vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sfidare

6 articole
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Marșul Pride (Budapesta), record de participare (sursa: Facebook/Karácsony Gergely)
Internațional

Marșul Pride din Budapesta, record de participare și un act de sfidare la adresa guvernului Orban

Marșul Pride (Budapesta), record de participare. Peste 200.000 de persoane au participat sâmbătă la Marșul Pride din Budapesta, cel mai numeros din istoria evenimentului, organizat în ciuda interdicției impuse de autoritățile ungare. Manifestația s-a desfășurat pașnic și a fost percepută ca un act de rezistență față de politicile restrictive ale guvernului condus de Viktor Orban. Marșul Pride (Budapesta), record de participare Sub sloganul „Libertatea și dragostea nu pot fi interzise”, marșul a pornit de la Universitatea de Inginerie și a traversat podul Erzsébet peste Dunăre. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Primarul ecologist al Budapestei, Gergely Karácsony, a condus manifestația alături de Yolanda Díaz, vicepremierul Spaniei. Evenimentul a fost inclus de primărie într-un cadru municipal oficial, ocolind astfel interdicția poliției. „Budapesta a devenit capitala Europei” În discursul său, Karácsony a lăudat diversitatea orașului: „Forța și măreția Budapestei rezidă în natura sa multilaterală”. El a adăugat că orașul „îi va apăra întotdeauna pe cei care sunt amenințați să fie privați de drepturile lor”, lansând o aluzie la alegerile parlamentare din 2026. „Fie suntem toți liberi, fie niciunul dintre noi nu este”, a mai spus primarul. Solidaritate internațională Gergely Karácsony a mulțumit primarilor din orașe europene precum Barcelona, Paris, Atena și Londra, care au fost prezenți la marș în semn de solidaritate. Participarea acestora a întărit mesajul european al Pride-ului și sprijinul internațional pentru drepturile LGBT+. Avertismentele premierului Viktor Orban Marșul fusese interzis anterior de poliția ungară, în baza unei legi promovate de partidul de guvernământ Fidesz, care permite autorităților să interzică evenimente publice considerate „dăunătoare dezvoltării adecvate a minorilor”. Premierul Viktor Orban a avertizat că participanții la eveniment se expun unor sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 500 de euro). Încercările de blocare din partea extremiștilor Un grup de circa 40 de militanți de extremă dreapta a încercat să blocheze podul Libertății, aflat pe traseul planificat al Marșului Pride. Cu toate acestea, manifestația s-a desfășurat fără incidente majore, sub protecția organizatorilor și a autorităților locale.

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești (sursa: Facebook/Dusan Bajatovic)
Internațional

Serbia sfidează UE și încheie un nou contract de gaze rusești la "cel mai bun preț din Europa"

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești. Serbia va obține cel mai bun preț la gaze naturale din Europa printr-un nou contract cu Gazprom, ce urmează să intre în vigoare în luna septembrie. Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești Potrivit lui Dusan Bajatovic, directorul general al companiei naționale Srbijagas, noul contract ar putea avea o durată de trei sau zece ani. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Discuțiile comerciale sunt încă în desfășurare, iar detaliile exacte nu au fost făcute publice. „Prețul este, mai mult sau mai puțin, rezolvat. Va fi un preț foarte bun – cel mai bun din Europa”, a subliniat Bajatovic. Serbia, dependentă de gazul rusesc, dar aspirantă la UE Europa nu are alternativă viabilă, susține oficialul sârb Bajatovic a declarat că nici Serbia, nici restul Europei nu dispun de o soluție alternativă viabilă la gazele rusești dacă doresc să mențină prețuri rezonabile la energie. „Este matematică simplă. Nu poți rezolva ecuația livrărilor de gaze spre Europa la prețuri acceptabile fără gazele rusești”, a afirmat el la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Contradicție între aspirațiile europene și realitatea energetică Serbia, care a primit aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaze rusești în 2023, continuă negocierile cu Gazprom, în timp ce aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene. Comisia Europeană propune, însă, interzicerea importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027. Gazele rusești, între influență globală și decizii strategice Directorul Srbijagas consideră că piața globală a gazelor naturale va fi dominată de Rusia și SUA ca mari producători, iar China va juca un rol central ca principal consumator. În același context, Bajatovic a declarat că susține ideea ca investitori americani să preia acțiuni în compania care administrează gazoductul Nord Stream, afectat de exploziile din 2022 și nefuncțional de atunci.

Atitudinea sfidătoare a lui Andrew Tate (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Eveniment

Andrew Tate, sfidător, în fața Poliției: "Sunt o persoană liberă. Pot merge în orice vacanţă vreau”

Atitudinea sfidătoare a lui Andrew Tate. Frații Tate s-au întors în România în noaptea de vineri spre sâmbătă, cu un avion privat din Statele Unite. Pe 27 februarie, aceștia părăsiseră România cu acceptul procurorului DIICOT, fiind sub control judiciar. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că revenirea fraților Andrew și Tristan Tate în România demonstrează că aceștia înțeleg consecințele evitării justiției și respectă jurisdicția națională. Andrew Tate a avut însă o declarație sfidătoare. O „victorie” pentru justiție? Întrebat de jurnaliști dacă întoarcerea fraților Tate poate fi considerată o victorie a justiției române, Marinescu a răspuns că acest gest arată că inculpații conștientizează riscurile juridice la care s-ar fi expus dacă ar fi evitat revenirea în țară. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu „Dacă nu s-ar fi întors, riscau o modificare a măsurii preventive și o eventuală arestare prin mecanismele de cooperare internațională. În schimb, revenirea lor arată că respectă justiția română și beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție”, a explicat ministrul. Justiția americană nu a intervenit în cazul Tate Radu Marinescu a mai precizat că autoritățile din Statele Unite nu au formulat nicio solicitare în legătură cu situația juridică a fraților Tate. „Dacă au revenit, au făcut-o din propriul interes procesual, pentru a evita o măsură mai gravă. Avem o justiție corectă, imparțială și fermă. La finalul procesului vom afla adevărul”, a subliniat ministrul Justiției. Atitudinea sfidătoare a lui Andrew Tate Luni, Andrew și Tristan Tate s-au prezentat la o secție de Poliție din Voluntari pentru a semna controlul judiciar, conform obligațiilor impuse de autorități. Întrebat despre perioada pe care o va petrece în România, Andrew Tate a afirmat că poate pleca oricând dorește, atâta timp cât își respectă îndatoririle legale. „Sunt o persoană liberă, nu sunt condamnat de nimic. Pot pleca oriunde vreau, în Grecia, Australia sau altundeva. Dacă sunt chemat de autorități, vin. Dacă nu, îmi trăiesc viața”, a declarat Andrew Tate.

Orban acordă vize Schengen fără explicații (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orban acordă vize Schengen fără explicații

Orban acordă vize Schengen fără explicații. Comisia Europeană încă aşteaptă clarificări din partea Ungariei cu privire la flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor şi de şedere a lucrătorilor cetăţeni ruşi şi belaruşi, a anunţat marţi executivul comunitar, care i-a dat guvernului condus de Viktor Orban termen până pe 19 august să răspundă preocupărilor Bruxellesului pe acest subiect. Orban acordă vize Schengen fără explicații Ungaria a extins la opt ţări, inclusiv Rusia şi Belarus, regimul special de vize adoptat mai demult pentru lucrători străini din Ucraina şi Serbia prin Programul Cardului Naţional al Ungariei. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Conform acestor reglementări, lucrătorii străini pot sta în Ungaria doi ani şi ulterior pot prelungi perioada de şedere cu trei ani, de câte ori doresc. De asemenea, lucrătorii străini pot practica orice profesie. Ei trebuie însă să demonstreze că au un loc de muncă, cazare şi asigurare de sănătate în Ungaria. Guvernul ungar a explicat în diverse declaraţii necesitatea revizuirii acestui regim de vize pentru a le permite specialiştilor ruşi să lucreze la centrala nucleară de la Paks, pe care Ungaria o dezvoltă printr-un acord de cooperare cu Rusia, şi a asigurat că includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în Programul Cardului Naţional al Ungariei nu implică niciun risc de securitate pentru spaţiul Schengen, întrucât beneficiarii acestui program sunt supuşi unor verificări de securitate aprofundate înainte de a li se permite intrarea sau şederea în Ungaria. Comisia Europeană, nemulțumită Însă această decizie nemulţumeşte Comisia Europeană, în timp ce un grup de europarlamentari au cerut excluderea Ungariei din spaţiul Schengen, iar mai multe ţări nordice membre ale UE, inclusiv statele baltice, i-au transmis comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, o scrisoare în care consideră flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor de către Ungaria pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi drept un "risc grav pentru securitatea europeană". La rândul ei, Ylva Johansson a trimis guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban o scrisoare în care avertizează asupra "potenţialei ameninţări de securitate pentru spaţiul Schengen în urma acestor măsuri unilaterale" şi i-a cerut acestuia să răspundă preocupărilor Bruxellesului până pe 19 august. "Nu am primit răspuns, înţelegem că un răspuns este în curs de pregătire, suntem în contact cu autorităţile" ungare, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, care a amintit că "Ungaria este supusă permanent normelor Schengen", ceea ce înseamnă că trebuie să efectueze "controale de securitate exhaustive".

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră