duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

95 articole
Eveniment

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii. Mai mult de 12 milioane de conturi pe Twitter se pronunţaseră deja până sâmbătă seara asupra oportunităţii de a restabili contul lui Donald Trump, opţiunea "da" întrunind 52% într-un sondaj online de 24 de ore lansat de Elon Musk. Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii Cu șase ore de închiderea voturilor, opţiunea "nu" întrunea 47,7%, fără să se cunoască exact care va fi urmarea acestui scrutin. Sondajul a fost iniţiat vineri seara de Elon Musk, la câteva ore după ce noul proprietar al Twitter a restabilit, în numele libertăţii de exprimare, alte conturi de utilizatori ce fuseseră suspendate. Citește și: Insinuări grave ale lui Biden la adresa lui Musk, cu referire la Arabia Saudită: Merită examinate legăturile cu alte țări "Este fascinant să urmăreşti acest sondaj!", a scris pe Twitter sâmbătă dimineaţa miliardarul, care şi-a exprimat în timpul nopţii satisfacţia în legătură cu ritmul sufragiilor, de circa un milion pe oră. Asaltul asupra Congresului Twitter a blocat contul lui Donald Trump pe 8 ianuarie 2021, la două zile după invazia întreprinsă asupra Capitoliului de către susţinătorii săi, în faţa "riscului de noi incitări la violenţă". Elon Musk a deschis apoi uşa, în mai, pentru o revenire a fostului preşedinte republican pe Twitter. O astfel de revenire va face valuri în societatea şi politica din SUA, cu atât mai mult cu cât Trump s-a lansat din nou în cursa pentru Casa Albă. Chiar dacă şi-a exprimat satisfacţia că, o dată preluat de Musk, Twitter "a intrat pe mâini bune", candidatul republican a afirmat în ultimele zile că el va rămâne pe reţeaua sa Truth Social, în pofida faptului că această platformă nu-i oferă decât o mică parte din audienţă comparativ cu Twitter, unde el avea 88 de milioane de abonaţi.

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii (sursa: Twitter/Elon Musk)
Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
Eveniment

Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Viitorii pensionari statul poate asigura pensie „decentă”

Un sondaj efectuat de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) arată că 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Potrivit comunicatului APAPR, sondajul este reprezentativ la nivel național „pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste”. El a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Sodajul arată că cei chestionați consideră că 3.650 de lei înseamnă o pensie decentă. Dar pensia medie în România este de puțin peste 1.700 de lei. Doar 7% din pensionari au peste 3.650 de lei. „Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflația ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupția – o situație total diferită față de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflația, 18% veniturile mici și 18% corupția”, arată comunicatul APAPR. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice și amplificat de știrile alarmiste se reflectă asupra percepției oamenilor despre economisire și implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că doi din trei români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a afirmat Alina Dincă, director executiv ISRA Center.

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale: un sondaj BCS arată că 83,4% dintre cei chestionați susțin „anularea pensiilor speciale”. Doar 7,3% apreciază că ar fi o idee rea. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți. Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate, care a publicat acest studiu la 12 octombrie. Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale În documentul care însoțește sondajul se arată că „anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici”. Potrivit sondajului, 60,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, iar 60,3% sunt pentru tăierea cu 50% a sporurilor bugetarilor. Doar 19,8%, respectiv 18,1% au o părere proastă despre aceste măsuri. Peste 55% sunt de acord cu „instituirea unei taxe de solidaritate plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei lunar și de cei cu pensii speciale”. Doar 12,7% cred că ar fi o idee proastă. Peste 31% nu știu ce să răspundă la această întrebare. În plus, 72,5% dintre repondenți vor anularea subvențiilor pentru partide politice. Doar 8,5% cred că ar fi o idee rea. „Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga”, explică autorii sondajului. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Cota unică, susținută de cei cu facultate Potrivit studiului BCS, 35,2% din populație susține menținerea cotei unice, în timp ce 30% ar dori impozit progresiv. Un procent foarte mare, 34,8% nu știu ce să răspundă la această întrebare. „Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile NordEst (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai multde jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%) (…) Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare”, se arată în studiu. La întrebarea „Unii spun că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici și stimulează lenea și prostia. Sunteți de acord sau nu cu această afirmație?”, 35,5% sunt de acord, 29,5% sunt împotrivă, iar 35% se abțin.

Zelenski îl trolează pe Elon Musk Grupaj foto: Twitter Jewish Community
Eveniment

Zelenski îl trolează pe Elon Musk

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl trolează pe Elon Musk, pe Twitter, după ce acesta a propus ca Crimeea să rămână alipită Rusiei. Zelenski strânsese, până la ora redactării acestei știri, peste 90.000 de like-uri la postarea sa și circa 750.000 de voturi. Musk, care a postat cu două ore mai devreme, avea 40.000 de like-uri și peste 1,4 milioane de voturi. Însă o majoritate zdrobitoare a spus „Nu” propunerilor lui Musk. De altfel, mesajul lui Zelenski a fost trolat de sute de utilizatori ai Twitter, care inițiau diverse sondaje ironice în care întrebau, de exemplu, dacă sunt de acord ca averea miliardarului să fie confiscată. Citește și: BREAKING Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina. Statele NATO, avertizate că Rusia ar putea testa o torpilă nucleară în Marea Neagră Zelenski îl trolează pe Elon Musk Iată ce a propus patronul Tesla: Ukraine-Russia Peace:- Redo elections of annexed regions under UN supervision. Russia leaves if that is will of the people.- Crimea formally part of Russia, as it has been since 1783 (until Khrushchev’s mistake).- Water supply to Crimea assured.- Ukraine remains neutral.— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 „Pacea Ucraina-Rusia: Refacerea alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU. Rusia pleacă dacă aceasta este voia poporului.Crimeea face parte oficial din Rusia, așa cum a fost din 1783 (până la greșeala lui Hrușciov).Aprovizionarea cu apă în Crimeea asigurată.Ucraina rămâne neutră” Peste 63% din cele peste 1,4 milioane de voturi au fost împotriva propunerilor sale. De fapt, mai mulți comentatori i-au atras atenția că, cel puțin în privința Crimeei, reia argumentele Rusiei. După un val de critici, Musk a postat un nou sondaj, în care propune ca oamenii din Donbas și Crimeea să aleagă dacă vor să fie parte a Ucrainei sau a Rusiei. Circa 54% din cei care au votat - aproape un milion de voturi la ora redactprii acestei știri, dar numărul lor creștea extrem de rapid - erau de acord ca locuitorii din aceste regiuni anexate de Rusia să decidă în ce țară vor să trăiască. „Rusia a trecut la o mobilizare parțială. Ei vor trece la mobilizare completă de război dacă Crimeea este în pericol. Moartea de ambele părți va fi devastatoare. Rusia are de peste trei ori populația Ucrainei, așa că victoria Ucrainei este puțin probabilă într-un război total. Dacă vă pasă de poporul Ucrainei, căutați pacea”, s-a explicat Musk. Răspunsul sec a lui Zelenski a fost: „Care @elonmusk îți place mai mult?- Unul care sprijină Ucraina- Unul care susține Rusia” Which @elonmusk do you like more?— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 3, 2022 Peste 85% din cei care au votat îl preferau pe acel Musk care susține Ucraina.

Popularitatea lui Putin scade la 77% (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Popularitatea lui Putin scade la 77

Popularitatea lui Putin scade la 77%. Cota de popularitate a preşedintelui rus Vladimir Putin a scăzut cu şase puncte procentuale, de la 83% la 77%, după ce liderul de la Kremlin a decretat mobilizarea militară parţială în Federaţia Rusă, potrivit unui sondaj dat publicităţii joi de Centrul Levada (independent), transmite EFE. Popularitatea lui Putin scade la 77% Conform sondajului, 21% din ruşi nu aprobă modul de acţiune al lui Putin. Centrul Levada, declarat agent străin în Rusia, notează totuşi că sprijinul pentru Putin se menţine la una dintre cele mai înalte cote de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Astfel, înainte de ceea ce autorităţile ruse numesc "operaţiune militară specială", activitatea liderului rus era sprijinită de 71% din populaţie, procent care a urcat la 83% în martie 2022 şi s-a menţinut la acelaşi nivel până în septembrie. Mobilizarea parţială pentru întărirea forţelor ruse din Ucraina a fost decretată de Putin la 21 septembrie, dată după care mii de ruşi au fugit din ţară în încercarea de a evita să fie încorporaţi. Unul din doi ruși: anxietate, îngrijorare, spaimă Ulterior, autorităţile ruse au recunoscut existenţa unor iregularităţi în prima etapă de recrutare, iar Kremlinul a promis că aceste erori vor fi corectate. Sondajul Levada mai dezvăluie că mai bine de jumătate dintre ruşi au resimţit teamă sau anxietate după decretarea mobilizării parţiale de către Putin, scrie Reuters. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins În sondaj, realizat în perioada 22-28 septembrie, 47% dintre respondenţi au declarat că au simţit anxietate, îngrijorare sau de-a dreptul spaimă după anunţul făcut de Putin în 21 septembrie. Circa 13% au declarat că au simţit furie, iar 23% s-au declarat mândri de Rusia. Sondajul a fost realizat în peste 50 de regiuni ruse pe un eşantion de 1.631 de ruşi cu vârste de la 18 ani în sus.

35% dintre ruși consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Foto: Kremlin.ru
Eveniment

35% consideră Soarele învârte în jurul Pământului

Țara lui Putin: 35% dintre locuitorii Federației Ruse consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului, arată un studiu publicat de Centrul pentru cercetarea opiniei publice din Rusia (Всероссийским центром изучения общественного мнения (ВЦИОМ)) și citat de portalul pro-Kremlin RT. Informațiile au fost traduse de newsmaker.md. 35% consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Astfel, mai mult de o treime din cei intervievați consideră că pîmântul se învârte în jurul soarelui (35%). Circa 61% nu au fost de acord cu afirmația aceasta, iar 4% nu au putut răspunde la întrebare. Pentru comparație, în 2007, doar 28% dintre respondenți au fost de acord cu afirmația că soarele se învârte în jurul părmântului, iar în 2011 – 32%. Cu toate acestea, studiul concluzionează că „nivelul general de cunoaștere științifică al populației crește gradual”. #Russian Public Opinion Research Center found out that 35% of #Russians believe that the sun revolves around the earth and not the other way round. pic.twitter.com/MDsbsQMQqB— NEXTA (@nexta_tv) August 2, 2022 Studiul mai arată că fiecare al cincilea cetățean rus consideră că primii oameni au trăit în același timp cu dinozaurii (21%). De asemenea, 44% dintre locuitorii țării consideră că produsele modificate genetic provoacă boli oncologice. Sondajul a fost efectuat telefonic, iar la el au participat 1.600 de cetățeni ruși. 35% of Russians believe that the Sun revolves around the Earth, and not vice versa ??‍♀️ #russiaisaterrorisstate #Russian #Russia #stupid pic.twitter.com/p7HTG1Ks5h— Elina (@Elina_UKR) August 2, 2022 În 2010, un studiu intitulat „Publicul românesc şi ştiinţa” arăta că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. Nu mai puțin de 35% dintre români erau convinşi că dacă beau apă după o persoană infectatată cu HIV se pot îmbolnăvi, iar 66% considerau că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile. Citiți și: Cine este Alexei Miller, șeful Gazprom: simbolul corupției și al dependenței Rusiei de exporturile de materii prime 66% considerau că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile.

Premierul Ungariei, extrem de popular în România Foto: Facebook
Politică

Premierul Ungariei, extrem de popular în România

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară și efectuat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta. Premierul Ungariei, extrem de popular în România Potrivit sondajului, citat de hirado.hu, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sondajul a fost realizat prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. Un articol despre rezultatele cercetării a fost publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Magyar Nemzet" din Ungaria. Hirado.hu apreciază că în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi că în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. „Anul acesta, în România, Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori”, scrie site-ul agenției de presă oficiale a Ungariei. Potrivit institutului “Nézőpont”, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. Plafonarea prețurilor la benzină l-ar fi făcut popular Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. În această perioadă, numărul persoanelor care simpatizează şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său „În spatele acestei cotituri pozitive – care poate fi surprinzătoare pentru opinia publică din Ungaria – se pot afla, cel mai probabil, măsurile populare ale Guvernului Ungariei, măsuri cunoscute şi în România, dar care nu au fost adoptate la Bucureşti. În noiembrie 2021, Viktor Orbán a anunţat plafonarea preţurilor carburanţilor la suma de 480 de forinţi per litru, măsură aflată în vigoare şi astăzi pentru şoferii cu permis de conducere eliberat de autorităţile din Ungaria”, mai scrie Hirado.

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Românii nu vad cu ochi buni situația țării (sursa> Pixabay)
Internațional

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării. Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund. Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării Pe de altă parte, peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani, în 2050 (57% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că situaţia ţării va fi mai bună în 2050), 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%. Conform sondajului, cei care cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia în România este mai bună decât în 1989 sunt: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia din România este mai rea decât în 1989. 59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund. Nu sunt variaţii semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi priveşte pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei şi ai regiunii Bucureşti Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice faţă de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe se înregistrează în rândul inactivilor pasivi şi ai celor care nu au cont pe reţele sociale, potrivit Agerpres. Datele au fost culese în perioada 23 mai - 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

32% dintre studenți vor să emigreze Foto: News.ro
Politică

32% dintre studenți vor să emigreze

Un sondaj efectuat de mai multe asociații studențești arată că 32% dintre studenți vor să emigreze. În plus, studenţii români spun că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii sunt unele dintre problemele cu care se confruntă generaţia lor, iar 9% au avut gânduri suicidale în perioada pandemiei, scrie news.ro. Sondajul a fost făcut de 34 de asociaţii studenţeşti din România. 32% dintre studenți vor să emigreze Conform răspunsurilor, 82% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii, arată sondajul, iar 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. De asemenea, în perioada pandemiei, 72,3% dintre respondenţi au declarat că au nivelul de stres şi anxietate crescut, iar 9% au avut gânduri suicidale. 53,4% dintre ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog sau o persoana specializată despre problemele lor de sănătate mintală iar 46,4% dintre ei au suferit de pe urma anxietăţii provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, şi 5.9% a bullyingului online. Potrivit sondajului, 50,8% dintre studenţi doresc ca universităţile să ofere posibilitatea de a urma toate cursurile lor online şi după terminarea pandemiei. La întrebarea „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generaţia ta?”, 37,7% dintre studenţi au spus că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii, 13,9% dintre ei au menţionat lipsa accesului la locuinţe cu preţuri rezonabile, 12,9 % lipsa accesului la job-uri bune, 12% dintre studenţi au subliniat lipsa accesului la educaţie pentru tinerii fără venituri. 82,1% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii şi 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. În plus, 60,1% sunt optimişti sau foarte optimişti în legătură cu situaţia lor materială în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranţa financiară, 56,4%, şi cariera profesională, 55,5%. Creștere a consumului de alcool, în pandemie Mai mult de două treimi (71,9%) au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu par a fi deosebit de disponibile - peste jumătate din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor (53,4%). Abuzul de substanţe este în creştere printre studenţii din România: în ceea ce priveşte băuturile alcoolice (16,7% consumă mai mult alcool ca înaintea pandemiei), ţigările (20,5% fumează mai multe ţigări), la care se adaugă alimentaţia nesănătoasă (42,2% mănâncă mai nesănătos). Numărul de studenţi care îşi doresc puţin sau foarte puţin să emigreze este de 35,9%, puţin mai mare decât numărul celor care îşi doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. „Viaţa studenţilor în pandemie” este un prim proiect al Stării Naţiunii Studenţeşti. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit Foto: Facebook
Politică

PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit

Un sondaj CURS arată că PSD este, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit, iar USR este staționar. În ceea ce privește partidul lui George Simion, acest sondaj confirmă alte cercetări sociologice care arată că formațiunea s-a prăbușit după invazia rusă din Ucraina. Perioada de colectare a datelor s-a întins și pe perioada congresului PNL, deci este greu de estimat ce impact va avea schimbarea președintelui partidului. PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR - 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie - 11 aprilie. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL creşte cu 3 procente. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament, arată news.ro. PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR - 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie - 11 aprilie. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL creşte cu 3 procente. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament. Partidul fostul premier Victor Ponta, Pro România, ar obţine 3% din voturi, în timp ce Partidul Umanist social-liberal, are 2%, iar partidul lui Liviu Dragnea, Alianţa pentru Patrie, şi cel al lui Ludovic Orban, Forţa Dreptei, au câte 1%. Sondajul a fost realizat la comanda PNL în perioada 28 martie - 11 aprilie, pe un eşantion probabilist, multistadial, stratificat, de 2.750 de repondenţi în vârstă 18 ani şi peste, faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion: +/-1,9% la un nivel de încredere de 95%. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Foto: Facebook George Simion
Eveniment

Efectele războiului: AUR scade puternic

Efectele războiului din Ucraina, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic, PNL crește, iar PSD și USR înregistrează variații minore. Efectele războiului: AUR scade puternic Sondajul arată că majoritatea zdrobitoare a celor chestionați consideră că Rusia este vinovată de declanșarea conflictului și trebuie sancționată. Sondajul a fost realizat în perioada 2-7 martie 2022, pe un eșantion de 1.077 respondenți și are o eroare de +/3%. Interviurile au fost realizate telefonic. Sondajul arată că, dacă duminica viitoare ar fi alegeri, votul ar fi astfel distribuit: PSD: 32%PNL: 19,9%AUR: 18,9%USR: 10,8% AUR a pierdut 2,5 procente, față de februarie, iar PNL a crescut cu 2,3%. PSD a scăzut foarte ușor, iar USR a crescut cu 0,5%. Datele culese de INSCOP arată că 63,8% din cei chestionați au încredere în NATO și 57.7% în UE. Crește încrederea în România A crescut spectaculos procentul celor care cred că România merge într-o direcție bună, de la 19,9% în februarie la 35,5% în martie. Ușor peste 55% consideră că țara merge într-o direcție greșită, față de 77,1% în februarie. De altfel, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, scrie pe pagina sa de Facebook: „Desi in ultimele luni, o direcție bună era indicată de o parte tot mai mică a populației, agresiunea Rusiei ne-a adus aminte multora dintre noi cât de importantă este apartenența noastra la NATO&UE care ne protejează pacea, linișitea, viața și ce înseamna aceasta umbrela de scuritate și dezvoltare pentru direcția corectă a țării. Tocmai de aceea, PONDEREA ROMÂNILOR CARE PERCEP O DIRECȚIE BUNĂ A ȚĂRII DUPĂ DECLANȘAREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA APROAPE CĂ S-A DUBLAT!! Pare paradoxal, însa bănuiala mea e că tocmai comparatia cu situatia disperata a Ucrainei a trezit ceva în noi și a dus la perceperea mai clară de către populația României a avantajelor noastre reale. În plus, cu totii am vazut infinite dovezi de bunatate si mobilizare excepțională ale oamenilor in sprijinul refugiatilor ceea ce este posibil să fi influențat pozitiv modul în care românii își evaluează astăzi propria țară”. Potrivit datelor culese de INSCOP, 75% dintre cei chestionați consideră Rusia vinovată de conflict, doar 4% arată spre Ucraina. Peste 79% dintre repondenți sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, doar 14% se opun. Alegătorii AUR sunt cel mai puțin tentați să blameze Rusia și se opun sancțiunilor, dar chiar și în acest eșantion majoritatea sunt împotriva regimului de la Moscova, arată datele INSCOP. Însă 77,8% este foarte îngrijorată sau oarecum îngrijorată de un război cu Rusia. Doar 21,7% spun că nu sunt deloc îngrijorați sau oarecum neîngrijorați. Încrederea în președintele Iohannis a sărit de la peste 18%, în februarie, la 22,5%, în martie. În cazul premierului Ciucă, încrederea a sărit de la 27,9% la 30,1%. Citește și: Lista companiilor importante care au rămas în Rusia, potrivit Universității Yale: McDonald’s, Coca-Cola, Pepsi, Herbalife sau Ferragamo

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră