vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: solidaritate

5 articole
Internațional

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice. Ministrul adjunct de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a transmis un mesaj clar guvernului israelian: acuzațiile de antisemitism nu trebuie folosite pentru a constrânge Germania politic, în contextul criticilor tot mai ferme formulate la adresa campaniei militare israeliene din Fâșia Gaza. Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice „Sprijinul nostru pentru lupta împotriva antisemitismului și pentru dreptul Israelului de a exista nu trebuie exploatat pentru a justifica războiul din Gaza”, a declarat Wadephul într-o conferință de presă susținută la Berlin. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Oficialul german a subliniat că, în ciuda complexității situației din regiune, Guvernul federal nu va accepta să fie supus unei „solidarități forțate”. „Nu vom permite să fim împinși într-o poziție în care să fim obligați la o susținere necondiționată”, a afirmat Wadephul. Critici la adresa duratei și intensității acțiunilor Israelului Ministrul german a recunoscut dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a acționa împotriva grupării Hamas, mai ales în contextul în care aceasta ține în continuare ostatici israelieni. Cu toate acestea, a adăugat că „durata, severitatea și consistența” operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea. Aprovizionarea populației din Gaza, o preocupare majoră Wadephul a condamnat situația umanitară din Gaza, subliniind că este „complet inacceptabil” ca civilii să nu aibă acces la alimente de bază și medicamente. „Germania are o responsabilitate specială față de Israel, dar suntem de asemenea alături de populația civilă din Fâșia Gaza”, a punctat oficialul german. Posibilă limitare a livrărilor de arme către Israel Referindu-se la viitoarele livrări de arme către Israel, Wadephul a afirmat că există o „linie roșie” pe care Germania nu o va depăși. „Acolo unde Guvernul german vede un risc de încălcare a dreptului umanitar internațional, vom interveni și nu vom livra arme”, a declarat ministrul adjunct. În încheiere, Wadephul a anunțat că ministrul israelian Gideon Saar va efectua în curând o vizită oficială în Germania, context în care aceste teme vor fi discutate la cel mai înalt nivel diplomatic.  

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice (sursa: X/Johann Wadephul)
Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu Foto: Facebook
Eveniment

Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu

Mai mulți scriitori români, printre care Ana Blandiana, Radu Vancu, Ruxandra Cesereanu sau Radu Paraschivescu, au publicat o scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu, în care critică, printre altele, numirea unei apropiate a oligarhului fugar Plahotniuc la conducerea ICR Chișinău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scriitorul Radu Vancu a explicat, pe Facebook, că „în interiorul PEN România a apărut ideea unei scrisori deschise, adresată de către societatea civilă din România președintei Maia Sandu, care să o asigure că poate conta pe sprijinul necondiționat al românilor pentru construirea destinului european al Republicii Moldova”. Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu „Vectorii de influență ai Rusiei sunt mai vocali decât oricând, deopotrivă în România și în Republica Moldova. „Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene”, se arată în scrisoarea publicată de Ziarul de Gardă din Moldova. „Ne limităm la două exemple recente, vizibile în spațiul public din Republica Moldova și România deopotrivă. Primul dintre ele e reprezentat de forțarea retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori politici din România. Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen. Al doilea exemplu este recenta numire la conducerea Institutului Cultural Român din Chișinău a doamnei Monica Babuc, o apropiată a lui Plahotniuc – care i-a și condus partidul după fuga lui. Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice. Doamnă Președintă, Și pentru noi sunt la fel de revoltătoare ca și pentru Dumneavoastră toate aceste gesturi – care încep să facă sistem. În pofida cinismului acestor actori politici români, vă asigurăm că aveți în societatea civilă din România un partener în eforturile dumneavoastră de a orienta definitiv Republica Moldova pe drumul destinului ei european”, arată semnatarii scrisorii.

Testul de solidaritate față de Ucraina (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Internațional

Testul de solidaritate față de Ucraina

Testul de solidaritate față de Ucraina. Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA. Testul de solidaritate față de Ucraina Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale. Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA. Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului. Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. Refugiați și refugiați În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei. În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor. "În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză", a spus Vorlander. Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice.

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România. Comisia Europeană şi mai multe bănci de dezvoltare au anunţat mobilizarea unui miliard de euro pentru a facilita exportul de cereale al Ucrainei în ciuda ofensivei ruse şi a ameninţării unui blocaj al porturilor de la Marea Neagră. BEI, BERD, BM și Comisia Europeană Executivul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială vor investi aceşti bani în "coridoarele de solidaritate" create din mai de UE. Este vorba de rute pentru transportul din Ucraina de cereale pe care ferată sau pe cale rutieră, până la porturi din UE de unde ele pot fi expediate în lume. "Acolo unde Rusia a distrus, Europa a restaurat speranţa. Coridoarele de solidaritate au adus hrană lumii şi venituri Ucrainei. Astăzi, investim un miliard de euro pentru a da un impuls acestor coridoare", a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România Invazia rusă a perturbat semnificativ recoltele şi exporturile de cereale ale Ucrainei, mare ţară agricolă, în ciuda unui acord obţinut sub egida Turciei şi a ONU, care va ajunge la scadenţă la 19 noiembrie. Or, aceste perturbări riscă să producă o foamete în unele regiuni din Africa şi din Orientul Mijlociu. Fondurile anunţate vineri au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România. Comisia Europeană prevede o subvenţie de urgenţă de 250 de milioane de euro pentru a furniza echipamente menite a fluidiza traficul la posturile de frontieră şi pe drumurile care duc spre acestea, conform unui comunicat. Finanţarea pe termen la lung de la băncile de dezvoltare ridică totalul anunţat vineri la circa un miliard de euro şi ar permite susţinerea reparaţiilor şi a dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare de marfă în Ucraina. Iohannis vrea "o punte pe termen lung" Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis. "România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Aceste eforturi continuă. (...) Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea, am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens. Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitatea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare", a transmis şeful statului, într-un mesaj video postat pe Facebook. Un nou punct vamal Ucraina - România El a amintit că joi a fost inaugurat (foto) un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina - primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. "Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina - o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul unei lungi călătorii", a completat Iohannis. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială sunt cosemnatare ale unei declaraţii comune privind mobilizarea unui miliard de euro pentru Coridoarele Solidarităţii.

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Eveniment

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE. Budapesta a calificat drept "inaplicabil" acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit marţi asupra unei reduceri cu 15% a consumului lor de gaz natural, cu excepţii pentru unele state membre, înţelegere care survine unei noi diminuări a livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1, relatează AFP. Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE "Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare care ignoră complet interesele naţionale", a declarat presei ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. "Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie", a adăugat oficialul ungar. El a vorbit şi despre "baza juridică îndoielnică" a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de "responsabilitatea guvernelor naţionale" ale statelor UE. Dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată. Germania, țara cea mai afectată Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc. În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de "solidaritate", a motivat Comisia Europeană. Ungaria negociază direct cu Moscova Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE. Dacă în final acestea au votat compromisul convenit marţi, Ungaria condusă de Viktor Orban şi obişnuită cu conflictele cu instituţiile europene şi-a menţinut poziţia, aceasta şi în contextul în care Szijjarto a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a obţine o suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi a volumului de gaz rusesc livrat de Rusia ţării sale. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Acordul convenit în final prevede că statele membre vor face "tot posibilul" să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui "risc de gravă penurie" el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră