sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: siegfried mureșan

22 articole
Politică

PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora

PSD și PNL nu vor avea nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora, a anunțat Biroul Electoral Central (BEC). De altfel, PNL nici măcar nu a avut candidați în circumscripția Diaspora. Lista liberalilor la Camera Deputaților a fost respinsă pentru că nu era nici o femeie printre candidați. Biroul Electoral Central a anunţat sâmbătă distribuirea mandatelor pe formaţiuni politice în diaspora. Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora Astfel, la Senat vor reprezenta românii din străinătate George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR). La Camera Deputaţilor, cei patru parlamentari sunt: Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT). Europarlamentarul Siegfried Mureșan este noul preşedinte interimar al PNL Diaspora, în urma demisiei lui Rareş Bogdan, a anunțat, marți, într-o conferință de presă, președintele partidului liberal, Ilie Bolojan. Anterior, Rareş Bogdan anunțase că a demisionat din funcție, în urma rezultatelor obţinute la alegerile parlamentare. Aceasta este cea de-a doua demisie a europarlamentarului în ultimele două săptămâni, prima fiind după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, când a renunțat la funcția de vicepreședinte al partidului. El a precizat că rămâne membru în BPN, Biroul Executiv şi lider la Bruxelles.

PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora Foto: Inquam/George Calin
Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora Foto: Facebook
Politică

Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora

Siegfried Mureșan este noul președinte interimar al PNL Diaspora, a anunțat Ilie Bolojan, azi, după o reuniune a conducerii PNL. Mureșan este europarlamentar, la al treilea mandat, și vicepreședinte al Partidului Popular European. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Promovarea sa vine după ce, la aceste alegeri, PNL nu a avut liste de candidati în Diaspora. Biroul Electoral Central a respins în octombrie lista de candidaţi a PNL pentru diaspora, pentru că pe listă nu se afla nicio femeie. Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora „În urma demisiei lui Rareş Bogdan din funcţia de preşedinte al PNL Diaspora, l-am rugat şi a acceptat să ocupe funcţia de preşedinte interimar pe europarlamentarul Siegfried Mureşan”, a spus Ilie Bolojan, după şedinţa conducerii PNL. El a spus că Mureșan este „un om serios, un om cu experienţă şi are convingerea că va face ca organizaţia din Diaspora să funcţioneze în condiţii normale”. „Românii din Diaspora sunt un electorat de dreapta fiindcă sunt oameni care au muncit pentru ceea ce au, oameni cu meserii sau întreprinzători care au plecat pentru un viitor mai bun, oameni care vor să vadă că țara lor se schimbă în mai bine și vor să fie auziți. Vor să vadă în România școli mai bune, spitale mai bune, drumuri mai bune. Obligația noastră, a Partidului Național Liberal, ca principalul partid de centru-dreapta din România, este să recâștigăm acest electorat de dreapta în următorii ani. Avem în PNL Diaspora foarte mulți oameni competenți, muncitori, cu care vom întări organizația și vom răspunde așteptărilor românilor din străinătate”, a scris Muresan pe Facebook, după numirea sa.

Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero, arată Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Performața lui Ciolacu la fonduri europene

Performața lui Marcel Ciolacu la absorbția de fonduri europene: zero din PNRR și doar 0,92% din fondurile strucuturale alocate pentru perioada 2021-2027. „????̂??? ???? ?? ????? ?? ??? ?? ?? ?̦?̆?? ?? ?? ???a ????????̆ ?? ???????̦?? ??? ????????? ??????????? ?̦? ?? ????????”, scrie, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: EXCLUSIV Ce arată sondajele realizate zilnic de AtlasIntel în mediul urban: bătălie la sânge pe locul II, Ciucă și Georgescu – pe trend de creștere Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero „Ca o comparație, Cehia a absorbit deja, fără pre-finanțare, 7% din fonduri (de 24 de ori mai mult decât Ciolacu), iar Bulgaria, 3% (de 10 ori mai mult decât Ciolacu) (...) Printre puținele țări care au absorbit mai puțin decât România se numără Finlanda și Olanda, state care au mult mai puțină nevoie de fonduri de coeziune decât țara noastră și, deci, cărora le-au fost alocate mult mai puține fonduri”, arată Mureșan. În ceea ce privește PNRR, el arată: „În 17 luni de când este prim-ministru, Marcel Ciolacu nu are încă nicio plată din Planul Național de Redresare și Reziliență care să fi fost depusă de guvernul pe care îl conduce, să fi fost aprobată de Comisia Europeană și să fi fost decontată de Comisie. O singură cerere de plată este parțial aprobată, dar și în cazul acesteia banii nu au fost încă debursați și, oricum, vom pierde o parte importantă din ei din cauza Guvernului Ciolacu. Pentru a pune în context, de când este prim-ministru Marcel Ciolacu, Comisia Europeană a aprobat 47 de cereri de plată din 22 de țări”. „Marcel Ciolacu este și prim-ministrul care: Are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană a opta lună la rând; Are cel mai mare deficit din UE, ajustat sezonier, în primul semestru din 2024. Cifrele de mai sus arată clar: Marcel Ciolacu este total nepregătit să fie prim-ministru. Cu atât mai puțin pregătit este să fie președinte”, mai scrie europarlamentarul PNL.

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR

Siegfried Mureșan arată cum face Ciolacu performanță: Guvernul României va reuși cea mai mare suspendare de fonduri din PNRR din toată Uniunea Europeană. Italia a avut parte de o suspendare de fonduri de 500 de milioane de euro, dar este sub jumătate din sancțiunea care va fi aplicată României, probabil de 1,1 miliarde de euro. Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, arată din cele 50 de plăți efectuate de către UE către diferite state, în cadrul PNRR-urilor, doar șase au fost parțiale. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR „Prim-ministrul Ciolacu riscă cea mai mare suspendare a plăților PNRR din toată Uniunea Europeană Propunerea Comisiei Europene de a suspenda aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România trebuie să-i primească în cadrul celei de-a treia plăți reprezintă cea mai mare suspendare de acest fel până în prezent la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a efectuat deja peste 50 de plăți în cadrul mecanismului european care finanțează Planului Național de Redresare și Reziliență. Dintre acestea, 6 au fost plăți parțiale, cu sume de bani suspendate. Niciuna dintre aceste plăți parțiale, însă, nu se apropie de suma record de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă România din cauza prim-ministrului Marcel Ciolacu. Italia a avut, până acum, cea mai mare sumă suspendată aferentă unei singure plăți. Este vorba de 500 de milioane de euro, dar care a reprezentat doar 2,6% din valoarea totală a cererii de plată, de 19 miliarde de euro. Prin comparație, cele 1,1 miliarde de euro din cazul României reprezintă 40% din suma totală a cererii de plată. Asigurarea prim-ministrului Ciolacu cum că România va primi toți banii suspendați este doar o declarație politicianistă și nu se bazează pe date concrete. Regulamentul Uniunii Europene oferă țărilor membre șase luni la dispoziție să convingă Comisia Europeană că au îndeplinit țintele și jaloanele care fac obiectul plăților suspendate. Or știm că România încă mai are aproximativ 50 de milioane de euro suspendate din cadrul celei de-a doua plăți. Țara noastră avea la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele pentru restul plății. Cum diferența de plată nu a fost achitată nici până acum, după un an, șansele de a obține acești bani se reduce pe zi ce trece. Aceste fapte demonstrează clar că suspendarea de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă prim-ministrul Ciolacu este îngrijorătoare și poate duce la pierderea totală a acestor bani. Prim-ministrul României trebuie să înceapă să trateze serios absorbția banilor din PNRR. Guvernul nu are nicio scuză dacă pierde aceste fonduri alocate de Uniunea Europeană în beneficiul oamenilor din România”, a scris, pe Facebook, Mureșan.

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR Foto: Facebook
Politică

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR

România a fost depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe Facebook. Mai multe publicații au scris, joi, că România va pierde temporar 1,1 miliarde de euro din tranșa trei din PNRR, suma solicitată fiind de circa două miliarde de euro. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche România, depășită de șase state în clasamentul PNRR „ România începuse foarte bine absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În timpul Guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, țara noastră reușise să depună deja două cereri de plată. Astfel, anul trecut, în septembrie 2023, doar România și alte șase țări europene primiseră deja două tranșe de fonduri europene pentru PNRR. O singură țară primise mai multe decât noi, adică trei tranșe. Cu aceste două tranșe și cu prefinanțarea, România încasase, încă de anul trecut, 9,41 de miliarde de euro, adică o treime din suma totală alocată țării noastre pentru PNRR. Acum, după mai bine de un an în care Guvernul a fost condus de prim-ministrul Ciolacu, România se află tot la a doua tranșă. Nu am mai încasat nicio tranșă și nu am mai primit niciun euro în plus. Mai mult, România riscă să piardă o parte semnificativă din a treia tranșă de bani. Între timp, avem 15 țări care au primit cel puțin două tranșe, dintre care 7 țări europene au primit cel puțin trei tranșe, cinci țări au primit cel puțin patru tranșe și două țări au primit cinci tranșe. Campioanele absorbției de fonduri europene sunt Italia, cu 113,4 miliarde de euro, și Spania, cu 48 de miliarde de euro. Marcel Ciolacu trebuie să ne explice de ce, de când este prim-ministru, România a fost ajunsă din urmă de opt țări și a fost depășită de alte șase state în clasamentul atragerii de fonduri din PNRR”, a scris Siegfried Mureșan, pe Fcaebook. „Nu pierdem niciun ban”, a răspuns Ciolacu, joi, vizibil iritat, la întrebările jurnaliștilor pe tema pierderii banilor din tranșa a treia de plată din PNRR.

Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European Foto: Captură video
Politică

Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European

Diana Șoșoacă, europarlamentar SOS România, a fost expulzată timp de șapte zile din Parlamentul European „pentru comportamentul inadecvat din ședința plenară din luna iulie”, anunță europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. În plus, indemnizația ei zilnică va fi tăiată pe parcursul acestei perioade. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Șoșoacă, expulzată șapte zile din Parlamentul European „Diana Șoșoacă, penalizată în Parlamentul European Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, tocmai a anunțat penalizarea Dianei Șoșoacă pentru comportamentul inadecvat din ședința plenară din luna iulie, când a perturbat în mod repetat reuniunea Parlamentului. Penalitatea constă în suspendarea participării la sesiunea plenară a Parlamentului European pentru 7 zile și suspendarea indemnizației zilnice tot pentru 7 zile. În Parlamentul European, dacă încalci regulile și te faci de râs, vei fi întotdeauna sancționat”, a scris Mureșan, pe Facebook. În iulie, Diana Șoșoacă a fost dată afară cu forța din plenul Parlamentului European, după ce a întrerupt, în multiple rânduri, dezbaterea cu privire la alegerea Ursulei von der Leyen ca șefă a Comisiei Europene. Citește și: DOCUMENT Cinci judecători CCR numiți de PSD și UDMR au blocat candidatura lui Șoșoacă pentru delict de opinie. O judecătoare, opinie separată

„Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar”, îi reproșează Siegfried Mureșan lui Karl Nehammer Foto: Facebook
Politică

Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a scris, pe Facebook că „acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar”. Partidul lui Nehammer, ÖVP, s-a situat pe locul II la alegerile desfășurate duminică în Austria, fiind învins de formațiunea pro-rusă, extremistă, Partidul Libertății (FPÖ), care a luat circa 29% din voturi. Citește și: Cum îl ajută PSD pe George Simion: Becali, convins de Hrebenciuc să candideze pentru AUR. Miza uriașă pentru latifundiarul din Pipera După aceste alegeri, Siegfried Mureșan îl critică pe Nehammer și speră ca procesul de aderare a României la spațiul Schengen să fie finalizat, și fiindcă Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar „Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a jucat cartea extremismului eurosceptic și a fost învins de adevărata extremă dreaptă Am spus mereu că toți liderii europeni care vor să învingă extremiștii eurosceptici cu același tip de discurs vor eșua. Așa s-a întâmplat și cu Karl Nehammer care a pierdut, aseară, alegerile generale în fața partidului de extremă dreaptă eurosceptic FPÖ. Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar. Ce urmează? Mă aștept ca FPÖ să fie izolat, iar celelalte partide, inclusiv partidul ÖVP al cancelarului Nehammer, să negocieze în următoarea perioadă formarea unei coaliții fără extrema dreaptă. Este decizia cea mai bună pentru Austria și pentru întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre, lucrurile sunt clare: în primul rând, țara noastră este pregătită să adere de peste 13 ani. În al doilea rând, liderii austrieci nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat. Nu în ultimul rând, Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Ca atare, liderii austrieci nu mai pot folosi problemele de migrație ca pretext pentru a amâna aderarea României fiindcă dețin portofoliul responsabil cu soluționarea acestor probleme”, a arătat liderul PNL.

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, România - zero, spune Siegfried Muresan
Politică

Polonia, Cehia Grecia absorbit sume uriașe fondurile de coeziune

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, în timp ce România este la zero, arată europarlamentarul Siegfried Mureșan. El a amintit că toate aceste țări au premieri de dreapta, nu socialiști. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Polonia, Cehia și Grecia au absorbit sume uriașe din fondurile de coeziune „Țările vecine se descurcă mult mai bine decât Guvernul Ciolacu la absorbția fondurilor europene În timp ce Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu are ZERO absorbție efectivă din fondurile europene aferente perioadei 2021 – 2027, țările vecine se descurcă mult mai bine. Polonia a absorbit deja 1,39 de miliarde de euro, pe lângă pre-finanțare. Cehia, o țară de două ori mai mică decât România, a absorbit 1,12 miliarde de euro. Grecia a absorbit 880 de milioane. Și vecinii bulgari au demarat absorbția și au încasat deja 300 de milioane de euro. Diferența: toate aceste țări sunt guvernate de prim-miniștri de centru-dreapta, niciuna nu are prim-ministru socialist”, a scris Mureșan. „Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris, în această dimineață, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. „Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a mai arătat el.

Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene, susține Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, l-a acuzat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Mureșan a scris, pe Facebook, că rata de absorbție a fondurilor de coeziune din exercițiul financiar european 2021 - 2027, iar aceasta „este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene „Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva. Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris Mureșan. De altfel, chiar Consiliul Fiscal arăta, acum două zile: „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”.

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu Foto: Facebook
Politică

Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu

Politico desființează portofoliul obținut de premierul Marcel Ciolacu pentru Roxana Mînzatu: este „moale” și coordonează doar comisarul maltez. Mînzatu se va ocupa, în calitate de vicepreședinte, de „Oameni, Competențe și Pregătire”, un titlu pompos, dar gol de conținut. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Comisarul maltez Glenn Micallef se va ocupa „Echitate între generații, tineret, cultură și sport”. Politico desființează portofoliul obținut de Ciolacu pentru Mînzatu Politico spune că doar „aparent” von der Leyen a recompensat România pentru faptul că a renunțat la candidatura lui Negrescu și a propus-o pe Mînzatu. „Von der Leyen a părut să recompenseze România pentru că a renunțat la candidatul său de sex masculin, oferindu-i Roxanei Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene și deputat european la primul mandat, titlul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire. Socialiștii au folosit o grămadă de cuvinte la modă („buzzwords”) pentru a-l lăuda, dar, în realitate, mandatul lui Mînzatu („mushy”) este moale și singurul său raport exclusiv este cu Glenn Micallef din Malta. (Portofoliul său, „echitate între generații, tineret, cultură și sport”, este în esență o pedeapsă pentru Valletta pentru refuzul de a desemna un candidat cu mai multă experiență)”, a scris Politico, azi. Marți, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a spus că portofoliul lui Mînzatu este slab. „Nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru Români”, a explicat Mureșan.

Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu: „este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține”. Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire”, după ce Ciolacu a negociat pentru România. Citește și: Acuzații grave la adresa lui Ciolacu: premierul a fost informat cu 24 de ore înainte de riscul unor calamităţi în Galaţi; a minţit că nu a ştiut Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu „Portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține. La începutul verii, prim-ministrul Marcel Ciolacu spunea că România are șanse reale să obțină portofoliul de comisar european pentru Economie - deținut în prezent de fostul prim-ministru al Italiei, Paolo Gentiloni - și și-a asumat public obiectivul de a obține postul respectiv. La acel moment, eu am declarat că țara noastră are șanse minime să obțină portofoliul pentru Economie deoarece suntem în procedură de deficit excesiv din anul 2017, din timpul guvernării PSD, iar Guvernul Ciolacu crește deficitul, în loc să-l scadă. Ca atare, UE nu va lăsa lupul de pază la oi când e vorba de comisariatul pentru Economie, cu responsabilități pe disciplină fiscală. Vedem acum că Marcel Ciolacu a obținut pentru România un portofoliu cu titlu pompos, dar care nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru România. Coeziunea, agricultura, investițiile, industria - domeniile cele mai importante pentru țara noastră, prin care sunt alocate fonduri europene direct României, vor fi coordonate de alți comisari. De aceea, portofoliul obținut de Marcel Ciolacu nu este o victorie, ci este un eșec. România nu avea nevoie de un comisar cu o funcție onorifică, ci de un comisar care poate influența deciziile pe domeniile care contează cel mai mult pentru România”, a arătat Mureșan.

Pagubele provocate de inundații, compensate prin Fondul de solidaritate, spune Siegfried Muresan Foto: Facebook
Politică

Pagubele provocate inundații, compensate Fondul de solidaritate

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan arată că pagubele provocate de inundații pot compensate prin Fondul de solidaritate și Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Citește și: Fost director al Colegiului de Apărare arată cum puteau fi prevenite inundațiile: „Cheltuiam cu cap un miliard, salvam alt miliard” Mureşan, care a fost desemnat negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE, a arătat că va cere ca acest buget să fie „mai flexibil pentru a acționa rapid în contextul calamităților, precum inundațiile din România”. Pagubele provocate de inundații, compensate prin Fondul de solidaritate „Pagubele produse trebuie compensate. Uniunea Europeană, prin Fondul de solidaritate și prin Mecanismul de protecție civilă, va veni în sprijinul oamenilor din țara noastră și din celelalte state membre afectate, așa cum s-a întâmplat și în trecut. Spre exemplu, chiar eu am fost raportor pe două rapoarte, din 2015 și 2019, prin care au fost alocate, în total, 16,7 milioane de euro pentru compensarea unei părți din pagubele produse de inundațiile din 2014 și 2018. Dar noi, Uniunea Europeană, trebuie să facem mai mult de atât. În cazul calamităților naturale, precum inundațiile și incendiile, trebuie să mobilizăm mai repede și mai multe fonduri europene din Bugetul UE pentru sprijinirea țărilor afectate și a oamenilor afectați. În prezent, sumele maxime pe care le putem folosi pentru situații neprevăzute, de calamitate, se adoptă o dată la 7 ani, prin intermediul Bugetului multianual al UE, ceea ce oferă prea puțină flexibilitate în a finanța în mod adecvat astfel de situații, pe măsura nevoilor. De aceea, ca negociator-șef al Parlamentului European privind Bugetul Multianual al Uniunii Europene, voi lucra cu instituțiile europene și statele membre pentru a adopta un Buget multianual post-2027 mai flexibil, astfel încât fondurile europene să ajungă mai repede și în sume mai mari acolo unde este nevoie de ele, în situații neprevăzute, de criză”, a scris Mureșan.

Prim-ministru care nu poate reține media de la bacalaureat Foto: Facebook
Politică

Prim-ministru nu poate reține media de la bacalaureat

„Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare”, a scris, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: Politico își bate joc de fostul viitor comisar european Victor Negrescu: „Nu vrea cineva să se gândească și la copii” Acum câteva zile, un jurnalist apropiat lui Marcel Ciolacu, Ionuț Cristache, a afirmat că Ursula von der Leyen i-ar fi sugerat premierului României să-l nominalizeze pe Siegfried Mureșan pentru postul de comisar european. După discuția cu von der Leyen, Ciolacu a renunțat să-l mai susțină pe Victor Negrescu pentru funcția de comisar european și a propus-o pe Roxana Mânzatu, fosta sa consilieră, acum europarlamentar. Siegfried Mureșan contestă acum competența lui Ciolacu de a fi premier. Prim-ministru care nu poate reține media de la bacalaureat „Prim-ministrul Guvernului României trebuie să rețină și să poată opera cu foarte multe cifre: rata inflației, rata șomajului, valoarea coșului minim pentru un trai decent, valoarea punctului de pensie, deficitul comercial, deficitul bugetar, nivelul investițiilor străine directe, fondurile europene absorbite, fondurile europene pierdute, rata de creștere economică. Un prim-ministru care nu poate reține nici măcar media de la bacalaureat ridică serioase semne de întrebare. Îmi doresc un prim-ministru al României cu memorie bună, care își aduce aminte ce face, ce propune și mai ales ce promite”, a scris Mureșan pe Facebook. Anterior, el l-a mai ironizat pe premierul PSD: „Am văzut în declarația de ieri a domnului prim-ministru că are dificultăți în a-și aduce aminte media pe care a avut-o la bacalaureat. Eu nu am astfel de dificultăți”. „Notele domnului Ciolacu sunt mai complicate” „Am văzut în declarația de ieri a domnului prim-ministru că are dificultăți în a-și aduce aminte media pe care a avut-o la bacalaureat. Eu nu am astfel de dificultăți. La mine e simplu: Limba și literatura română, scris: 10 Limba și literatura română, oral: 10 Matematică: 10 Fizică: 10 Economie: 10 Limba germană: 10 Media 10 Probabil că notele domnului Ciolacu sunt mai complicate și mai greu de reținut”, a scris Siegfried Mureșan.

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia Foto: Facebook
Internațional

Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan explică victoria extremei drepte în landul Turingia din Germania: „Voturile în plus obținute de extremiștii populiști eurosceptici de dreapta și de stânga la alegerile din weekend în Turingia și Saxonia au venit, în cea mai mare parte, de la alegătorii dezamăgiți de partidele tradiționale de stânga și centru-stânga”, a arătat el, într-o declarație de presă. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a devenit, după alegerile de duminică, prima forţă politică în Turingia şi a doua după Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) în Saxonia, două landuri din fosta Repiblică Democratică Germania (RDG). În Turingia, AfD a anunţat că doreşte să preia conducerea guvernului şi va iniţia negocieri cu alte partide. Uniunea Creştin-Democrată, în schimb, susţine că va încerca să formeze alianţe guvernamentale şi să preia şefia executivului în ambele landuri. Victoria AfD în Turingia este prima obținută de un partid de extremă dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acum, Siegfried Mureșan arată voturile pierdute de stânga s-ar fi îndreptat spre extrema dreaptă. Mureșan explică victoria extremei drepte în Turingia „Comparativ cu acum 5 ani, partidul de extremă dreaptă AfD a obținut o creștere de 9,4 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe primul loc, cu 32,8% din voturi) și o creștere de 3,1 puncte procentuale în Saxonia (clasându-se pe locul 2 după CDU – partidul de centru-dreapta, membru al PPE). În același timp, nou-înființatul partid populist eurosceptic Alianța «Sahra Wagenknecht» a obținut un scor de 15,8% în Turingia și 11,8% în Saxonia, clasându-se pe locul 3 în ambele landuri, deși este prima dată când participă la alegeri. Comparativ cu 2019, partidul de stânga „Die Linke” a pierdut 17,9 puncte procentuale în Turingia și 5,9 puncte procentuale în Saxonia. De asemenea, față de acum 5 ani, Partidul Socialist al cancelarului Olaf Scholz a înregistrat un scor minim istoric în Turiniga de 6,1%, pierzând 2,1 puncte procentuale față de anul 2019, și, la fel, un scor minim istoric în Saxonia de doar 7,3, cu 0,4% mai puțin decât acum 5 ani. Verzii au obținut doar 3,2% în Turingia (cu 2 puncte procentuale mai puțin decât în 2019), ratând, astfel, intrarea în Parlamentul regional. În Saxonia, Verzii au pierdut 3,5 puncte procentuale, înregistrând un scor de doar 5,1%. Singurul partid tradițional care a obținut rezultate pozitive la alegerile din weekend este partidul CDU, membru al PPE, care a câștigat alegerile în Saxonia cu 32% și a obținut o creștere de 2 puncte procentuale în Turingia (clasându-se pe locul 2, cu 23,6%). AfD a primit de două-trei ori mai multe voturi decât au obținut, împreună, toate cele trei partide care formează coaliția de guvernare la nivel federal (Socialiștii, Verzii și Liberalii). De aceea, este important pentru stabilitatea Germaniei, dar și pentru toată Uniunea Europeană, ca alegerile federale de anul viitor să fie câștigate de CDU, iar Germania să fie condusă de un guvern de centru-dreapta, responsabil. Aceasta este soluția pentru combaterea extremismului din Germania”, a apreciat europarlamentarul PNL.

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus, anunță Siegfried Mureșan
Politică

Procurorii europeni conduși Kovesi primit 3,6 milioane euro în plus

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră