Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România
Campania electorală a lui Marcel Ciolacu și deficitul lăsat în urmă de guvernul său îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Aceasta va duce la o creștere a costurilor la care țara se împrumută, în condițiile în care anul acesta vom plăti peste 50 de miliarde de lei pe dobânzi, iar anul viitor - 60 de miliarde de lei. Citește și: Relatare ceaușistă la Realitatea TV a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu și a mult iubitei sale soții în Parcul Tineretului din București Dacă guvernul Ciolacu II nu va lua măsuri să redreseze situația finanțelor publice, țara va trece la categoria „Junk”, nerecomandată investitorilor. Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, arată S&P. S&P arată că vina o poartă „cheltuielile pre-electorale”: „Mediul politic fragmentat şi incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern. Cheltuielile ridicate pre-electorale au împins deficitele fiscale la aproape 8,7% din PIB în 2024 - mult peste aşteptările noastre, ceea ce semnalează şi provocări în limitarea costurilor în contextul unei economii în încetinire. Politicile fiscale relaxate vor menţine deficitele de cont curent (CAD) la un nivel ridicat şi finanţate din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorii, expunând potenţial România la şocuri de încredere ale investitorilor străini. Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră la negativă de la stabilă şi am confirmat ratingurile noastre de credit suveran 'BBB-/A-3' pentru România. Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%. Scenariu negativ Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creştere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele aşteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creştere mai abruptă a datoriei publice şi a poverii dobânzilor, afectând în acelaşi timp deficitele de cont curent substanţiale ale României. Scenariu pozitiv Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial”. Agenția estimează că datoria publică, netă de activele lichide ale guvernului, va depăşi 60% din PIB până în 2027, iar factura dobânzilor guvernului se va stabiliza probabil în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe Potrivit S&P, România are unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din rândul pieţelor emergente la nivel global. „România are unii dintre cei mai scăzuţi indicatori de guvernanţă din UE, iar corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe. În timp ce multe reforme politice din cadrul Strategiei de Redresare şi Rezilienţă vor fi în mare parte necontroversate, credem că cele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat şi măsurile anticorupţie vor fi mai greu de implementat”, mai apreciază agenția. S&P mai arată că salariile bugetarilor și pensiilor au generat deficitul uriaș: „Depăşirile de cheltuieli s-au datorat în mare parte unei creşteri salariale în sectorul public de 20%, costând aproximativ 18 miliarde de lei româneşti (RON) (aproximativ 1% din PIB); creşterii transferurilor sociale, inclusiv o majorare a pensiilor, costând combinat 14 miliarde RON, sau 0,8% din PIB; cheltuielilor militare crescând la aproape 2,5% din PIB în acest an; şi investiţiilor publice suplimentare de aproximativ 24 miliarde RON, 1,4% din PIB”. În sfârșit, agenția nu crede că deficitul va ajunge la 7% în 2025, ci la 7,5%.
