luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

serviciu

9 articole
Eveniment

Serviciu după pensionare: cum ceri recalcularea pensiei în 2026 și ce contribuții îți pot aduce bani în plus

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu și încetarea activității profesionale. Mulți români continuă să lucreze după ce au obținut pensia pentru limită de vârstă, iar contribuțiile plătite în această perioadă nu sunt neapărat „pierdute”. Ele pot fi valorificate ulterior și pot duce la o pensie mai mare. Majorarea nu se face însă automat: pensionarul trebuie să solicite recalcularea. Recalcularea pensiei, o dată pe an Legea nr. 360/2023 permite pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagii de cotizare după înscrierea la pensie să ceară valorificarea acestora. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Există însă câteva reguli importante. Recalcularea pentru munca prestată după pensionare poate fi cerută o singură dată într-un an calendaristic, majorarea se acordă din luna următoare depunerii cererii, iar anii lucrați în regim de cumul pensie-salariu nu produc puncte de stabilitate. Cine poate cumula pensia cu salariul în 2026 Regula generală este favorabilă pensionarilor. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 În sistemul public, pensia poate fi cumulată cu venituri din activități pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale (CAS), indiferent de nivelul acestora. Legea permite inclusiv cumularea pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Există însă excepții. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute, între altele, din contract individual de muncă, raport de serviciu sau exercitarea anumitor funcții elective ori numite prevăzute de lege. Într-o asemenea situație, plata pensiei anticipate se suspendă. O regulă specială există și pentru soțul supraviețuitor care primește pensie de urmaș. Acesta nu poate păstra pensia de urmaș dacă obține din categoriile de activități prevăzute de lege venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe țară. Din 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei, astfel că acesta este pragul relevant în toamna anului 2026. Ce se întâmplă cu CAS plătit după pensionare Pentru pensionarul pentru limită de vârstă care continuă să lucreze cu contract de muncă, contribuția importantă pentru viitoarea pensie este CAS – contribuția de asigurări sociale. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Venitul brut pentru care se datorează contribuția la sistemul de pensii generează punctaj. Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar se determină prin raportarea venitului brut lunar care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. Cu alte cuvinte, faptul că o persoană este deja pensionară nu face inutil CAS-ul reținut din salariu. Perioada respectivă poate fi adăugată ulterior la calculul pensiei. CASS, impozitul pe venit și celelalte taxe nu generează puncte de pensie. Pentru recalcularea pensiei contează veniturile și perioadele pentru care există contribuție la sistemul public de pensii. Pensia nu crește automat după încă un an de muncă Aceasta este una dintre cele mai importante precizări pentru pensionari. Dacă o persoană s-a pensionat pentru limită de vârstă și continuă să lucreze încă un an, Casa de Pensii nu îi mărește automat pensia imediat ce acel an s-a încheiat. Pensionarul trebuie să solicite recalcularea prin valorificarea stagiului de cotizare realizat după pensionare. CNPP precizează expres că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată prin valorificarea stagiilor realizate după înscrierea la pensie. Prin urmare, cine continuă să muncească după pensionare trebuie să facă diferența între două operațiuni: angajatorul declară și plătește contribuțiile aferente salariului, dar pensionarul este cel care cere valorificarea lor în pensie. De câte ori poate fi cerută recalcularea Legea stabilește o limită foarte clară: recalcularea pensiei pentru valorificarea stagiului realizat după înscrierea la pensie poate fi solicitată o singură dată într-un an calendaristic. Aceasta nu înseamnă o singură recalculare pentru tot restul vieții. De exemplu, un pensionar care continuă să lucreze mai mulți ani poate solicita valorificarea perioadei lucrate în 2026, iar dacă muncește în continuare poate formula o nouă cerere într-un alt an calendaristic. Practic, nu este util să depună mai multe cereri în același an pentru câteva luni lucrate succesiv, deoarece legea permite o singură recalculare anuală pentru stagiul realizat după pensionare. Când este cel mai bine să fie depusă cererea Legea nu obligă pensionarul să aștepte încheierea unui an întreg de muncă. Poate solicita valorificarea stagiului realizat după pensionare, cu respectarea regulii unei singure cereri într-un an calendaristic. Din punct de vedere practic, pensionarul poate alege momentul în funcție de perioada pe care dorește să o valorifice. Dacă lucrează în continuare și nu are nevoie imediată de recalculare, poate aștepta acumularea unei perioade mai consistente. Este important însă un detaliu: majorarea nu se acordă retroactiv de la data la care a început să lucreze după pensionare. De când primește pensia majorată Drepturile rezultate în urma recalculării se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea, conform Articolului 94, alineatul (9) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. De exemplu, dacă un pensionar depune cererea de recalculare la Casa de Pensii pe 17 septembrie 2026, noul cuantum rezultat în urma valorificării stagiului suplimentar i se cuvine începând cu luna octombrie 2026. Tocmai de aceea, amânarea cererii poate însemna și amânarea momentului de la care este acordată pensia majorată. Ce acte trebuie depuse Pentru recalculare, CNPP indică în principal cererea de recalculare – formularul prevăzut de norme – actul de identitate și, atunci când este cazul, documentele suplimentare care dovedesc perioade sau venituri ce trebuie valorificate. Există însă o simplificare importantă pentru pensionarii care lucrează în prezent: pentru stagiile realizate după 1 aprilie 2001 nu trebuie, în mod obișnuit, prezentate adeverințe de stagiu, deoarece informațiile se află în baza de date a CNPP, pe baza declarațiilor nominale depuse de angajatori. Cererea se adresează casei teritoriale de pensii în evidența căreia se află pensionarul. Un salariu mai mare poate însemna o majorare mai mare a pensiei Nu există o sumă fixă pe care pensionarul o primește pentru fiecare an lucrat după pensionare. Punctajul depinde de venitul care a constituit baza contribuției de asigurări sociale. Formula legală raportează venitul brut lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, două persoane care muncesc aceeași perioadă după pensionare, dar au salarii diferite, nu vor obține obligatoriu aceeași majorare a pensiei. Important este ca pentru venitul respectiv să existe contribuție la sistemul public de pensii și ca stagiul să fie ulterior valorificat prin recalculare. Anii lucrați după pensionare aduc puncte de stabilitate? Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Anii lucrați după pensionare nu aduc puncte de stabilitate, dacă pensionarul lucrează în timp ce încasează pensia. Legea nr. 360/2023 acordă puncte de stabilitate pentru stagiile contributive care depășesc 25 de ani: 0,50 puncte pe an pentru perioada de peste 25 până la 30 de ani, 0,75 puncte pe an pentru perioada de peste 30 până la 35 de ani câte un punct pe an pentru stagiul contributiv care depășește 35 de ani. Dar aceeași lege stabilește expres că aceste puncte nu se acordă pentru perioadele în care persoana cumulează pensia din sistemul public – sau, după caz, pensia de serviciu – cu venituri asigurate. CNPP subliniază aceeași regulă. Așadar, un pensionar care avea deja 35 de ani contributivi și mai lucrează încă doi ani în timp ce încasează pensia nu primește încă două puncte de stabilitate pentru acești doi ani. Atunci ce câștigă pentru anii lucrați după pensionare? Faptul că nu se acordă puncte de stabilitate nu înseamnă că perioada lucrată este inutilă pentru pensie. Trebuie separate două componente. Pensionarul nu primește bonusul reprezentat de punctele de stabilitate, dar primește punctajul contributiv corespunzător veniturilor pentru care s-a datorat CAS. Acest punctaj poate fi adăugat pensiei prin recalculare. Cu alte cuvinte, anii lucrați după pensionare pot aduce bani în plus, însă prin punctajul obținut din contribuțiile efectiv plătite, nu prin bonusul de stabilitate. Exemplu: pensionar care mai lucrează doi ani Să presupunem că o persoană obține pensia pentru limită de vârstă și continuă să lucreze cu contract individual de muncă. În fiecare lună, pentru salariul său se datorează CAS. Perioada respectivă și veniturile declarate sunt înregistrate în sistemul public de pensii. După o perioadă de activitate, pensionarul depune cererea de recalculare. Casa de Pensii valorifică stagiul și punctajul realizat după pensionare, iar pensia recalculată se acordă din luna următoare înregistrării cererii. Dacă persoana continuă să lucreze și după această recalculare, poate cere ulterior valorificarea noului stagiu, dar nu mai mult de o dată într-un an calendaristic. În schimb, pentru perioada în care a primit simultan pensie și salariu nu va primi puncte de stabilitate. Pensionarii nu trebuie să confunde recalcularea cu indexarea pensiei Recalcularea pentru stagiul lucrat după pensionare este o procedură individuală și se face la cererea persoanei. Ea nu trebuie confundată cu eventualele majorări generale ale pensiilor prevăzute de legislație. În cazul recalculării pentru activitatea desfășurată după pensionare, modificarea cuantumului rezultă din contribuțiile suplimentare ale pensionarului și din punctajul aferent acestora. De aceea, un pensionar care a continuat să lucreze după emiterea deciziei de pensionare ar trebui să verifice dacă perioada respectivă a fost deja valorificată. Dacă nu, poate cere Casei de Pensii recalcularea. Ce trebuie să rețină pensionarii care continuă să muncească în 2026 Pentru pensionarul pentru limită de vârstă, regula este relativ simplă: poate încasa pensia și salariul în același timp, iar CAS plătit pentru activitatea desfășurată după pensionare poate conduce ulterior la o pensie mai mare. Recalcularea trebuie însă cerută de pensionar și poate fi făcută, pentru acest tip de stagiu, o singură dată într-un an calendaristic. Majorarea se acordă din luna următoare înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă în care persoana a continuat să lucreze. Contribuțiile respective produc punctaj contributiv, dar nu și puncte de stabilitate pentru perioada în care pensia a fost cumulată cu venitul asigurat. Contribuția la pensie continuă să conteze, dar este valorificată după alte reguli decât anii de muncă acumulați înainte de pensionare.

Serviciu după pensionare: cum ceri recalcularea pensiei în 2026 și ce contribuții îți pot aduce bani în plus
Serviciul militar obligatoriu revine în discuție: tinerii din România ar da bir cu fugiții
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu revine în discuție: tinerii din România ar da bir cu fugiții

Serviciul militar obligatoriu sperie tinerii români pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde, alimentate de războiul din Ucraina, conflictele internaționale și retorica agresivă a unor state. Citește și: EXCLUSIV Armata obligatorie în România, un plan la care Ministerul Apărării nu a renunțat: proiectul noii legi a apărării naționale, cerut insistent de MApN Serviciul militar obligatoriu sperie tinerii români Astfel, apare o întrebare esențială: ar fi tinerii din generația Z dispuși să își apere țara în cazul unui conflict armat? Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Răspunsurile sunt împărțite: unii tineri spun că ar lupta, alții ar fugi, iar o parte semnificativă se declară neputincioasă. Reintroducerea serviciului militar obligatoriu este tot mai des discutată în Europa, în timp ce în România, unde armata funcționează exclusiv pe bază de voluntariat, se constată o reticență crescândă a tinerilor față de înrolare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa
Internațional

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO. Croaţia, ţară membră NATO din 2009, va introduce un serviciu militar obligatoriu cu o durată de două luni pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, începând din ianuarie 2025. Serviciu militar obligatoriu în țară NATO Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, propusese această măsură la începutul anului, în cadrul modernizării generale a forţelor armate în cooperare cu NATO, deşi nu a oferit atunci detalii despre durata acestui stagiu militar şi nici despre pregătirea inclusă. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Ideea a fost sprijinită de premierul de centru-dreapta Andrej Plenkovic, care a argumentat atunci necesitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu prin "circumstanţele actuale de pericole de securitate în lume", făcând referire la războiul din Ucraina. Stagiul civil, mai lung După cum a explicat vineri portalul de ştiri Index, cele două luni de stagiu militar obligatoriu vor include o instrucţie de bază pentru trupele de infanterie, dar tinerii vor avea posibilitatea de a solicita o scutire de la acest stagiu pentru obiecţii de conştiinţă, însă în acest caz vor trebui să urmeze un stagiu de serviciu civil alternativ, cu o durată mai mare. Guvernul croat estimează că între 4.000 şi 4.500 de tineri vor fi instruiţi în fiecare an în trei cazărmi, ei având posibilitatea ca la finalul celor două luni să urmeze o carieră militară profesionistă. Croaţia a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2008 şi a format o armată profesionistă înainte de a se alătura NATO.

Tupeu de guvernanți: ordonanța "austerității", prin care trebuia desființate posturi, crește salariile funcționarilor, de fapt
Eveniment

Tupeu de guvernanți: ordonanța "austerității", prin care trebuia desființate posturi, crește salariile funcționarilor, de fapt

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici. Adică provoacă efecte inverse celor clamate de guvernarea PSD-PNL la finalul anului trecut în ceea ce privește reorganizarea la nivelul autorităților locale. Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici Una dintre găselnițele actului normativ vizează desființarea postului de șef de Birou. La Iași, mulți dintre șefii actuali vor conduce noi Servicii și vor avea leafă mărită. Consiliul Local (CL) dezbate vineri noua organigramă a Primăriei. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Guvernul a susținut, anul trecut, că, prin măsurile decise, va reduce cheltuielile bugetare inclusiv la nivelul autorităților locale. Realitatea din teren îi contrazice pe liberali și social-democrați. În cazul municipalității ieșene, vor fi desființate 32 de posturi de șef de Birou, dar multe dintre aceste departamente vor fi transformate în Servicii, astfel că șeful nu doar că își va păstra funcția, dar va încasa și mai mulți bani întrucât intră pe o altă treaptă de salarizare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: "La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire"
Eveniment

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: "La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire"

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian - stagiu de trei luni, plus pregătire anuală până în 30 de ani, spune fostul șef al Armatei, generalul în rezervă Eugen Bădălan. "Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu" Într-o discuție cu DeFapt.ro, generalul Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG), a explicat de ce sistemul actual de serviciu militar voluntar nu este eficient pentru a apăra România. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” "Din câte știu eu, anunțul șefului Apărării a fost că au în intenție să facă serviciu militar voluntar, inclusiv cu rezervă voluntară. Am auzit și eu câțiva politicieni vorbind de serviciul militar obligatoriu. Dar, deocamdată, poziția oficială a Ministerului Apărării nu o știm în legătură cu asta. Citește și: De ce l-a luat Simion pe Neamțu în AUR: E campanie electorală, nu pot mânca singur atâta rahat Poziția președintelui nu o știm, poziția celor doi președinți de la Camera Deputaților și Senat, dar și a primului ministru, nu le știm. Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu. Nu cum a fost, ci într-un sistem, să zicem, după modelul elvețian. Sistemul elvețian prevede că toți care au obligații militare sunt încorporați fac o perioadă scurtă de instruire, după care merg la domiciliu cu echipamentul și armamentul individual. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi În următorii zece ani, fac o convocare de pregătire de o lună de zile. În felul acest au și armata pregătită și rezerva.", a contextualizat fostul șef al SMG. "Nu problema banilor se pune" "Nu am stat să fac un calcul al costurilor pentru că astfel de chestiuni nu se fac la început. Când vrei să ai ceva nu începi cu gândul la costuri. Dacă facem învățământul după câți bani ne permitem să dăm în învățământ, înseamnă că o să condamnăm România la lipsă de educație. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Dacă facem sănătatea după câți bani am putea noi, chipurile, să dăm la sănătate, înseamnă să condamnăm populația României la boală continuă. Același lucru putem să îl spunem despre apărare. Nu problema banilor se pune. Ci problema adoptării unui sistem pe care după aceea îl suportăm conform costurilor. La armata pe baza de voluntariat a făcut cineva calculul costurilor? Păi, atunci despre ce vorbim?", s-a întrebat retoric generalul. "Armata de voluntari este o armată de mercenari" "Eroarea s-a făcut atunci când s-a optat pentru armate de voluntari. Pentru că armata de voluntari este o armată de mercenari care stopează legătura dintre cetățenii statului respectiv și propria armată. Armata de mercenari nu mai are sentimentul că își servește țara și cetățenii acelei țări. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Nu! El se duce acolo, optează pentru o profesie care îi aduce niște bani mai mulți sau mai puțini. E o altă formă de forță de muncă, nu de apărat țara. Foarte mulți tineri din ziua de azi nu își doresc să facă armata pentru că așa i-am educat noi. Să nu mai vrea să facă armată. Articolul 52 din Constituție spune că cetățenii României au dreptul și obligația de a-și apăra țara. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Dacă ei sunt obligați să își apere țara, statul nu este obligat să îi pregătească pentru a o putea apăra? Păi? Despre asta vorbim. Dacă cetățeanul român este obligat să își apere țara, statul român este obligat să îi asigure pregătirea.", a conchis Bădălan. Armata obligatorie, necesară pe model elvețian "Conform legislației în vigoare, în caz de mobilizare și război, în România se revine la serviciul militar obligatoriu. Așa prevede legea actuală. Adică, aștept să se declanșeze războiul, iar după aia îl iau în armată dar nu pot să îl trimit pe front. Întâi trebuie să îl pregătesc. Ca să îl pregătesc îmi trebuie măcar cinci-șase luni. Dar în timpul ăsta războiul se termină. Trebuie măcar să aibă capacitatea să se autoprotejeze, dacă nu poate proteja pe alții. În opinia mea, modelul elvețian este foarte nimerit. Ar merge foarte bine pentru România. Îi încorporezi pe toți care au obligații militare, îi pregătești trei luni de zile. Ulterior, în fiecare an, îi chemi după ce stabilești o perioadă de timp de pregătire. Astfel încât, cam până la vârsta de 30 de ani, să îi am în permanență pregătiți. Și cu asta am rezolvat problema. Dacă se adoptă acest sistem, după ce s-a adoptat fac calculele costurilor. Nu fac calculele înainte și zic că e prea scump. Așa că las țara fără apărare pentru că e prea scump.", a încheiat fostul șef al Armatei.

Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: "Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar"
Eveniment

Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: "Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar"

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut "impact asupra structurii sistemului național de apărare" și cere reglementări noi
Eveniment

Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut "impact asupra structurii sistemului național de apărare" și cere reglementări noi

Armata obligatorie ar ajuta România acum să se protejeze mai bine împotriva amenințărilor actuale, sugerează Ministerul Apărării Naționale. Armata obligatorie ar ajuta România acum Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, "în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (...)". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Expunerea de motive pomenește și alte legi "cu impact" asupra funcționării Armatei "pe timp de pace". MApN: O nouă lege, necesară Cum se poate traduce, deci, această frază din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În primul rând, trebuie spus că MApN cere, pentru a contracara acest "impact", "adoptarea prezentului proiect de act normativ", care "este necesară". Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Unde se spune că Ministerul Apărării "organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare". Armată obligatorie pe timp de pace Așadar, dacă MApN spune, pe de o parte, că suspendarea serviciului militar obligatoriu a afectat Armata și că, pe de altă parte, vrea să organizeze, "cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare", concluzia nu poate fi decât că se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Atenție, însă: legea 395/2005, care suspendă serviciul militar obligatoriu pe timp de pace, prevede foarte clar că altfel stau lucrurile în cazul unui conflict armat. Astfel, potrivit articolului 3 din legea 395/2005, "Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.". Așadar, Ministerul Apărării are nevoie de mai mulț personal militar pe timp de pace, pentru a-l pregăti pentru război, mobilizare, asediu.

EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare
Investigații

EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului. Liberalul Alin Udriște, șeful Societății Naționale Apele Minerale, folosește mașinile insitituției în interes personal, în timp ce statul român se împrumută de bani pentru a acoperi costurile de funcționare ale companiilor de stat. Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini, un Ford și un Duster, parcate în curtea fabricii de pâine a familiei Udriște, din Drobeta – Turnu Severin. Ulterior, Fordul a fost parcat în fața Casei Funerare Concordia Albina. Două autoturisme de serviciu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, a fost numit de ministrul Virgil Popescu, șeful său pe linie de partid, la conducerea Societății Naționale Apele Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Pentru funcția de director general al SNAM, Alin Udriște primește un salariu brut de peste 5.000 de euro pe lună, plus o primă anuală de 15.000 de euro. Pe lângă bani mai are o serie de beneficii. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Statul român îi asigură o mașină cu șofer, plus carburant pe măsură. Directorul Udriște pleacă săptămânal de la București la Drobeta-Turnu Severin cu mașina Duster (B 90 UOV), sub pretextul că reprezintă interesele companiei de stat. Dar nu s-a mulțumit numai cu atât. Pe lângă Duster, a mai luat de la SNAM încă o mașină, un Ford (B 202 SNA) pentru a o folosi în interes personal. Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini ale SNAM, respectiv ale Ministerului Economiei, parcate în curtea fabrici de pâine a familiei Udriște, din localitate Drobeta – Turnu Severin. Alte fotografii au surprins mașina Ford în fața Casei Funerare Concordia Albina, la care transporta produse de panificație pentru înmormântări. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Întrebat cum își explică că două mașini ale statului român sunt garate în același timp în curtea fabrici de pâine a soției sale, Alin Udriște a spus că nu are de unde să știe dacă există sau nu așa ceva. Apoi a început să rădâ nervos. "În curte la societatea familiei din Drobeta? Nu cred că au fost acolo", a spus zâmbind nervos Alin Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou Dar a adăugat că SNAM, respectiv Ministerul Economiei, i-a pus o mașină la dispoziție 24 de ore din 24. "Am una dintre mașinile societății care este la dispoziția mea. Câteodată merg cu mașina de serviciu la Drobeta. Dacă e mașina companiei... Dacă aveți o întrebare concretă… Eu am la dispoziție prin contractul de mandat o mașină pe care să o folosesc pe perioada mandatului. Mandatul meu nu e de 8 la 4 și nu am program. Nu sunt director general de la 8 la 4. Sunt pe perioada mandatului. Nu înseamnă că nu mă duc la Drobeta să fac anumite contracte. Da, am adus clienți (pentru SNAM - n.r.)", a declarat Alin Udriște.

Suedia nu doar că a restabilit serviciul militar obligatoriu, dar reintroduce și "serviciul civil": câteva mii de cetățeni pregătiți să intervină medical în caz de război
Internațional

Suedia nu doar că a restabilit serviciul militar obligatoriu, dar reintroduce și "serviciul civil": câteva mii de cetățeni pregătiți să intervină medical în caz de război

Suedia se pregătește serios de război. Suedia va restabili serviciul civil obligatoriu, eliminat în anul 2008, având în vedere degradarea situaţiei de securitate în zonă ca urmare a războiului din Ucraina, a anunţat luni premierul suedez Ulf Kristersson. Suedia se pregătește serios de război Acesta a spus la o conferinţă de presă că măsura face parte din proiectul de consolidare a apărării naţionale, iar Agenţia pentru Urgenţe Civile (MSB) va primi joi sarcina de a elabora un plan, ce va fi axat iniţial pe serviciile municipale de urgenţă. "Observăm că în prezent aceste servicii nu au dimensiunea necesară în caz de alertă sau de atac armat. Experienţele din Ucraina sunt clare când este vorba despre protejarea populaţiei civile şi a activităţii sub mare presiune a unităţilor de salvare", a explicat la aceeaşi conferinţă de presă ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin. "Serviciul civil" înseamnă că cetăţenii suedezi pot fi chemaţi în sprijinul autorităţilor în activităţi medicale sau ale serviciilor de urgenţă, pentru funcţionarea adecvată a acestora în caz de alertă sau de război. Serviciul militar obligatoriu, reintrodus în 2017 Reintroducerea serviciului civil ar urma să vizeze iniţial între 1.500 şi 2.000 de persoane, care vor trebui să urmeze un program de pregătire. Un raport elaborat toamna trecute de Agenţia pentru Urgenţe Civile menţiona necesitatea pregătirii a circa 3.000 de persoane în următorii cinci ani. Suedia a luat în ultimul deceniu mai multe măsuri de consolidare a apărării, invocând tensiunile cu Rusia în regiune, şi a restabilit în anul 2017 serviciul militar obligatoriu ce fusese suspendat şapte ani mai devreme. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Noul guvern de dreapta instalat în urmă cu trei luni şi-a manifestat de asemenea intenţia ca înainte de anul 2026 să crească bugetul apărării la 2% din PIB, conform ţintei NATO, organizaţie la care Suedia şi Finlanda au decis să adere, demers îngreunat de condiţiile puse de Turcia şi asupra cărora continuă negocierile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră