miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sfidare

8 articole
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

Iranul nu renunță la îmbogățirea uraniului (sursa: en.mfa.ir)
Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Marșul Pride (Budapesta), record de participare (sursa: Facebook/Karácsony Gergely)
Internațional

Marșul Pride din Budapesta, record de participare și un act de sfidare la adresa guvernului Orban

Marșul Pride (Budapesta), record de participare. Peste 200.000 de persoane au participat sâmbătă la Marșul Pride din Budapesta, cel mai numeros din istoria evenimentului, organizat în ciuda interdicției impuse de autoritățile ungare. Manifestația s-a desfășurat pașnic și a fost percepută ca un act de rezistență față de politicile restrictive ale guvernului condus de Viktor Orban. Marșul Pride (Budapesta), record de participare Sub sloganul „Libertatea și dragostea nu pot fi interzise”, marșul a pornit de la Universitatea de Inginerie și a traversat podul Erzsébet peste Dunăre. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Primarul ecologist al Budapestei, Gergely Karácsony, a condus manifestația alături de Yolanda Díaz, vicepremierul Spaniei. Evenimentul a fost inclus de primărie într-un cadru municipal oficial, ocolind astfel interdicția poliției. „Budapesta a devenit capitala Europei” În discursul său, Karácsony a lăudat diversitatea orașului: „Forța și măreția Budapestei rezidă în natura sa multilaterală”. El a adăugat că orașul „îi va apăra întotdeauna pe cei care sunt amenințați să fie privați de drepturile lor”, lansând o aluzie la alegerile parlamentare din 2026. „Fie suntem toți liberi, fie niciunul dintre noi nu este”, a mai spus primarul. Solidaritate internațională Gergely Karácsony a mulțumit primarilor din orașe europene precum Barcelona, Paris, Atena și Londra, care au fost prezenți la marș în semn de solidaritate. Participarea acestora a întărit mesajul european al Pride-ului și sprijinul internațional pentru drepturile LGBT+. Avertismentele premierului Viktor Orban Marșul fusese interzis anterior de poliția ungară, în baza unei legi promovate de partidul de guvernământ Fidesz, care permite autorităților să interzică evenimente publice considerate „dăunătoare dezvoltării adecvate a minorilor”. Premierul Viktor Orban a avertizat că participanții la eveniment se expun unor sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 500 de euro). Încercările de blocare din partea extremiștilor Un grup de circa 40 de militanți de extremă dreapta a încercat să blocheze podul Libertății, aflat pe traseul planificat al Marșului Pride. Cu toate acestea, manifestația s-a desfășurat fără incidente majore, sub protecția organizatorilor și a autorităților locale.

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești (sursa: Facebook/Dusan Bajatovic)
Internațional

Serbia sfidează UE și încheie un nou contract de gaze rusești la "cel mai bun preț din Europa"

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești. Serbia va obține cel mai bun preț la gaze naturale din Europa printr-un nou contract cu Gazprom, ce urmează să intre în vigoare în luna septembrie. Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești Potrivit lui Dusan Bajatovic, directorul general al companiei naționale Srbijagas, noul contract ar putea avea o durată de trei sau zece ani. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Discuțiile comerciale sunt încă în desfășurare, iar detaliile exacte nu au fost făcute publice. „Prețul este, mai mult sau mai puțin, rezolvat. Va fi un preț foarte bun – cel mai bun din Europa”, a subliniat Bajatovic. Serbia, dependentă de gazul rusesc, dar aspirantă la UE Europa nu are alternativă viabilă, susține oficialul sârb Bajatovic a declarat că nici Serbia, nici restul Europei nu dispun de o soluție alternativă viabilă la gazele rusești dacă doresc să mențină prețuri rezonabile la energie. „Este matematică simplă. Nu poți rezolva ecuația livrărilor de gaze spre Europa la prețuri acceptabile fără gazele rusești”, a afirmat el la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Contradicție între aspirațiile europene și realitatea energetică Serbia, care a primit aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaze rusești în 2023, continuă negocierile cu Gazprom, în timp ce aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene. Comisia Europeană propune, însă, interzicerea importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027. Gazele rusești, între influență globală și decizii strategice Directorul Srbijagas consideră că piața globală a gazelor naturale va fi dominată de Rusia și SUA ca mari producători, iar China va juca un rol central ca principal consumator. În același context, Bajatovic a declarat că susține ideea ca investitori americani să preia acțiuni în compania care administrează gazoductul Nord Stream, afectat de exploziile din 2022 și nefuncțional de atunci.

Atitudinea sfidătoare a lui Andrew Tate (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Eveniment

Andrew Tate, sfidător, în fața Poliției: "Sunt o persoană liberă. Pot merge în orice vacanţă vreau”

Atitudinea sfidătoare a lui Andrew Tate. Frații Tate s-au întors în România în noaptea de vineri spre sâmbătă, cu un avion privat din Statele Unite. Pe 27 februarie, aceștia părăsiseră România cu acceptul procurorului DIICOT, fiind sub control judiciar. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că revenirea fraților Andrew și Tristan Tate în România demonstrează că aceștia înțeleg consecințele evitării justiției și respectă jurisdicția națională. Andrew Tate a avut însă o declarație sfidătoare. O „victorie” pentru justiție? Întrebat de jurnaliști dacă întoarcerea fraților Tate poate fi considerată o victorie a justiției române, Marinescu a răspuns că acest gest arată că inculpații conștientizează riscurile juridice la care s-ar fi expus dacă ar fi evitat revenirea în țară. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu „Dacă nu s-ar fi întors, riscau o modificare a măsurii preventive și o eventuală arestare prin mecanismele de cooperare internațională. În schimb, revenirea lor arată că respectă justiția română și beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție”, a explicat ministrul. Justiția americană nu a intervenit în cazul Tate Radu Marinescu a mai precizat că autoritățile din Statele Unite nu au formulat nicio solicitare în legătură cu situația juridică a fraților Tate. „Dacă au revenit, au făcut-o din propriul interes procesual, pentru a evita o măsură mai gravă. Avem o justiție corectă, imparțială și fermă. La finalul procesului vom afla adevărul”, a subliniat ministrul Justiției. Atitudinea sfidătoare a lui Andrew Tate Luni, Andrew și Tristan Tate s-au prezentat la o secție de Poliție din Voluntari pentru a semna controlul judiciar, conform obligațiilor impuse de autorități. Întrebat despre perioada pe care o va petrece în România, Andrew Tate a afirmat că poate pleca oricând dorește, atâta timp cât își respectă îndatoririle legale. „Sunt o persoană liberă, nu sunt condamnat de nimic. Pot pleca oriunde vreau, în Grecia, Australia sau altundeva. Dacă sunt chemat de autorități, vin. Dacă nu, îmi trăiesc viața”, a declarat Andrew Tate.

Orban acordă vize Schengen fără explicații (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orban acordă vize Schengen fără explicații

Orban acordă vize Schengen fără explicații. Comisia Europeană încă aşteaptă clarificări din partea Ungariei cu privire la flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor şi de şedere a lucrătorilor cetăţeni ruşi şi belaruşi, a anunţat marţi executivul comunitar, care i-a dat guvernului condus de Viktor Orban termen până pe 19 august să răspundă preocupărilor Bruxellesului pe acest subiect. Orban acordă vize Schengen fără explicații Ungaria a extins la opt ţări, inclusiv Rusia şi Belarus, regimul special de vize adoptat mai demult pentru lucrători străini din Ucraina şi Serbia prin Programul Cardului Naţional al Ungariei. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Conform acestor reglementări, lucrătorii străini pot sta în Ungaria doi ani şi ulterior pot prelungi perioada de şedere cu trei ani, de câte ori doresc. De asemenea, lucrătorii străini pot practica orice profesie. Ei trebuie însă să demonstreze că au un loc de muncă, cazare şi asigurare de sănătate în Ungaria. Guvernul ungar a explicat în diverse declaraţii necesitatea revizuirii acestui regim de vize pentru a le permite specialiştilor ruşi să lucreze la centrala nucleară de la Paks, pe care Ungaria o dezvoltă printr-un acord de cooperare cu Rusia, şi a asigurat că includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în Programul Cardului Naţional al Ungariei nu implică niciun risc de securitate pentru spaţiul Schengen, întrucât beneficiarii acestui program sunt supuşi unor verificări de securitate aprofundate înainte de a li se permite intrarea sau şederea în Ungaria. Comisia Europeană, nemulțumită Însă această decizie nemulţumeşte Comisia Europeană, în timp ce un grup de europarlamentari au cerut excluderea Ungariei din spaţiul Schengen, iar mai multe ţări nordice membre ale UE, inclusiv statele baltice, i-au transmis comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, o scrisoare în care consideră flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor de către Ungaria pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi drept un "risc grav pentru securitatea europeană". La rândul ei, Ylva Johansson a trimis guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban o scrisoare în care avertizează asupra "potenţialei ameninţări de securitate pentru spaţiul Schengen în urma acestor măsuri unilaterale" şi i-a cerut acestuia să răspundă preocupărilor Bruxellesului până pe 19 august. "Nu am primit răspuns, înţelegem că un răspuns este în curs de pregătire, suntem în contact cu autorităţile" ungare, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, care a amintit că "Ungaria este supusă permanent normelor Schengen", ceea ce înseamnă că trebuie să efectueze "controale de securitate exhaustive".

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră