit șef la Mediu

Polițist pensionar, numit șef la Mediu. Gheorghe Bacuşcă conduce Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Iași din anul 2014, luna septembrie. Polițist pensionar, numit șef la Mediu Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, are o pensie de aproape 7.000 de lei, în timp ce salariul depăşeşte acest prag cu câteva sute de lei bune, ajungând la 7.750 de lei. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Ieşit la pensie din cadrul Ministerului de Interne, fostul adjunct al Secţiei I de poliţie din Iași stă în rândul pensionarilor fericiţi. Are și de ce: îi intră 14.750 de lei în cont lună de lună din cele două surse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O pensie "normală" de 21.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O pensie "normală" de 21.000 lei

O pensie "normală" de 21.000 lei. În "Top 10 al celor mai mari pensii din judeţul Iaşi plătite din bugetul asigurărilor sociale (pensii contributive)", primul încasează lunar aproape 26.000 de lei (cca 5.300 euro). O pensie "normală" de 21.000 lei Iar ceilalţi nouă, peste 14.000 de lei (cca 2.850 euro) pe lună, cifre brute, conform datelor centralizate de Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Iaşi. Mai exact, un cetăţean are asigurată o bătrâneţe fără griji după ce a muncit o viaţă întreagă pe o leafă mai mare de zeci de ori faţă de media pe ţară, încasând în prezent o pensie de 25.796 de lei (locul 1, după reţinerea impozitului şi CASS: 21.454 lei net) Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Un altul are o pensie de 17.441 de lei (locul 2). A treia cea mai mare pensie pe bază de contributivitate din judeţul Iaşi se ridică la 17.392 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa (sursa: Facebook/European Commission)
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

Pensionarii speciali trăiesc mai bine, mult (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult

Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult. Speranţa de viaţă sănătoasă separă pensionarii speciali de cei din sistemul public. Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult În România, media este de 60,5 ani la femei şi 59,3 ani la bărbaţi. Câţi beneficiari au Casele sectoriale de pensii şi câţi sunt înregistraţi la Casa de Pensii Publice? Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Este de remarcat că numărul beneficiarilor Caselor sectoriale creşte mai repede în comparaţie cu pensionarii CNPP. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin, fără operațiune specială, vrea război (sursa: TASS)
Internațional

Putin, fără operațiune specială, vrea război

Putin, fără operațiune specială, vrea război. Cu zeci de soldaţi proaspăt mobilizaţi deja ucişi şi trupe care pregătesc terenul pentru o retragere din Herson, oraş-cheie în sudul Ucrainei, Kremlinul a dezvăluit că speră acum să dea un suflu nou războiului său, făcându-i pe ruşii obişnuiţi să îl simtă cât mai mult posibil, comentează duminică publicaţia americană The Daily Beast. Putin, fără operațiune specială, vrea război Serghei Kirienko (foto), primul adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale ruse, a declarat sâmbătă într-un discurs pronunţat într-o conferinţă naţională a profesorilor, că războiul pe care Kremlinul a insistat până acum cu obstinaţie să-l numească "operaţiune militară specială" trebuie să devină un "război popular". "Rusia a câştigat întotdeauna orice război când războiul devenea problema tuturor. Vom câştiga cu siguranţă acest război: atât războiul , cât şi războiul economic şi chiar războiul informaţional foarte psihologic care se duce împotriva noastră. Dar pentru asta războiul trebuie să fie popular, astfel încât fiecare să simtă propria implicare. Pentru ca fiecare persoană să aibă posibilitatea de a contribui la victoria noastră", a declarat Kirienko. Comentariile sale au suscitat surprindere pe reţelele sociale, unde mai mulţi comentatori au remarcat că aceasta ar fi prima oară când administraţia prezidenţială renunţă la eufemismul absurd "operaţiune specială", iar alţii au subliniat faptul că milioane de ruşi au fugit deja din ţară în semn de protest faţă de război. Bariere de beton și adăposturi antiaeriene Chiar în timp ce Kirienko făcea aceste declaraţii, autorităţile din Belgorod, oraş rusesc situat în apopierea frontierei cu Ucraina, anunţau ridicarea unor bariere de beton pentru a apăra aparent regiunea de un eventual atac ucrainean. Iar la Moscova, mai multe media au declarat că autorităţile locale au început să pregătească adăposturi antiaeriene în şcoli şi spitale, ceea ce pare să constituie mai degrabă o punere în scenă pentru a alimenta temeri legate de un atac asupra capitalei. Citește și: Patriarhul Kirill, nouă mostră de anti-creștinism: Am intrat împotriva voinței noastre în această bătălie, mulți vor să șteargă Rusia ortodoxă de pe fața pământului Între timp, la doar o lună după ce Vladimir Putin a convocat zeci de mii de cetăţeni să înfrunte moartea pentru el pe câmpul de luptă, cel puţin 41 de soldaţi proaspăt mobilizaţi au fost deja ucişi, potrivit unui bilanţ realizat de Mediazona şi BBC. Printre aceştia se află unii care, potrivit legii, nici măcar nu erau eligibili pentru recrutare, ca de pildă un angajat al Raiffeisenbank, Timur Izmailov, ademenit să se deplaseze la biroul local de recrutare militară şi ucis după doar şase zile de la trimiterea lui în prima linie a frontului. Fiii mor, mamele bat câmpii În mod bizar, Kirienko a insistat asupra faptului că "cea mai importantă bătălie" pentru Rusia în acest moment este "bătălia pentru tineret" - o prioritate stranie în condiţiile în care mii de tineri ruşi au fost ucişi pentru a susţine războiul delirant al lui Putin împotriva Ucrainei, apreciază experţii. Apelul telefonic al unui soldat anonim rus către mama sa oferă poate cel mai succint răspuns la viziunea lui Kirienko despre un "război popular", conform jurnaliştilor de la The Daily Beast. "Ticăloşii dracului! Acest guvern ticălos mă enervează atât de tare! Sunt atât de stupizi, sunt în stare de şoc!", i-a spus acesta din prima linie în Ucraina, potrivit unei interceptări audio făcute şi difuzate de serviciile secrete ucrainene. "Asta o să se întâmple: jumătate din ţară va fi închisă, iar cealaltă jumătate va merge la război". După ce mama sa încearcă să-l liniştească spunându-i că Rusia va lua în curând pământ de la Polonia, fiul său îi răspunde că Rusia este cea care ar trebui să-şi facă griji pentru că va pierde teritoriu acum.

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară (sursa: adriannastase.ro)
Eveniment

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară. Fostul premier Adrian Năstase a câştigat la Tribunalul Bucureşti recuperarea pensiei speciale, pierdută în urma adoptării, anul trecut, a unei legi în Parlament. În perioada 1990 - 2012, Adrian Năstase a avut şase mandate de deputat, beneficiind de pensie specială. Alături de sute de foşti deputaţi şi senatori, el a pierdut anul trecut acest drept, motiv pentru care a dat în judecată Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară "Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Secretariatul General al Camerei Deputaţilor invocată prin întâmpinare. Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul nr. 700/08.03.2021 şi dispune repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă pentru perioada 27.02.2021 - 9.06.2022. Respinge ca rămasă fără obiect cererea privind repunerea în plată a indemnizaţiei pentru perioada ulterioară datei de 10.06.2022. Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei 1.190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cererea de apel depunându-se la Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a. Pronunţată astăzi 06.10.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei", se arată în decizia tribunalului. De menţionat că Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să-i dea câştig de cauză lui Adrian Năstase, după ce Curtea Constituţională a stabilit, pe 5 mai, că legea de abrogare a pensiilor parlamentarilor este neconstituţională. Nume grele pe lista "recuperatorilor" Efectele hotărârii CCR se aplică de la data de 10 iunie, când a fost publicată motivarea în Monitorul Oficial. Adrian Năstase nu este singurul fost parlamentar care îşi recapătă pensia specială. Şi alte nume importante au obţinut o decizie favorabilă la Tribunalul Bucureşti: Călin Popescu-Tăriceanu, Silviu Prigoană, Dan Radu Ruşanu, Ilie Sârbu, Eugen Nicolăescu, Vasile Blaga, Octav Cozmâncă, Nicolae Văcăroiu, Norica Nicolai, Dan Mircea Popescu, Irina Loghin, Mădălin Voicu, Victor Boştinaru, Corneliu Ciontu, Radu F. Alexandru, Mihai Mălaimare, Şerban Mihăilescu, Tudor Mohora, Ristea Priboi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În februarie 2021, plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, însă pe 5 mai 2022 Curtea Constituţională a decis că legea este neconstituţională. Între timp, sute de foşti deputaţi şi senatori au acţionat în instanţă Parlamentul pentru a-şi recâştiga pensiile.

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL. Partidul Naţional Liberal susţine că nu este necesară o nouă lege de desfiinţare a pensiilor speciale pentru parlamentari. Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL "Poziţia Partidului Naţional Liberal este fermă: susţinem revenirea pensiilor la principiul contributivităţii. Pensiile speciale pentru parlamentari nu sunt reinstituite, pentru că decizia CCR nu repune în vigoare textul abrogat prin legea declarată neconstituţională. Este necesară procedura de reexaminare a legii prin Parlament, legea trebuie pusă în acord cu decizia CCR", precizează liberalii, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a partidului. PNL consideră că nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi să aibă parte de beneficii acordate preferenţial, arată sursa citată. "În februarie 2021, PNL a votat desfiinţarea pensiilor speciale pentru parlamentari", reamintesc liberalii. USR acuză CCR de minciună USR a depus un nou proiect de lege pentru desfiinţarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi invită PSD, PNL şi "orice altă formaţiune care pretinde că doreşte echitate între pensionarii români" să susţină iniţiativa. "Decizia de ieri a Curţii Constituţionale se bazează pe un neadevăr, cum că legea ar fi fost adoptată în 2021 într-o singură zi, când, de fapt, a existat o diferenţă de 8 zile între depunere şi adoptare. Redepunem astăzi propunerea legislativă de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor pentru ca, după adoptare, să vedem ce motive vor mai inventa unii judecători ai CCR, eventual foşti parlamentari afectaţi personal de eliminarea acestor pensii speciale, pentru a declara legea neconstituţională. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Suntem dispuşi să redepunem acest proiect de lege şi altele referitoare la celelalte categorii de pensii speciale până se vor epuiza toate pretextele din lume", declară deputatul USR Cristian Seidler. Potrivit unui comunicat al USR, decizia adoptată joi de judecătorii CCR şi motivarea acesteia nu au apărut încă în Monitorul Oficial, "ceea ce înseamnă că, în acest moment, Legea 7/2021 prin care au fost desfiinţate pensiile speciale ale parlamentarilor este încă în vigoare". Două miliarde de euro anual pe pensii speciale USR menţionează că depune un nou proiect de lege în acest moment tocmai pentru a permite un timp mai larg pentru dezbateri, urmând însă ca raportul comisiei sesizate în fond şi, mai apoi, votul în plenul Parlamentului să fie realizate după ce este publicată în Monitorul Oficial decizia CCR. "Proiectul depus astăzi prevede desfiinţarea pentru viitor a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar stabileşte şi că, de la data intrării ei în vigoare, încetează plata pensiilor speciale în plată. Pensiile speciale - ale parlamentarilor, în primul rând, dar şi ale altor categorii privilegiate - reprezintă o sfidare pentru românii care au muncit cinstit şi au contribuit o viaţă întreagă la fondul de pensii, dar şi o sursă de profund dezechilibru în sistem", menţionează sursa citată. Conform USR, pensiile speciale totalizează anual circa două miliarde de euro, iar dacă se vor plăti pensii speciale pentru aleşii locali, suma va creşte şi mai mult.

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic (sursa: ccr.ro)
Eveniment

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic. Curtea Constituţională a României a explicat, joi, că legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată într-o singură zi, "cu încălcarea tuturor termenelor", "ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său". Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a precizat că, potrivit articolului 76 alineatul (3) din Constituţie, "la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere". "Atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului" "Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă - art. 76 alin. (3), şi nu a celei generale - art.75. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Respectarea art. 75 şi art. 76 alin. (3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională", a indicat CCR. Conform judecătorilor CCR, evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă "o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului şi anume a caracterului său democratic". Încălcarea principiului securităţii juridice Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (3) în componenta referitoare la democraţie, articolului 1 alineatul (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale articolului 75 şi articolului 76 alineatul (3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. CCR a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră