luni 13 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

solidaritate

9 articole
Justiție

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori

De Ziua Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, controversata Lia Savonea, o atacă indirect pe Laura Codruța Kovesi: “Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil“.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Gruparea Savonea se opune ca DNA să reprimească atribuții de anchetare a magistraților.  Pe de altă partea, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Justiției, șefa ÎCCJ cere “solidaritate“ din partea procurorilor, avocaților și cadrelor universitare. “O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor“ “Justiția nu își măsoară succesul doar prin volumul de activitate, ci mai ales prin capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o soluție legală, echitabilă și motivată. Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente. O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere. Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. Nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într-o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale. Avem datoria de a recunoaște că în spatele fiecărei erori judiciare există oameni, familii, cariere și destine. De aceea, justiția trebuie să rămână întotdeauna preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat, de apărarea drepturilor fiecărei persoane și de restabilirea echilibrului pe care conflictul l-a rupt. Forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea sa de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, de demnitate sau de drepturile sale în afara legii și a unui proces echitabil. Astăzi, mai mult ca oricând, avem obligația de a apăra independența reală a judecătorului. Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Libertatea interioară a judecătorului reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale libertății cetățeanului, deoarece independența judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței. În egală măsură, experiențele trecutului ne arată necesitatea dezvoltării unei autentice culturi a solidarității profesiilor juridice. Judecători, procurori, avocați, cadre universitare, precum și toate profesiile care participă la înfăptuirea justiției au responsabilitatea comună de a apăra independența justiției ori de câte ori aceasta este pusă în pericol. O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor, ci aceea în care întreaga comunitate juridică înțelege că apărarea independenței sale reprezintă o obligație comună și permanentă. Ziua Justiției trebuie să fie și o zi a memoriei instituționale. O justiție matură este aceea care are curajul să își privească atât reușitele, cât și greșelile, să învețe din experiențele trecutului și să își consolideze permanent mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz, indiferent din ce direcție ar proveni acesta. Mai presus de orice însă, trebuie să nu uităm niciodată că în centrul actului de justiție nu se află instituțiile, statisticile, carierele sau disputele dintre autorități. În centrul justiției se află cetățeanul. Toate garanțiile constituționale, toate regulile procesuale și toate exigențele privind independența magistratului există pentru protejarea persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Justiția există pentru cetățean, iar legitimitatea sa derivă din capacitatea de a-i apăra libertatea, demnitatea și drepturile. În această zi, adresez întreaga mea recunoștință tuturor celor care, prin profesionalism, integritate și discreție, contribuie în fiecare zi la înfăptuirea actului de justiție: judecătorilor, magistraților-asistenți, asistenților judecătorilor, grefierilor, personalului auxiliar de specialitate și întregului personal din justiție. Munca fiecăruia este indispensabilă pentru funcționarea unei justiții independente și eficiente. Totodată, transmit respectul și aprecierea mea tuturor celor care au slujit și continuă să slujească justiția cu onoare, loialitate față de lege și devotament față de valorile statului de drept“, a scris Savonea. 

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori
România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale
Economie

România va putea accesa mult mai ușor bani din Fondul de Solidaritate al UE pentru dezastre naturale

Refacerea infrastructurii afectate de inundațiile grave din 2025 va fi finanțată și din Fondul de Solidaritate al UE, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Dezastru după inundațiile din 2025 „Am susținut alocarea a 14,3 milioane de euro pentru a oferi sprijin României în urma daunelor cauzate de inundațiile din 2025. Am participat la ședința coordonatorilor din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, în calitate de vice-coordonator al Grupului PPE. ℹ Banii vor proveni din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. ℹ Inundațiile din mai și iunie 2025 au afectat o serie de zone din regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est ale României. Au fost avariate locuințe, drumuri, poduri, lucrări hidrotehnice și alte infrastructuri publice esențiale. ℹ Salina Praid a fost grav afectată după ce apele râului Corund au erodat o parte a albiei. Din cauza inundațiilor, au fost avariate lucrări de protecție și au apărut întreruperi ale alimentării cu energie electrică în zonă. ℹ Banii vor putea fi utilizați pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru serviciile esențiale. ℹ Acești bani pot fi accesați mai rapid, după ce am aprobat, în 2024, în Parlamentul European, reguli noi pentru utilizarea fondurilor UE pentru gestionarea impactului dezastrelor naturale, precum inundațiile și incendiile de vegetație. ℹ Fondul de Solidaritate al UE a oferit peste 10 miliarde de euro în asistență pentru 147 de situații de dezastru, inclusiv 127 de dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare, în 25 de state membre și șase țări candidate la aderare.”, a scris Motreanu într-o postare pe Facebook.

Vine vara, judecătorii reîncep grevele: judecătoria Brașov, solidară cu grefierii, nu va judeca decât „cauze urgente”
Eveniment

Vine vara, judecătorii reîncep grevele: judecătoria Brașov, solidară cu grefierii, nu va judeca decât „cauze urgente”

Adunarea Generală a Judecătorilor Judecătoriei Brașov a decis, azi, ca din 4 iunie, să nu mai judece decât „cauzele urgente”. Programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Această grevă nedeclarată este pe termen nelimitat, urmând ca judecătorii să analizeze „periodic” situația care a determinat aceste măsuri. Judecătorii nu fac grevă pentru salariile lor, ci ale grefierilor Judecătorii din Brașov își arată astfel solidaritatea cu protestul declanșat de Sindicatului Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial. La 28 mai, sindicatul Dicasterial a votat declanșarea protestului față de Legea salarizării unitare: „În 2-5 iunie, în intervalul orar 8-12, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial. Programul de lucru cu publicul: redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege. În 4 iunie, în intervalul orar 8-12, în timpul consultărilor pentru Familia ocupațională de funcții bugetare ‘Justiție’, activitatea va fi oprită total”.  Ei protestează astfel împotriva legii salarizării unice. Însă și judecătorii și procurorii au anunțat că sunt nemulțumiți. În punctul de vedere transmis marți, 2 iunie 2026, către Ministerul Justiției, parchetul condus de Procurorul General Cristina Chiriac precizează că pe lângă diminuarea drepturilor salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, proiectul afectează și predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcție și ale celorlalți profesioniști de la nivelul parchetelor. Veniturile judecătorilor și procurorilor vor scădea cu procente cuprinse între 15% și 40%, ba chiar mai mult în cazul funcțiilor de conducere, a estimat și Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.  „Astfel, soluțiile normative propuse prin proiect nu asigură în mod efectiv realizarea exigenței referitoare la garantarea unei reale independențe economice a judecătorilor și procurorilor. Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente, fără o reflectare corespunzătoare în indemnizația de bază, conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere. În aceste condiții, dispoziția legală care consacră independența financiară riscă să rămână fără efect, întrucât proiectul instituie soluții normative care conduc tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești”, a arătat ICCJ. 

Nicușor Dan, mesaj de Paște pentru români: Să fim solidari nu doar în tradiții, ci și în fapte
Eveniment

Nicușor Dan, mesaj de Paște pentru români: Să fim solidari nu doar în tradiții, ci și în fapte

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu ocazia Sărbătorilor pascale, în care îi îndeamnă pe români la solidaritate, responsabilitate și încredere în puterea binelui, într-un context marcat de incertitudini și dificultăți. Șeful statului a subliniat importanța valorilor fundamentale precum iubirea, bunătatea și sprijinul reciproc, evidențiind rolul acestora în depășirea provocărilor actuale. Apel la solidaritate „nu doar în spiritul tradițiilor, ci și în fapte” În mesajul său publicat pe Facebook, președintele a făcut apel la implicare reală și la susținerea celor aflați în nevoie, insistând că schimbarea societății începe prin acțiuni concrete. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Acesta a evidențiat că solidaritatea trebuie să depășească nivelul simbolic al tradițiilor și să se manifeste în mod activ în comunitate. Mesajul integral transmis de președintele Nicușor Dan „Hristos a Înviat! Este certitudinea care ne reaminteşte în fiecare an de triumful speranţei şi puterea renaşterii, momentul în care ne întoarcem la valorile care ne definesc - încrederea că putem mai mult, iubirea şi bunătatea faţă de semeni. Sărbătorile pascale ne găsesc anul acesta în vremuri marcate de incertitudini şi crize severe, în care mulţi dintre noi sunt preocupaţi în mod firesc de grija pentru ziua de mâine. Vă îndemn să fim solidari nu doar în spiritul tradiţiilor, ci şi în fapte, sprijinindu-ne pe convingerea că binele are puterea de a schimba comunităţi şi de a vindeca o societate. Fie ca Lumina Învierii să ne aducă pacea sufletească de care avem nevoie pentru a merge înainte, oricât de anevoios ar părea uneori drumul. Vă doresc sărbători senine, cu sănătate şi oameni dragi alături!”

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza, prin acuzații inventate de antisemitism
Internațional

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza, prin acuzații inventate de antisemitism

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice. Ministrul adjunct de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a transmis un mesaj clar guvernului israelian: acuzațiile de antisemitism nu trebuie folosite pentru a constrânge Germania politic, în contextul criticilor tot mai ferme formulate la adresa campaniei militare israeliene din Fâșia Gaza. Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice „Sprijinul nostru pentru lupta împotriva antisemitismului și pentru dreptul Israelului de a exista nu trebuie exploatat pentru a justifica războiul din Gaza”, a declarat Wadephul într-o conferință de presă susținută la Berlin. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Oficialul german a subliniat că, în ciuda complexității situației din regiune, Guvernul federal nu va accepta să fie supus unei „solidarități forțate”. „Nu vom permite să fim împinși într-o poziție în care să fim obligați la o susținere necondiționată”, a afirmat Wadephul. Critici la adresa duratei și intensității acțiunilor Israelului Ministrul german a recunoscut dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a acționa împotriva grupării Hamas, mai ales în contextul în care aceasta ține în continuare ostatici israelieni. Cu toate acestea, a adăugat că „durata, severitatea și consistența” operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea. Aprovizionarea populației din Gaza, o preocupare majoră Wadephul a condamnat situația umanitară din Gaza, subliniind că este „complet inacceptabil” ca civilii să nu aibă acces la alimente de bază și medicamente. „Germania are o responsabilitate specială față de Israel, dar suntem de asemenea alături de populația civilă din Fâșia Gaza”, a punctat oficialul german. Posibilă limitare a livrărilor de arme către Israel Referindu-se la viitoarele livrări de arme către Israel, Wadephul a afirmat că există o „linie roșie” pe care Germania nu o va depăși. „Acolo unde Guvernul german vede un risc de încălcare a dreptului umanitar internațional, vom interveni și nu vom livra arme”, a declarat ministrul adjunct. În încheiere, Wadephul a anunțat că ministrul israelian Gideon Saar va efectua în curând o vizită oficială în Germania, context în care aceste teme vor fi discutate la cel mai înalt nivel diplomatic.  

Scriitori români, scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu: „Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene”
Eveniment

Scriitori români, scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu: „Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene”

Mai mulți scriitori români, printre care Ana Blandiana, Radu Vancu, Ruxandra Cesereanu sau Radu Paraschivescu, au publicat o scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu, în care critică, printre altele, numirea unei apropiate a oligarhului fugar Plahotniuc la conducerea ICR Chișinău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scriitorul Radu Vancu a explicat, pe Facebook, că „în interiorul PEN România a apărut ideea unei scrisori deschise, adresată de către societatea civilă din România președintei Maia Sandu, care să o asigure că poate conta pe sprijinul necondiționat al românilor pentru construirea destinului european al Republicii Moldova”. Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu „Vectorii de influență ai Rusiei sunt mai vocali decât oricând, deopotrivă în România și în Republica Moldova. „Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene”, se arată în scrisoarea publicată de Ziarul de Gardă din Moldova. „Ne limităm la două exemple recente, vizibile în spațiul public din Republica Moldova și România deopotrivă. Primul dintre ele e reprezentat de forțarea retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori politici din România. Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen. Al doilea exemplu este recenta numire la conducerea Institutului Cultural Român din Chișinău a doamnei Monica Babuc, o apropiată a lui Plahotniuc – care i-a și condus partidul după fuga lui. Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice. Doamnă Președintă, Și pentru noi sunt la fel de revoltătoare ca și pentru Dumneavoastră toate aceste gesturi – care încep să facă sistem. În pofida cinismului acestor actori politici români, vă asigurăm că aveți în societatea civilă din România un partener în eforturile dumneavoastră de a orienta definitiv Republica Moldova pe drumul destinului ei european”, arată semnatarii scrisorii.

Marea miză a acestei ierni în Europa - testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% - limitat, 20% - nehotărâți
Internațional

Marea miză a acestei ierni în Europa - testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% - limitat, 20% - nehotărâți

Testul de solidaritate față de Ucraina. Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA. Testul de solidaritate față de Ucraina Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale. Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA. Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului. Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. Refugiați și refugiați În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei. În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor. "În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză", a spus Vorlander. Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice.

"Coridoarele solidarității", menite să unească feroviar și rutier Uniunea Europeană cu Ucraina și Moldova, transformă România în beneficiar net al efortului occidental pro-Kiev
Eveniment

"Coridoarele solidarității", menite să unească feroviar și rutier Uniunea Europeană cu Ucraina și Moldova, transformă România în beneficiar net al efortului occidental pro-Kiev

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România. Comisia Europeană şi mai multe bănci de dezvoltare au anunţat mobilizarea unui miliard de euro pentru a facilita exportul de cereale al Ucrainei în ciuda ofensivei ruse şi a ameninţării unui blocaj al porturilor de la Marea Neagră. BEI, BERD, BM și Comisia Europeană Executivul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială vor investi aceşti bani în "coridoarele de solidaritate" create din mai de UE. Este vorba de rute pentru transportul din Ucraina de cereale pe care ferată sau pe cale rutieră, până la porturi din UE de unde ele pot fi expediate în lume. "Acolo unde Rusia a distrus, Europa a restaurat speranţa. Coridoarele de solidaritate au adus hrană lumii şi venituri Ucrainei. Astăzi, investim un miliard de euro pentru a da un impuls acestor coridoare", a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România Invazia rusă a perturbat semnificativ recoltele şi exporturile de cereale ale Ucrainei, mare ţară agricolă, în ciuda unui acord obţinut sub egida Turciei şi a ONU, care va ajunge la scadenţă la 19 noiembrie. Or, aceste perturbări riscă să producă o foamete în unele regiuni din Africa şi din Orientul Mijlociu. Fondurile anunţate vineri au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România. Comisia Europeană prevede o subvenţie de urgenţă de 250 de milioane de euro pentru a furniza echipamente menite a fluidiza traficul la posturile de frontieră şi pe drumurile care duc spre acestea, conform unui comunicat. Finanţarea pe termen la lung de la băncile de dezvoltare ridică totalul anunţat vineri la circa un miliard de euro şi ar permite susţinerea reparaţiilor şi a dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare de marfă în Ucraina. Iohannis vrea "o punte pe termen lung" Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis. "România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Aceste eforturi continuă. (...) Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea, am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens. Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitatea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare", a transmis şeful statului, într-un mesaj video postat pe Facebook. Un nou punct vamal Ucraina - România El a amintit că joi a fost inaugurat (foto) un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina - primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. "Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina - o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul unei lungi călătorii", a completat Iohannis. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială sunt cosemnatare ale unei declaraţii comune privind mobilizarea unui miliard de euro pentru Coridoarele Solidarităţii.

Ungaria sabotează din nou UE: este singura țară care a votat împotriva acordului pentru solidaritate energetică
Eveniment

Ungaria sabotează din nou UE: este singura țară care a votat împotriva acordului pentru solidaritate energetică

Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE. Budapesta a calificat drept "inaplicabil" acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit marţi asupra unei reduceri cu 15% a consumului lor de gaz natural, cu excepţii pentru unele state membre, înţelegere care survine unei noi diminuări a livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1, relatează AFP. Criza gazului: Ungaria sabotează iar UE "Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare care ignoră complet interesele naţionale", a declarat presei ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. "Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie", a adăugat oficialul ungar. El a vorbit şi despre "baza juridică îndoielnică" a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de "responsabilitatea guvernelor naţionale" ale statelor UE. Dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată. Germania, țara cea mai afectată Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc. În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de "solidaritate", a motivat Comisia Europeană. Ungaria negociază direct cu Moscova Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE. Dacă în final acestea au votat compromisul convenit marţi, Ungaria condusă de Viktor Orban şi obişnuită cu conflictele cu instituţiile europene şi-a menţinut poziţia, aceasta şi în contextul în care Szijjarto a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a obţine o suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi a volumului de gaz rusesc livrat de Rusia ţării sale. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Acordul convenit în final prevede că statele membre vor face "tot posibilul" să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui "risc de gravă penurie" el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră