duminică 08 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

siegfried mureșan

78 articole
Politică

Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus, în cadrul unei vizite la Buzău, alături de Ilie Bolojan, că PNL este „singurul partid normal la cap”, iar „USR-ul este un partid de agitaţi”.  Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” La 12 ore după apariția acestei știri, fără să facă nici o referire la declarațiile lui Ciucu, europarlamentarul Siegfried Mureșan a scris pe Facebook: „Cei care vor să țină România pe loc, vor încerca să divizeze Partidul Național Liberal și USR-ul”. „Suntem două partide distincte, dar avem un obiectiv comun: o bună guvernare” „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti. USR-ul este un partid de agitaţi care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii”, a spus Ciucu, la Buzău, potrivit news.ro. El a menționat că a mai spus în public acest lucru.  Despre PSD, edilul Capitalei a spus că partidul pare puternic la Buzău, dar este în declin la nivel naţional. "PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi", a adăugat Ciucu. „Eu cred că noi suntem singurul partid normal la cap. Singurul partid care e în proiectul european, democratic, normal la cap, în acest peisaj politic", a spus Ciucu. În această dimineață, Siegfried Mureșan a scris pe Facebook: „Cei care vor să țină România pe loc, vor încerca să divizeze Partidul Național Liberal și USR-ul. Vor spune membrilor PNL că ne userizăm și vor spune membrilor USR că se penelizează. Ambele lucruri sunt false.   Partidul Național Liberal și USR-ul sunt două partide distincte, fiecare cu propria identitate, dar care înțeleg, în momentul de față, un lucru foarte important: că oamenii în România vor modernizare, vor reformare, vor reducerea risipei, vor un stat care să servească cetățeanul, nu politicianul.   Suntem două partide distincte, dar avem un obiectiv comun: o bună guvernare pentru România. Pentru atingerea acestui obiectiv vom coopera, vom lucra împreună și vom acționa împreună.   Fiindcă știm că împreună suntem mai puternici.   Și știm că asta îi deranjează pe cei care vor să fim slabi, dar nu ne vom lăsa, nici intimidați, nici dezbinați”. 

Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul
INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare
Politică

INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare

Bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene este dezbătut pe toate fronturile la Bruxelles iar o versiune finală este departe de a fi stabilită. Unul din cei mai importanți actori ai negocierilor pe viitorul buget multianual este Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Grupului PPE (Popularii Europeni) din Parlamentul European, dar și coraportor pentru viitorul buget european. DeFapt.ro i-a adresat lui Mureșan mai multe întrebări în legătură cu stadiul negocierilor, cu alocările propuse, cu criticile Parlamentului European și cu sumele pe care le-ar putea primi România. În calitate de coraportor pentru viitorul cadru financiar multianual, ați atras atenția în repetate rânduri asupra propunerilor de compromis ale Consiliului, argumentând că acestea reduc finanțarea pentru noile priorități și lasă fermierii și regiunile subfinanțate. Având în vedere acest blocaj, care sunt liniile roșii absolute ale PPE în negocieri pentru a ne asigura că fondurile pentru coeziune și agricultură nu vor fi sacrificate în favoarea securității, apărării și competitivității? Linia noastră roșie este clară: nu vom finanța noile priorități prin sacrificarea politicilor care au făcut Europa mai puternică, precum agricultura și coeziunea. Acestea sunt și principalele politici din care România primește fonduri europene, iar obiectivul meu este să asigurăm o finanțare adecvată pentru ele și în următorii ani. Ca atare, poziția noastră este că agricultura și coeziunea trebuie să beneficieze de finanțări adecvate, distincte și protejate. Nu vom accepta ca fermierii să concureze cu regiunile pentru aceiași bani și nici ca agricultura și coeziunea să concureze cu apărarea și competitivitatea. Pe de altă parte, susținem nevoia de a finanța noile priorități: apărarea și competitivitatea. Sunt foarte importante și pentru România. Europa are nevoie de toate aceste politici. De aceea, soluția este un buget european mai puternic și introducerea unor noi resurse proprii, nu împărțirea unui buget care este deja insuficient. În cadrul dezbaterilor din plenul Parlamentului European din octombrie 2026, ați declarat ferm că „orice reducere a bugetului care ar slăbi Europa în anii următori nu va constitui o bază pentru aprobarea Parlamentului”. Dacă Consiliul și statele membre vor continua să insiste pe o politică de austeritate bugetară, cum intenționează Grupul PPE și majoritatea proeuropeană din Parlament să își folosească dreptul de veto pentru a impune un buget cu adevărat ambițios? Acordul Parlamentului European nu este o formalitate. Pentru aprobarea bugetului sunt necesare cel puțin 361 de voturi. Toate partidele guvernamentale din cele 27 de state membre reprezentate în Consiliu numără puțin peste 270 de eurodeputați. Deci Consiliul European nu ar putea controla majoritatea din Parlament nici dacă ar vrea. Noi, Grupul PPE, împreună cu liderii celorlalte grupuri politice proeuropene – S&D, Renew Europe și Verzii –, am transmis că reducerile aflate acum pe masă nu pot constitui baza acordului Parlamentului.Consiliul European nu a reușit să ajungă la un acord, în timp ce Parlamentul are o poziție adoptată cu o majoritate puternică încă de acum șase luni. Vrem să adoptăm bugetul la timp, pentru ca fermierii, regiunile, întreprinderile și cercetătorii din România și din întreaga Europă să poată beneficia de finanțare de la 1 ianuarie 2028. Dar nu vom accepta un buget slab, prezentat pe ultima sută de metri și negociat în grabă.Dacă principalele cerințe ale Parlamentului nu sunt incluse, Consiliul nu va putea obține majoritatea necesară pentru aprobarea bugetului. Ați subliniat public faptul că, pentru a finanța bunurile publice europene și noile priorități fără a crește povara directă asupra bugetelor naționale, Uniunea trebuie să găsească noi resurse proprii. Care sunt mecanismele concrete sau taxele la nivelul UE pe care PPE le susține cu prioritate în acest moment și cum plănuiți să depășiți reticența miniștrilor de finanțe de la nivel național? Comisia Europeană a propus un pachet de noi resurse proprii estimat la 57,4 miliarde de euro anual. Noi, Parlamentul, am propus trei resurse suplimentare: o contribuție digitală din partea marilor companii, o resursă bazată pe criptoactive și o contribuție aplicată jocurilor de noroc și pariurilor online. În funcție de forma lor finală, acestea ar putea genera între 18 și 32 de miliarde de euro anual. Numai contribuția digitală ar putea aduce până la 25 de miliarde de euro pe an. Mesajul nostru pentru guverne este simplu: cu cât avem mai multe resurse proprii, cu atât presiunea asupra bugetelor naționale este mai mică. Noile resurse proprii sunt puntea dintre dorința unor state de a-și limita contribuțiile naționale și nevoia Europei de a avea un buget capabil să finanțeze toate prioritățile. Nu le putem explica oamenilor de ce reducem fondurile pentru fermieri, regiuni, securitate și cercetare, în timp ce marile corporații tehnologice globale, din afara Europei, beneficiază gratuit de acces la piața unică europeană. Parlamentul European – dar și dumneavoastră personal – a insistat ca viitorul MFF (buget multianual) 2028–2034 să fie definit prin viteză, substanță și, mai ales, flexibilitate pentru a reacționa rapid la dezastre naturale sau crize geopolitice. Din perspectiva Grupului PPE, cum ar trebui să arate o structură bugetară ideală care să permită o reacție rapidă în caz de criză, fără a fi nevoie de revizuiri birocratice constante care să blocheze fondurile alocate proiectelor pe termen lung? Avem nevoie de predictibilitate pentru investițiile pe termen lung și de flexibilitate pentru situațiile de criză. Fondurile destinate agriculturii, coeziunii, cercetării și infrastructurii trebuie protejate. Un fermier, un primar sau o întreprindere din România nu poate planifica o investiție dacă banii sunt mutați permanent de la un program la altul. În același timp, bugetul trebuie să conțină rezerve reale și instrumente speciale care să poată fi mobilizate rapid în cazul incendiilor, inundațiilor, crizelor energetice sau amenințărilor de securitate. Pentru România, acest lucru este deosebit de important. Suntem expuși atât dezastrelor naturale, cât și riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de situația de la Marea Neagră. Ca atare, flexibilitatea trebuie să însemne bani suplimentari disponibili rapid în situații de criză, dar nu prin realocarea fondurilor deja promise fermierilor, regiunilor sau cercetătorilor. Apărarea, protecția frontierelor, competitivitatea și reconstrucția Ucrainei necesită toate finanțări substanțiale. Cum ar asigura PPE că aceste noi provocări nu se vor face în detrimentul politicii de coeziune și al fondurilor de convergență destinate regiunilor din Europa Centrală și de Est? România demonstrează cel mai bine de ce alegerea dintre securitate și coeziune este una falsă. Investițiile în autostrăzi, căi ferate, energie, porturi și dezvoltarea comunităților contribuie atât la economie, cât și la securitate. Infrastructura construită prin politica de coeziune poate fi folosită inclusiv pentru mobilitate militară și pentru reacția rapidă în situații de criză. Regiunile aflate la frontiera cu Ucraina nu vor deveni mai sigure dacă le reducem investițiile și le lăsăm în urmă. De aceea, apărarea, protecția frontierelor și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova trebuie finanțate suplimentar, printr-un buget mai puternic și noi resurse proprii, nu prin reducerea fondurilor de coeziune de care România și celelalte state din regiune au nevoie. România este atât un beneficiar important al fondurilor de coeziune și al celor din cadrul PAC, cât și un stat situat în prima linie a securității europene. Puteți să vă angajați că Grupul PPE nu va susține un acord privind CFM care să reducă, în termeni reali, alocările destinate României din fondurile de coeziune sau din fondurile agricole pentru a finanța noi priorități în domeniul apărării și al competitivității? Voi continua să apăr, ca și până acum, în calitate de coraportor al Parlamentului European și vicepreședinte al Grupului PPE, o finanțare adecvată pentru România din politica agricolă și politica de coeziune. Poziția de buget a Parlamentului – deci și a Grupului PPE – este cea mai favorabilă României dintre toate variantele aflate pe masă. În propunerea Comisiei, alocarea țării noastre este estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro. Poziția Parlamentului ar putea crește această sumă la aproximativ 66 de miliarde de euro. Țara noastră nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. Fiind la frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, România are nevoie atât de fonduri pentru agricultură și coeziune, cât și de investiții suplimentare în apărare, protecția frontierelor și infrastructură strategică. În același timp, România poate beneficia de mai multe fonduri, per total, și prin accesarea banilor pentru apărare, competitivitate, cercetare și Erasmus+. Aceste fonduri beneficiază de creșteri importante în buget atât în propunerea de buget a Comisiei, cât și în propunerea Parlamentului și s-ar adăuga anvelopei de 60–66 de miliarde de euro a României. Domnule Mureșan, noua arhitectură bugetară propusă pentru MFF 2028–2034 prevede integrarea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii într-un singur instrument gigantic numit Fondul pentru Parteneriat Național și Regional. Există temeri legitime că această comasare va reduce finanțarea reală și va lăsa agricultura expusă altor priorități. Cum se va asigura Grupul PPE că fondurile destinate fermierilor vor rămâne strict protejate și că nu vom asista la o descentralizare birocratică ce va lăsa fermele de familie fără sprijin direct? Poziția noastră este foarte clară și a fost aprobată de Parlament încă din aprilie: viitorul buget trebuie să finanțeze adecvat Politica Agricolă Comună și să prevadă fonduri distincte și protejate pentru subvențiile agricole, pentru zonele rurale, pentru investițiile în modernizarea agriculturii, precum și pentru politica de coeziune. Comasarea acestor politici într-un singur fond comun ar crea riscul ca fermierii, comunitățile rurale și regiunile să concureze între ele pentru aceleași fonduri europene. Nu putem accepta acest lucru. Agricultura și coeziunea trebuie să aibă alocări distincte, clar identificate și protejate. În același timp, autoritățile locale, regiunile și reprezentanții fermierilor trebuie implicați direct în stabilirea și implementarea investițiilor. Simplificarea trebuie să însemne mai puțină birocrație pentru beneficiari, nu mai multă putere discreționară pentru guvernele naționale, în detrimentul beneficiarilor finali ai fondurilor europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE
Internațional

Mai mult sprijin pentru regiunile de la frontiera estică a UE afectate de războiul din Ucraina, cere PPE

Politica de coeziune finanțează investiții menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. În negocierea bugetului pentru 2028–2034, discuția privește atât volumul resurselor, cât și puterea autorităților locale și regionale de a decide cum sunt folosite. Grupul PPE susține păstrarea unei politici distincte, cu finanțare identificabilă și participarea regiunilor. Comisia propune reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat. Pentru România, dezbaterea are relevanță prin amploarea investițiilor susținute de această politică. La aprobarea acordului de parteneriat pentru 2021–2027, Comisia a anunțat o alocare de 31,5 miliarde de euro din politica de coeziune. Suma privește perioada actuală și reprezintă finanțare programată, nu dovada că toate fondurile au fost deja absorbite. Ea nu trebuie prezentată drept alocare confirmată pentru bugetul care va începe în 2028. De ce coeziunea este și o politică economică Investițiile regionale pot sprijini transportul, serviciile publice, digitalizarea, cercetarea sau dezvoltarea întreprinderilor. În cazul României, acordul actual prevede finanțări pentru competitivitatea IMM-urilor și colaborarea dintre întreprinderi și universități. Sunt vizate și tranziția energetică, infrastructura de mediu și mobilitatea urbană. Efectul urmărit este dezvoltarea capacității economice a teritoriilor, împreună cu îmbunătățirea condițiilor de viață.  O analiză realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, JRC, și de serviciile pentru politică regională estimează efecte economice care depășesc regiunile beneficiare. Modelarea investițiilor de coeziune din perioadele 2014–2020 și 2021–2027 indică aproximativ 1,3 euro de PIB suplimentar până în 2030 pentru fiecare euro investit și aproape trei euro până în 2043. Sunt rezultate ale unui model economic, nu randamente garantate pentru fiecare proiect. Studiul explică faptul că beneficiile se pot transmite prin relațiile comerciale dintre regiuni. O investiție într-o zonă mai puțin dezvoltată poate genera cerere pentru produse și servicii din alte state. Efectele diferă însă în funcție de structura economiei și de calitatea implementării. De aceea, justificarea politicii de coeziune trebuie însoțită de evaluarea proiectelor și de verificarea modului în care acestea răspund nevoilor locale. Ce propune reorganizarea fondurilor Noua arhitectură discutată pentru 2028–2034 ar reuni într-un plan al fiecărui stat intervenții care sunt acum organizate separat: coeziune, agricultură, pescuit, migrație și securitate, alături de Fondul social pentru climă. Consiliul a convenit o poziție parțială asupra regulamentului planurilor naționale și regionale la 16 iunie 2026. Scopul declarat este simplificarea finanțării și corelarea mai bună a investițiilor cu reformele. Caracterul parțial al poziției este important: acordul respectiv exclude chestiuni financiare și orizontale negociate în cadrul bugetului general. Prin urmare, existența unui mandat al Consiliului asupra unor reguli nu înseamnă că sunt fixate definitiv sumele pentru toate regiunile. O autoritate locală trebuie să urmărească atât cadrul european, cât și modul în care viitorul plan național va reflecta prioritățile teritoriului său. La 29 iunie 2026, Consiliul a adoptat și poziții parțiale asupra regulilor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european. Mandatul clarifică domeniile de sprijin și urmărește păstrarea vizibilității politicii de coeziune. Aceste documente permit avansarea negocierilor legislative, însă bugetele programelor rămân dependente de acordul asupra cadrului financiar multianual. Ce cere PPE pentru autoritățile locale Documentul PPE privind politica regională susține menținerea coeziunii ca pilon distinct al viitorului buget, cu resurse și mecanisme de administrare dedicate. Grupul cere ca nevoile să fie identificate pornind de la situația teritoriilor și ca autoritățile locale și regionale să participe la proiectarea și implementarea programelor. Sunt susținute gestionarea partajată și implicarea partenerilor economici și a societății civile. Pentru o primărie sau o administrație regională, participarea poate influența alegerea investițiilor eligibile, calendarul apelurilor și adaptarea condițiilor de finanțare. O regiune afectată de depopulare are alte nevoi decât un centru urban în creștere. Poziția PPE pledează tocmai pentru posibilitatea diferențierii intervențiilor, în limitele obiectivelor europene. În acest model, simplificarea trebuie să reducă dificultățile administrative fără a îndepărta deciziile de comunitățile vizate.  Regiunile de frontieră și cooperarea între state PPE solicită sprijin adaptat regiunilor de la frontiera estică a Uniunii, afectate de consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Poziția grupului menționează presiuni economice și nevoia unor instrumente flexibile pentru stabilitate și dezvoltare. Pentru România, această orientare este relevantă în evaluarea proiectelor din teritoriile de frontieră, dar nu stabilește, prin ea însăși, o alocare financiară pentru un anumit județ. Cooperarea teritorială are și reguli specifice. În mandatul Consiliului din iunie 2026, Interreg ar dispune de un plan separat de planurile naționale și regionale, deoarece implică mai mulți parteneri și, în unele cazuri, cooperarea cu state din afara UE. Această particularitate arată că proiectele transfrontaliere necesită proceduri adaptate organizării lor. Bugetul și forma finală a regulilor rămân subiecte ale procesului legislativ. Ce ar trebui să arate rezultatele finanțării Pentru cetățeni, relevanța fondurilor se vede în serviciile și capacitățile create: acces mai bun, infrastructură utilizabilă, întreprinderi mai productive sau competențe care permit ocuparea unui loc de muncă. Modelarea JRC arată că administrarea politicilor influențează efectele investițiilor. În termeni practici, capacitatea instituțiilor de a pregăti și urmări proiecte contează alături de dimensiunea alocării. Cheltuirea fondurilor trebuie legată de obiectivul pentru care au fost acordate. Negocierile vor decide câtă autonomie vor avea regiunile și cât de clar vor fi protejate finanțările dedicate. Pentru beneficiarii români, este necesară diferențierea între proiectele actuale, finanțate în cadrul 2021–2027, și oportunitățile viitoare.  Mureșan vrea șase miliarde de euro în plus pentru România „Fondurile europene au schimbat atât de mult în bine România, încât a devenit noua normalitate să vedem autostrăzi noi, blocuri reabilitate și școli modernizate, împreună cu plăcuța aferentă care arată sursa banilor: bugetul Uniunii Europene. Beneficiile sunt atât de evidente, încât nici euroscepticii nu le pot nega, oricât și-ar dori. România gri, a subdezvoltării, a rămas în trecutul anilor ’90 și, din fericire, noua generație nici nu a cunoscut-o. Nivelul de trai din România, deși nu este încă la nivelul celui din vestul Europei, este mult mai aproape de cel din Germania sau Austria decât de cel din multe state europene care încă nu au aderat la UE. Beneficiile vor continua și în anii următori, dar trebuie să ne asigurăm că vor fi la același nivel. De aceea, în aceste săptămâni, prioritatea zero este să apărăm un nivel cât mai ridicat al viitorului buget al Uniunii Europene, care să poată finanța adecvat politica de coeziune, prin care s-au construit drumuri și s-au modernizat școli în România. Ca negociator-șef al Parlamentului European, obiectivul meu este să apăr fondurile europene și poziția Parlamentului, care prevede o creștere cu 10% a bugetului, ceea ce ar însemna, doar pentru România, șase miliarde de euro în plus.”, a scris recent pe Facebook europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din parlamentul European. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate
Internațional

Avertismentul lui Siegfried Mureșan: Parlamentul European nu va vota bugetul multianual al UE 2028-2034. Ce capitole sunt disputate

Uniunea Europeană negociază bugetul care va finanța politicile comune între 2028 și 2034, într-un context în care apărarea, competitivitatea și sprijinul pentru Ucraina solicită resurse suplimentare. Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European susține majorarea fondurilor, concomitent cu păstrarea sprijinului pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor. Discuția privește atât dimensiunea bugetului, cât și regulile prin care banii vor ajunge la beneficiari. În prezent, negocierile nu sunt încheiate.  Ce stabilește cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual, abreviat CFM, fixează limitele cheltuielilor europene pentru mai mulți ani. Aceste plafoane organizează finanțarea politicilor comune și oferă beneficiarilor un orizont de planificare. Bugetele anuale se înscriu în limitele respective. Pentru o autoritate care pregătește o investiție de durată, existența unui cadru multianual permite corelarea etapelor proiectului cu disponibilitatea finanțării.  În acest sistem, angajamentele și plățile au sensuri diferite. Angajamentele reprezintă obligațiile juridice pe care Uniunea le poate asuma, inclusiv prin contracte de finanțare. Plățile reprezintă sumele efectiv achitate într-un anumit an. Un proiect contractat într-un exercițiu bugetar poate genera plăți în anii următori. Astfel, aprobarea unei alocări europene nu echivalează cu transferul sumei către beneficiari.  Bugetul anual pentru 2026 oferă un exemplu concret al acestei diferențe: Consiliul indică 192,8 miliarde de euro în angajamente și 190,1 miliarde în plăți. Acordul dintre Consiliu și Parlament a fost încheiat în noiembrie 2025. Aceste valori se referă la un singur an din actualul cadru 2021–2027 și nu pot fi comparate direct cu totalul propus pentru următorii șapte ani.  În același buget anual, aproximativ 715,7 milioane de euro au fost păstrate ca marjă sub plafoanele angajamentelor, pentru nevoi neprevăzute. Exemplul arată că planificarea financiară include și spațiu pentru reacție la evenimente care nu pot fi anticipate integral. Negocierea unui cadru mai flexibil presupune stabilirea regulilor prin care asemenea resurse pot fi utilizate și a instituțiilor care decid asupra destinației lor. Propunerea Comisiei și mandatul Parlamentului Comisia Europeană a prezentat propunerea inițială la 16 iulie 2025 și a completat pachetul legislativ în septembrie. Valoarea anunțată este de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE, în medie pe perioada 2028–2034. Propunerea urmărește o organizare mai flexibilă a programelor, stimularea investițiilor și diversificarea veniturilor europene.  Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere la 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Poziția cere un buget pentru politici de 1,27% din venitul național brut, iar serviciul datoriei NextGenerationEU, estimat la încă 0,11%, să fie tratat în afara plafoanelor respective. Împreună, componentele reprezintă 1,38% din venitul național brut.  Diferența față de propunerea Comisiei este de aproximativ 175 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Parlamentul prezintă suplimentarea drept o creștere de circa 10%, destinată priorităților de politică publică, fără o majorare suplimentară pentru administrație. Raportul parlamentar a fost coordonat de Siegfried Mureșan, din PPE, și Carla Tavares, din grupul Socialiștilor și Democraților. Mandatul adoptat este poziția instituției, rezultată din votul plenului.  Dincolo de marile alocări economice, propunerea Comisiei continuă finanțarea competențelor, educației, culturii și valorilor europene. Erasmus+ este prezentat ca instrument al investiției în oameni. Pentru beneficiari, dimensiunea totală a bugetului trebuie citită împreună cu distribuția între programe: creșterea ansamblului nu stabilește, prin ea însăși, finanțarea fiecărei activități, iar efectul se vede în regulile și alocările concrete. Ce solicită Grupul PPE În poziția comunicată în aprilie 2026, PPE susține că finanțarea noilor priorități trebuie să fie însoțită de resurse suficiente pentru politicile consacrate. Grupul cere fonduri dedicate agricultorilor și regiunilor, argumentând că alocările identificabile le oferă beneficiarilor predictibilitate. De asemenea, solicită venituri europene suplimentare, pentru ca finanțarea politicilor și rambursarea datoriei să nu depindă exclusiv de contribuții naționale mai mari.  Poziția pune în discuție și arhitectura propusă pentru fondurile administrate în statele membre. Comisia dorește reunirea mai multor intervenții în planuri naționale și regionale de parteneriat, pentru a coordona investițiile cu reformele. Pentru cetățeni, întrebarea practică este dacă noua organizare va face finanțarea mai accesibilă și dacă proiectele locale vor păstra suficientă stabilitate pe întreaga perioadă de implementare. Aceste efecte depind de regulile finale.  La 7 octombrie 2026, PPE a cerut accelerarea negocierilor între guverne. Siegfried Mureșan a argumentat că adoptarea la timp trebuie însoțită de un nivel de finanțare adecvat. Grupul a anunțat că nu va susține un compromis pe care îl consideră insuficient pentru apărare, competitivitate, regiuni și agricultori. Aceasta este o condiție politică exprimată pentru negocieri, nu o decizie definitivă asupra viitorului buget.  Pe 16 octombrie, Mureșan s-a declarat dezamăgit de lipsa de progres de la Consiliul European privind bugetul mutlianual al Uniunii Europene. De ce cifrele trebuie comparate în aceleași prețuri Sumele prezentate în dezbatere folosesc uneori baze diferite. Prețurile curente includ valoarea nominală a banilor în anii respectivi. Prețurile constante, raportate la un an de referință, permit compararea puterii de cumpărare. Curtea de Conturi Europeană explică această distincție în analiza pachetului bugetar. Compararea unei sume în prețuri curente cu una în prețurile anului 2025 poate crea o impresie eronată despre amploarea creșterii.  Contează, de asemenea, includerea rambursărilor aferente instrumentului de redresare. O sumă totală mai mare poate cuprinde obligații financiare care nu reprezintă investiții noi. De aceea, poziția Parlamentului separă finanțarea programelor de serviciul datoriei NextGenerationEU. Pentru evaluarea propunerilor, trebuie urmărite simultan totalul, baza de preț și destinația banilor, astfel încât bugetele comparate să acopere aceleași categorii de cheltuieli. Unde se află negocierile Președinția irlandeză a Consiliului a prezentat la 10 octombrie 2026 o nouă variantă de negociere. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, aceasta reduce cu aproximativ 8%, respectiv 141 de miliarde de euro, nivelul propus de Comisie. Documentul președinției organizează discuțiile între guverne; el nu reprezintă bugetul adoptat al Uniunii. Divergențele privesc atât plafonul general, cât și distribuirea resurselor.  Aceeași analiză arată că liderii PPE, Socialiștilor și Democraților, Renew Europe și Verzilor au criticat propunerea comun, la 12 octombrie. Cooperarea între grupuri contează deoarece aprobarea cadrului financiar necesită consimțământul Parlamentului. Sprijinul pentru un buget mai mare depășește, astfel, poziția unei singure familii politice, chiar dacă grupurile pot avea priorități diferite pentru utilizarea banilor. La reuniunea din 15–16 octombrie, Consiliul European a discutat elementele unui compromis și a cerut continuarea negocierilor. Concluziile precizează că un acord până la sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea legislației în 2027, astfel încât finanțarea beneficiarilor să poată continua din ianuarie 2028. Pentru instituțiile publice, fermieri și întreprinderi, calendarul influențează pregătirea proiectelor și certitudinea accesului la următoarea generație de fonduri europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Care sunt prioritățile și pozițiile
Politică

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Care sunt prioritățile și pozițiile

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan și-a consolidat poziția în Grupul PPE din Parlamentul European prin realegerea sa ca vicepreședinte cu un număr foarte mare de voturi: 152 din 185. Mureșan a detaliat care sunt prioritățile Grupului PPE pentru perioada următoare. Care sunt prioritățile PPE „Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, obținând al doilea cel mai bun rezultat dintre cei 10 vicepreședinți aleși, cu 152 de voturi. Grupul PPE este cel mai mare și mai influent grup politic din Parlamentul European. Le mulțumesc colegilor care mi-au acordat astăzi, pentru a patra oară consecutiv, votul și încrederea lor. Apreciez mult sprijinul colegilor europarlamentari din PNL, care mi-au susținut candidatura mea, și le mulțumesc și europarlamentarilor UDMR, partid membru al PPE, pentru susținere și pentru colaborarea foarte bună pe care o avem în cadrul PPE. Rezultatul de astăzi este important nu doar pentru mine, ci și pentru România. Țara noastră va continua să aibă o voce puternică la masa la care cel mai mare grup politic european își stabilește prioritățile și pozițiile. De șapte ani sunt vicepreședinte al Grupului PPE și, în toată această perioadă, am folosit această poziție pentru a apăra interesele României. Împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, am obținut sprijinul Grupului PPE pentru mai mulți bani acordați României ca prefinanțare prin PNRR. De asemenea, ne-am asigurat că fondurile din PNRR finanțează prioritățile României, precum infrastructura de transport, spre exemplu. Totodată, am obținut sprijinul Grupului PPE pentru fonduri suplimentare destinate fermierilor români și pentru un sprijin mai mare acordat județelor românești care au nevoie să facă tranziția de la industriile poluante. Aceste rezultate arată un lucru simplu: România câștigă atunci când este reprezentată în Europa la cel mai înalt nivel. În noul mandat, voi continua să pun prioritățile României pe agenda celui mai mare grup politic din Parlamentul European, dar voi ține cont și de prioritățile colegilor din celelalte state membre. Fiindcă așa se obțin majorități la nivel european. Voi apăra interesele fermierilor, dezvoltarea regiunilor prin politica de coeziune, creșterea competitivității și întărirea securității și apărării. Și voi continua să susțin un buget puternic al Uniunii Europene.Vocea României trebuie să fie puternică în Europa. Voi continua să muncesc pentru acest lucru.”, a arătat Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook. PPE, 185 de eurodeputați Grupul Partidului Popular European (PPE) este cea mai numeroasă formațiune politică din Parlamentul European și are o orientare de centru-dreapta. Potrivit comunicatului publicat la 20 octombrie 2026, grupul reunește 185 de eurodeputați, proveniți din toate statele membre ale Uniunii Europene. Conducerea este asigurată de Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, aflat în fruntea grupului din 2014. Acesta a fost reales la 20 octombrie 2026. Tot atunci au fost aleși zece vicepreședinți, printre care eurodeputatul român Siegfried Mureșan, reprezentant al Partidului Național Liberal. PPE își revendică originile din tradiția promovată de personalități asociate începuturilor integrării europene, precum Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi. Între valorile declarate se află demnitatea umană, libertatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și statul de drept. Grupul susține o Europă unită, cu respectarea identităților naționale și locale. În plan economic, obiectivele prezentate de PPE includ creșterea competitivității, sprijinirea întreprinderilor mici, a lucrătorilor independenți și a cercetării. Grupul promovează cooperarea europeană în sănătate și inovare, educația de calitate, crearea oportunităților de angajare pentru tineri, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Apărarea democrației este, de asemenea, o prioritate declarată. Activitatea se concentrează asupra legislației europene. Eurodeputații PPE participă la lucrările comisiilor, unde sunt analizate și modificate propuneri legislative. Pentru pregătirea voturilor, grupul își coordonează pozițiile în patru domenii: economie, locuri de muncă și mediu; afaceri juridice și interne; buget, agricultură și fonduri regionale; afaceri externe. Grupul parlamentar este componenta din Parlamentul European a familiei politice PPE. Partidul european stabilește orientări politice generale și reunește partide naționale, iar grupul organizează activitatea eurodeputaților săi. Membrii sunt aleși în statele de origine, însă asocierea lor în Parlament se face după afinitatea politică. Adunarea grupului, alcătuită din toți membrii, adoptă deciziile politice interne, alege conducerea și constituie grupurile de lucru. Biroul pregătește sesiunile plenare, ținând seama de prioritățile delegațiilor naționale. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European  

Lideri liberali cer conducerii partidului să nu voteze guvernul Luca Niculescu: „Vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025”
Politică

Lideri liberali cer conducerii partidului să nu voteze guvernul Luca Niculescu: „Vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025”

Mai mulți parlamentari și lideri PNL de filială au anunțat, pe Facebook, că se opun propunerii ca partidul lor să voteze instalarea guvernului Luca Niculescu. O decizie va fi luată sâmbătă, la o ședință a Biroului Politic Național (BPN). Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi Pe de altă parte, europarlamentarul Siegfried Mureșan a sugerat că susține propunerea lui Bolojan, scriind pe Facebook: „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum. Pentru a avea un guvern mult mai bun, trebuie să câştigăm alegerile şi să formăm o majoritate pentru modernizarea României”. „După 6 luni de foame, PSD-iștii au făcut ce fac de obicei când se simt cu sacii în căruță” Primul care a anunțat public că nu va vota cabinetul Niculescu este deputatul PNL Dragoș Ciobotaru, liderul filialei liberale din Vrancea. „Cea mai dureroasă decizie! Să votez Guvernul Luca Niculescu ar putea debloca, pe termen scurt, situația critică în care ne aflăm. Însă, privind lista miniștrilor, mă tem că, pe termen lung, vom ajunge într-o situație și mai rea decât în 2025, iar toate sacrificiile făcute de cetățeni în ultimul an vor fi în zadar.   Să NU votez acest guvern înseamnă să prelungim instabilitatea, să lăsăm Guvernul Ilie Bolojan să continue ca interimar și să ne asumăm riscul ca toate problemele care vor apărea în următoarele două luni să se răsfrângă asupra noastră, a liberalilor.   Dar parcă toată lumea a uitat un lucru esențial: PSD a dărâmat Guvernul! Prin urmare, tot PSD ar trebui să își asume responsabilitatea pentru instalarea unui nou guvern.   Am pornit de la ideea că trebuie să acceptăm votarea Guvernului Luca Niculescu, cu speranța că va fi un guvern tehnocrat, în condițiile în care nu există majorități politice clare. PSD a refuzat însă această variantă, declarând că nu va vota un guvern tehnocrat. Oare chiar nu contează pentru ei ce se întâmplă cu această țară?   Am ajuns, în schimb, la un guvern mixt, cu 11 miniștri PSD, în care vicepremierul și ministru al Internelor este o persoană condamnată penal...pffff.   Cum aș putea vota așa ceva?   Acesta este mesajul pe care îl voi transmite și sâmbătă, în cadrul ședinței Biroului Politic Național: PNL nu poate susține acest guvern în aceste condiții. Responsabilitatea nu poate fi aruncată pe masa liberalilor doar pentru a acoperi consecințele deciziilor altora. A face acest lucru nu ar însemna responsabilitate, ci iresponsabilitate.   Aceasta este și viziunea filialei PNL Vrancea, exprimată de Biroul Politic Județean dar și de majoritatea covârșitoare a primarilor liberali din județul Vrancea”, a arătat Ciobotaru.    Prefectul PNL de Arad, Mihai Pașca, a avut un mesaj asemănător.   „Fac apel la toți colegii mei liberali, la liderii noștri care se vor găsi în aceste zile în poziția să hotărască acordarea votului pentru acest guvern și în primul rând la președintele Ilie Bolojan să denunțe cacealmaua alegerilor anticipate fluturată de președinte și să nu susțină această formulă de guvern. Să trimitem PSD-iștii la prietenii lor de la AUR după susținere pentru această rușine de echipă (...)   Acum, după 6 luni de foame, PSD-iștii au făcut ce fac de obicei când se simt cu sacii în căruță – au tras o flegmă pe obrazul societății – venind cu o garnitură execrabilă de miniștri. Aceleași cozi de topor din guvernele trecute, care au făcut prăpăd: Florin Manole la Muncă – vinovatul pentru pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR pentru că nu a făcut timp de un an nimic pentru legea salarizării bugetare, dar s-a remarcat în zborul privat la Mykonos. Florin Barbu la Agricultură – argatul lui Paul Stănescu – trei ani cât a condus acest minister a blocat orice investiție în irigațiile Aradului dirijând miliardele din programul pentru irigații către clientela PSD din județele din sud. Natalia Intotero la Mediu deși nu are nici o legătură cu domeniul – plimbată prin tot felul de funcții de la Românii de Pretutindeni la Ministerul Familiei si apoi la Cultură, doar s-a făcut de râs și a ajuns subiect de glume. Sau sinistrul demagog Daniel Zamfir la Economie. Și exemplele pot continua. E o restaurație a incompetenței, o revanșă a clientelismului de cea mai joasă speță”, a arătat prefectul.    Și deputatul Adrian Cozma a anunțat, la Antena 3, că se opune guvernului Niculescu: „A fost într-adevăr o dezbatere și o decizie intermediară de principiu la grupurile reunite din Parlament, unde am zis că avem deschiderea să votăm un guvern, dar nimeni nu a văzut lista catastrofă prezentată de PSD”. 

Siegfried Mureșan ironizează anunțul PSD că se pregătește de anticipate: “Se va înjumătăți“
Politică

Siegfried Mureșan ironizează anunțul PSD că se pregătește de anticipate: “Se va înjumătăți“

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a ironizat anunțul PSD că s-ar pregăti de alegeri aniticipate, în cazul în care nici guvernul Luca Niculescu nu trece de votul Parlamentului. Citește și: Fostul deputat PNL Alexandru Kocsis arată cum a țepuit PSD firma Damen și a îngropat Șantierul Naval Mangalia “Am discutat în BPN și despre varianta alegerilor anticipate. Acest scenariu pare din ce în ce mai real, având în vedere neînțelegerile politice. BPN a votat înființarea unei comisii care să analizeze cadrul legislativ legat de posibilele alegeri anticipate și ce eventuale modificări sunt necesare pentru a avea și cadrul legal (...) PSD este pregătit de alegeri anticipate, dar nu e un scenariu pe care să-l dorim, și nu din calcule politice (...) Nu e un scenariu bun, dar poate să fie de neevitat. Vom porni un joc de domino care nu va mai putea fi oprit. Întreaga economie ar risca să devină o ruină după încă 3-4 luni de bătălii politice. S-ar putea să devenim martorii unui faliment național“, a spus Sorin Grindeanu în această dimineață. “PSD-ul nu mai este un partid dominant în România, ci doar un mic actor politic“ Însă Siegfried Mureșan consideră că altele sunt îngrijorările lui Grindeanu. “Așa cum Sorin Grindeanu ne-a anunțat acum o săptămână că este pregătit să fie prim-ministru, știind că nu va fi desemnat, așa ne anunță acum că PSD-ul este pregătit de alegeri anticipate, sperând că președintele nu le va convoca prea curând. Știm cu toții că cea mai mare teamă a PSD-ului sunt alegerile anticipate. Nu le vor, nu sunt pregătiți pentru ele și se opun cu toată ființa lor, fiindcă știu exact că grupul lor parlamentar se va înjumătăți și că vom avea cu toții confirmarea faptului că PSD-ul nu mai este un partid dominant în România, ci doar un mic actor politic“, a scris Mureșan.   „Alegerile anticipate nu sunt scenariul de care România are nevoie. Dar pot deveni o realitate dacă același om care blochează de cinci luni formarea unui Guvern va continua să fie mai preocupat de interesele de partid decât de problemele oamenilor.   Am spus astăzi, în ședința PSD, că trebuie să fim pregătiți inclusiv pentru această eventualitate. Nu pentru că ar fi soluția bună pentru România, ci pentru că există riscul ca cei care au adus țara în această situație să refuze acum implicarea în corectarea direcției”, a arătat Claudiu Manda, secretar pe pagina lui de Facebook.

După ce l-a respins pe Siegfried Mureșan, Grindeanu propune guvern minoritar PNL-UDMR
Politică

După ce l-a respins pe Siegfried Mureșan, Grindeanu propune guvern minoritar PNL-UDMR

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins, joi seara, la Antena 3, un guvern minoritar PSD și a făcut o contrapropunere: un cabinet minoritar PNL-UDMR. El a spus că PSD va vota un astfel de guvern, deși acum câteva zile partidul său a respins cabinetul Mureșan.  Citește și: VIDEO Documentele de la DIICOT care-l îngrozesc pe Grindeanu. Cum se poate ajunge la verificarea averii („Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro) Grindeanu lasă deschisă posibilitatea guvernării cu “suveraniștii“ “Acel guvern minoritar PSD înseamnă, de fapt, poziţionarea PSD într-o zonă vulnerabilă, într-o zonă în care... Dar fac eu o ofertă inversă: PSD votează un guvern minoritar PNL-UDMR. Haideţi! Eu sunt convins că nu vor face lucrul ăsta (PNL să accepte intrarea într-un astfel de guvern minoritar - n.r.). De aceea vă şi spuneam că toate aceste şmecherii trebuie date la o parte, dacă vrem să găsim un viitor. Pentru că le găsesc ca să fie şmecherii politice într-o perioadă dificilă”, a spus Grindeanu. Aproape imediat a venit replica fostului președinte USR Cătălin Drulă: “Da, bos, ne-am asumat săptămâna trecută, s-a numit guvernul Mureșan și nu l-ai votat. Noi spre deosebire de tine nu ne-am ascuns sub mese să fugim de guvernare. Tu vrei dacă se poate putere și șmecherie, dar când e vorba de responsabilitate, să o ia fraierii. I-auziți, la social-democratul nostru șef, din setul de valori de stânga: "La sfârșitul zilei nu putem sa fim unii șmecheri si alții fraieri." Hai Sorine. Curaj găină, că te tai. Bagă miniștri, votează, arată-ne soluțiile social-democrate“, a afirmat Drulă. Pe de altă parte, joi seara, la Antena 3, Grindeanu a spus din nou că este dezamăgit că președintele Nicușor Dan nu a cerut unui pesedist să formeze viitorul guvern. “Am dorit să intrăm şi să avem această nominalizare. Preşedintele, constituţional, că nu a depăşit limitele Constituţiei, a considerat că trebuie să facă această nominalizare (Luca Niculescu – n.r.). Sigur, acest lucru să ştiţi că nu a fost trecut uşor cu vederea în partid şi am destui colegi care s-au simţit dezamăgiţi. Ba chiar am şi spus zile trecute şi un soi de revoltă pe care n-am cum să o ascund, fiindcă este adevărul. (...) Depăşim aceste dezamăgiri având în vedere situaţia în care ne aflăm, ca ţară. Dar nu e un lucru uşor pentru Partidul Social-Democrat în acest moment”, a spus Grindeanu. Pe de altă parte, el a părut că lasă deschisă posibilitatea unei cooperări cu AUR: “În aceste momente nu mai contează că ești cu stânga, cu dreapta sau cu suveranismul. Cred că trebuie să dăm dovadă de responsabilitate. Hai să dăm dovadă de responsabilitate, să punem umărul cu toții, să trecem de această perioadă. Dacă vom continua să judecăm doar în bucățica noastră politică, nu va fi bine pentru țară“.   

Unde lovește programul Mureșan în interesele PSD: listări pe bursă, concesionări, oprirea naționalizărilor. PSD susține că este „trădare”
Politică

Unde lovește programul Mureșan în interesele PSD: listări pe bursă, concesionări, oprirea naționalizărilor. PSD susține că este „trădare”

Programul guvernului Siegfried Mureșan vizează slăbirea controlului exercitat de PSD asupra unor mari companii de stat, precum aeroportul Otopeni sau portul Constanța. Companiile care operează această infrastructură sunt conduse de clientela PSD. Ea a fost plasată în funcții prin concursuri discutabile, însă numirea prin concurs face aproape imposibilă schimbarea managementului. Însă controlul PSD ar fi puternic diminuat prin listări la bursă a unor pachete de acțiuni sau concesionarea unor bucăți consistente. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a scris că intenția guvernului Mureșan este o „măsură antiromânească şi trădare de ţară”. Companiile pe pierdere, inchise. Concedieri, acolo unde este necesar Ce vrea guvernul Siegfried Mureșan în zonele dominate de clientela PSD: stoparea ajutorului de stat către Tarom, „privatizare competitivă” Aeroportul Otopeni și Portul Constanța: oprirea răscumpărării pachetelor minoritare (se stopează o formă de naționalizare inițiată de PSD, prin care se urmărea ca clientela PSD să poată controla pe deplin aceste companii) și listarea la bursă a unor pachete din ambele companii; noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare se concesionează competitiv în 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune, monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată.   trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, declanșează ieșirea din portofoliul statului. companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării. „Instituirea obligației stricte pentru reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de a solicita de îndată deschiderea procedurii generale a insolvenței. Astfel, lichidarea sau redresarea se va desfășura legal, sub supravegherea judecătorului”.  programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București începe în 2027. Statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private veniturile din listări și privatizări au destinație publică, stabilită prin lege, și nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente, ci doar pentru investiții. Mai mult, programul atacă domenii până acum intangibile, precum controversata regie a protocolului de stat: eficientizarea activității și valorificarea activelor subutilizate ale RA-APPS reduceri de personal acolo unde se justifică și transparență totală: contracte colective, cheltuieli, bugete publicate plus un atac la Matrorex, controlat de sindicatul pesedizat: din următorul contract de serviciu public, compensația se alocă pe baza costurilor unui operator eficient, comparat public, ca sumă fixă multianuală, cunoscută dinainte; împreună cu Capitala și cu Ilfovul, o autoritate metropolitană contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun; liniile și trenurile noi se comandă capabile de operare automată Programul îi invită pe români să investească pe bursă: „Românii pot deduce până la 400 de euro pe an investiți în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, iar companiile care se listează primesc o deducere suplimentară de 50% a costurilor de listare”.  „Ce vrea domnul Mureșan în programul său? Pe scurt, în prima fază va bloca reîntregirea pachetelor de acțiuni, apoi înstrăinarea, prin vânzare, chiar a companiilor. Dacă nici asta nu e măsură antiromânească și trădare de țară, nu știu care mai este”, a scris, pe Facebook, fostul ministru PSD Ciprian Șerban.

Traian Băsescu, susținere deschisă pentru Siegfried Mureșan: „Om bine școlit în România şi Germania”
Politică

Traian Băsescu, susținere deschisă pentru Siegfried Mureșan: „Om bine școlit în România şi Germania”

Fostul președinte Traian Băsescu l-a lăudat pe premierul desemnat, Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook: „Președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene”. Mureșan a fost europarlamentar PMP, partidul lui Traian Băsescu, dar în 2018 s-a înscris în PNL.  Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Băsescu ironizează criticile către Mureșan: „De la «adevăraţii patrioţi» aflăm că un bun premier pentru România ar fi un personaj având dificultăţi în utilizarea limbii române, dacă se poate fără diploma de bacalaureat şi eventual să-l doară în… de deficit” - o aluzie clară la Marcel Ciolacu.  „Un bun premier ar fi un personaj având dificultăţi în utilizarea limbii, dacă se poate fără diploma de bacalaureat” „Această desemnare ne enervează! Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii românești.   Președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene.   Cum să pui la București un premier care o să înceapă iar cu statul de drept, cu justiția independentă, cu lupta anticorpuție? Ne-a ajuns!   Armata de manipulare şi dezinformare a trecut imediat la treabă. Mureşan? Trădător, omul nemţilor, asociat cu mafia, nu apără România.   De la “adevăraţii patrioţi” aflăm că un bun premier pentru România ar fi un personaj având dificultăţi în utilizarea limbii române, dacă se poate fără diploma de bacalaureat şi eventual să-l doară în… de deficit.   Asta E!!!!!”, a scris Băsescu.    Pentru investirea Guvernului sunt necesare 233.   Birourile permanente reunite ale celor două camere ale Legislativului au decis că votul de învestitură pentru Guvernul Mureşan va fi dat miercuri, în plenul reunit al Parlamentului. Şedinţa plenului reunit este programată la ora 13:00.Conducerea Parlamentului a mai decis că audierile miniştrilor propuşi în comisiile permanente se vor desfăşura luni, între orele 14:00 şi 20:00, şi marţi, între orele 10:00 şi 20:00. În plenul reunit, la votul de învestitură, candidatului desemnat la funcţia de premier i se rezervă 30 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare din Cameră şi Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu acelaşi calcul, deputaţii şi senatorii neafiliaţi. Astfel, PSD are alocate 11 minute, AUR - 8 minute, PNL - 7, USR - 5, UDMR - 3, Grupul parlamentar Uniţi pentru România - 1 minut, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 1, SOS România - 1, PACE - Întâi România - 1, senatori şi deputaţi neafiliaţi - 2 minute.Premierul desemnat Siegfried Mureşan a depus sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare şi lista miniştrilor propuşi.

Nicușor Dan spune, la România TV și Antena 3, că își dorește ca guvernul Mureșan să treacă și cere „dialog”
Politică

Nicușor Dan spune, la România TV și Antena 3, că își dorește ca guvernul Mureșan să treacă și cere „dialog”

Președintele Nicușor Dan a dat mai multe interviuri scurte la summit-ul ONU de la New York, interviuri în care a spus că nu își dorește alegeri anticipate. Însă, într-o declarație de patru minute pentru România TV, el afirmă explicit că vrea ca guvernul Mureșan „să treacă”. Citește și: Zi dezastruoasă pe piețele de la București: leul, la un minim istoric, bursa pierde peste 1%, randamentele titlurilor de stat, la maximul din 4 mai O declarație asemănătoare a făcut la Antena 3.  Nicușor Dan: „Eu sper ca el să facă guvernul” „Vreau să exclud varianta alegerilor anticipate. În primul rând, avem o desemnare, îmi doresc să treacă. Pentru ca un guvern format în jurul lui Mureșan să treacă e nevoie de dialog, n-am prea văzut dialog și deschidere de apropiere între partide. Îmi doresc ca acest dialog să înceapă în sfârșit, iar scenarii, după, putem să facem, dar pentru moment să stăm aici”, a afirmat șeful statului. „Din păcate, tot așteptăm flexibilizări cam de când a picat guvernul Bolojan sau poate chiar dinainte, asta este din păcate situația și vă spun sincer că mă nemulțumește, pentru că politica este tocmai despre compromis, asta este meseria noastră, să discutăm, să lase fiecare de la el să găsim o soluție care să ducă țara înainte”, a mai spus Nicușor Dan.  Și la Antena 3, el a făcut o serie de declarații asemănătoare: „În primul rând, vreau să ne păstrăm în cadrul ăsta de 10 zile în care este un premier desemnat și eu sper ca el să facă guvernul. Dar pentru asta trebuie să existe o disponibilitate și de o parte, și de cealaltă (...) Eu îndemn în continuare partidele la dialog, pentru că alegerile anticipate sunt rele, în primul rând, pentru cetățeni, la fel și pentru partide. Dar când ești politician trebuie să te uiți la ce vor cetățenii și este o stare de insecuritate. Și cred că e momentul să închidem criza asta”.  Nicușor Dan a explicat de ce nu dorește alegeri anticipate: „Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu îmi doresc, că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine. Cred că, tot timpul când ești politician, încerci să faci ceea ce își doresc cetățenii. Iar cetățenii, în momentul ăsta, își doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul. Și felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide. Ăsta este răspunsul”.  La Antena 3, el a mai arătat că este direct interesat de nominalizările la Externe și Apărare, în guvernul Mureșan. „Da, evident, astea sunt ministerele cu care lucrez în mod curent și mă interesează care sunt persoanele de acolo. Dincolo de asta mă interesează, și asta am spus-o de la început, păstrarea direcției prooccidentale și păstrarea traiectoriei de deficit, ca să păstrăm corect relația cu finanțatorii României”, a arătat Nicușor Dan. 

Siegfried Mureșan o roagă pe Olguța Vasilescu să-și trimită soțul la muncă: „Nu face cinste”
Politică

Siegfried Mureșan o roagă pe Olguța Vasilescu să-și trimită soțul la muncă: „Nu face cinste”

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, premier desemnat, i-a cerut Olguței Vasilescu, primarul PSD Craiovei, să-l roage pe soțul ei, Claudiu Manda, să vină la serviciu, la Parlamentul European. Manda figura pe locul II al chiulangiilor din Parlamentul, în 2024. Pe locul I era un europarlamentar grec, care era la închisoare. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Manda este secretar general al PSD. Un europarlamentar primește un salariu lunar brut de 11.255,26 euro, ceea ce înseamnă aproximativ 8.750 euro net după reținerea impozitului comunitar și a contribuțiilor sociale. Pe lângă saalriu, un europarlamentar beneficiază de numeroase alte avantaje, precum „diurna de subzistență”, de aproximativ 350 euro pe zi pentru fiecare zi în care europarlamentarul este prezent la activitățile oficiale din Bruxelles sau Strasbourg (pentru cazare și masă).  „Acea importantă doamnă din PSD mai bine și-ar trimite soțul la serviciu” Întrebat ce mesaj are pentru social-democrații care au lansat atacuri pe care le consideră xenofobe la adresa sa, Mureșan a răspuns criticând-o pe una dintre vocile importante ale PSD. „Acea importantă doamnă din PSD mai bine și-ar trimite soțul la serviciu în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenți membri ai Parlamentului European”, a declarat premierul desemnat, citat de Mediafax. „În ceea ce privește trăznăile spuse de Partidul Social Democrat, mi-aș dori sincer ca Partidul Social Democrat să mă combată cu chestiuni serioase”, a afirmat Mureșan. Premierul desemnat a susținut că social-democrații cunosc faptul că el își bazează activitatea publică pe competență și etică și că, în opinia sa, criticile PSD nu vizează aceste aspecte. „Faptul că ei știu că competența și etica au fost întotdeauna principalii piloni ai activității mele și ai prezenței mele în spațiul public, ei știu că nu am făcut niciodată rabat la competență și la etică, știu că nu au cu ce să mă atace în materie de competență și etică și atunci se joacă cu tot felul de neadevăruri”, a spus Mureșan. În aprilie 2026, primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, era întrebat dacă este de părere că Sorin Grindeanu ar trebui să plece din fruntea partidului și a răspuns: „Cu siguranță. Și nu numai el. Vorbesc și de cei doi soți de la Craiova”.   Potrivit lui Toma, dacă Grindeanu și „soții de la Craiova” , Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, ar demisiona, s-ar putea reface coaliția cu PNL, USR și UDMR. 

Grindeanu îi cere lui Mureșan să demisioneze din PE, dar el a refuzat să lase președinția Camerei Deputaților, așa cum i-a cerut Olguța Vasilescu
Politică

Grindeanu îi cere lui Mureșan să demisioneze din PE, dar el a refuzat să lase președinția Camerei Deputaților, așa cum i-a cerut Olguța Vasilescu

Sorin Grindeanu i-a cerut lui Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de a fi votat premier, ca „să demonstreze că își asumă total responsabilitatea pentru România”. Însă, în primăvară, Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze de la președinția Camerei Deputaților, funcție ocupată cu susținerea PNL și USR. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Chiar primarul Craiovei, pesedista Olguța Vasilescu, spunea atunci că ar fi corect ca președintele PSD să plece de la conducerea acestei camere a Legislativului: „În momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”.  Grindeanu, atacuri în serie la Mureșan, cu care abia discutase „Am avut o discuție cu Siegfried Mureșan, în care s-a angajat că îmi va trimite programul de guvernare. Am avut această discuție în urmă cu mai multe ore, nu s-a întâmplat până acum. Așa cum ne-a obișnuit, încă are nevoie de timp de gândire. Îngrijorător este că PNL și USR propun un premier care ezită la orice pas și pare că cere aprobarea șefilor. Cu toate că nu a trimis până la această oră programul sau măcar o schiță, îl anunț că, atunci când se va simți pregătit pentru o discuție serioasă, pe argumente, îl aștept la sediul PSD. Până atunci, Siegfried Mureșan ar trebui să facă un gest care să arate că intenția sa de a deveni premier este una reală. Acum arată că nu-și dorește să fie premier. Ar trebui să ne arate nouă, românilor, că își dorește cu adevărat această funcție și să dovedească asta, să-și anunțe demisia din Parlamentul European, să demonstreze că își asumă total responsabilitatea pentru România. Acesta este momentul adevărului pentru Siegfried Mureșan. El, fiind ales pe listele PSD-PNL în urmă cu un an și jumătate, are girul nostru total să se retragă din funcția de europarlamentar. Astfel, dă impresia și că face doar un joc politic ieftin. Siegfried lasă impresia că nu știe nimic din ce trebuie făcut cu economia. N-ar fi decât un Bolojan second-hand, dar asta nu ține loc de program de guvernare. I-aș da un sfat, să lase mai puțin din aroganță, să arate mai puțin tupeu. M-am străduit în aceste zile, chiar și azi, să găsesc viziunea economică în spusele lui Mureșan. De joi până acum, n-am văzut decât înjurături la adresa PSD. Sper ca Siegfried Mureșan să vină pregătit", a declarat Sorin Grindeanu. La 22 aprilie 2026, Olguța Vasilescu spunea: „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”. 

PSD atacă guvernul Mureșan cu un sondaj CURS care anunță căderea intenției de vot pentru PNL și USR. CURS, controlat de soțul unei deputate PSD
Politică

PSD atacă guvernul Mureșan cu un sondaj CURS care anunță căderea intenției de vot pentru PNL și USR. CURS, controlat de soțul unei deputate PSD

CURS a publicat azi un sondaj care arată o scădere a intenției de vot pentru PNL și USR și o creștere a celei pentru PSD. În mod neobișnuit, CURS publică istoricul datelor din sondaje, din ianuarie în septembrie 2026. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Însă atât creșterea PSD, cât și scăderile PNL și USR, sunt în marja de eroare de 3% a sondajului. AUR este nemișcat de luni întregi la o intenție de vot de 34%. PSD crește aparent consistent, dar în marja de eroare CURS este controlat de Iosif Buble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD. Buble deține și site-ul stiripesurse.ro. Ce arată datele publicate de CURS, azi:  intenția de vot pentru AUR este de 34%, constantă din aprilie 2026 PSD ar fi ajuns la 25%, față de 23% în iulie PNL: 18%, față de vârful de 21% în iulie USR: 8%, față de vârful de 10% din august UDMR: 5% Toate celelalte partide au căzut sub 3%.  CURS susține că electoratul este împărțit în ceea ce privește alegerile anticipate. 36% dintre respondenți consideră că actuala criză politică ar trebui rezolvată cu siguranță prin organizarea de alegeri anticipate, iar 11% sunt mai degrabă de acord cu această variantă. Însă 26% sunt mai degrabă împotriva organizării alegerilor anticipate, iar 21% se declară cu siguranță împotrivă, deci taberele sunt egale.  Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, iar validarea eșantionului s-a realizat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.

Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate”
Politică

Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate”

Președintele Nicușor Dan a arătat, la New York, că PSD și AUR nu pot forma o majoritate parlamentară și a arătat că, dacă guvernul Siegfried Mureșan nu trece de Parlament, sunt și alte variante: „Tehnocrat, rotative şi toate astea pe care le ştiţi”. Citiți și: Grindeanu anunță primele pomeni, dacă ajunge premier: indexarea pensiilor și salariilor, obligatoriu Într-adevăr, grupurile parlamentare PSD și AUR au doar 217 voturi, față de necesarul de 233, pentru a trece un guvern de votul Legislativului. Însă minoritățile naționale au 17 deputați și există numeroși parlamentari neafiliați care ar putea fi convinși să voteze un guvern PSD-AUR.  „Tehnocrat, rotative şi toate astea pe care le ştiţi” „Suntem într-un interval de 10 zile în care, în opinia mea, trebuie să ne concentrăm numai la întrebarea dacă această nominalizare va avea succes sau nu şi dacă se va întâmpla să nu aibă succes, nu există numai cele două opţiuni. Şi nici PSD şi AUR, împreună, nu au majoritate. Dar nu vreau să intrăm într-o lungă teorie despre toate aceste opţiuni, vreau să ne concentrăm în momentul ăsta numai să vedem dacă propunerea făcută de mine trece sau nu trece", a spus șeful statului.  Întrebat ce alte variante sunt pentru un guvern, preşedintele a răspuns: "Tehnocrat, rotative şi toate astea pe care le ştiţi". Despre ce se va întâmpla dacă guvernul Siegfried Mureşan pică la vot în Parlament şi dacă va continua discuţiile cu partidele, şeful statului a precizat că sunt multe ipoteze posibile. "Haideţi să ajungem la sfârşit cu această procedură în care suntem. Eu sper să aibă succes. Am spus de la început că e dificil, şi, dacă se va întâmpla să nu aibă succes, atunci o să facem din nou toate discuţiile şi cu toate ipotezele", a mai spus Nicuşor Dan. El a respins posibilitatea să-l fi desemnat pe Siegfried Mureșan „din răzbunare”. „Ne întâlnisem în acea zi şi cu preşedintele PNL şi cu preşedintele USR şi cu domnul Hunor de la UDMR şi mi-au spus că au o propunere şi eu am sunat acea propunere (...) Păi, staţi o secundă. Eu am răspuns afirmativ unei propuneri. Când răspunzi afirmativ nu poate să fie răzbunare”, a spus Nicușor Dan. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră