sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: separatisti

6 articole
Politică

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei în faţa „presiunii sporite'' din partea Republicii Moldova. O rezoluție în acest sens a fost adoptată de aşa-zisul Congres al „deputaţilor de la toate nivelurile" din Transnistria, regiune secesionistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, întrunit miercuri la Tiraspol. Citește și: Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei „Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului federal rus - n.r.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova", se arată într-o rezoluţie adoptată de deputaţii locali, citată de agenţiile de presă ruse. Cei 600 de "deputaţi de toate nivelurile" din stânga Nistrului cer Rusiei să "apere Transnistria" şi pe cei peste 220.000 de cetăţeni ruşi din această regiune secesionistă. În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază, de asemenea, "experienţa unică şi pozitivă a contingentului rus de menţinere a păcii" în această regiune, precum şi statutul Moscovei de "garant şi mediator în procesul de negociere" cu Republica Moldova. Acesta este al șaptelea „congres al deputaților de toate nivelurile”, desfășurat în regiune. Ultimul a avut loc în 2006. Atunci așa-numiții deputați locali au decis să organizeze un referendum pentru aderarea la Rusia. Plebiscitul a avut loc în același an. Atunci, peste 90% dintre participanți au votat pentru aderarea regiunii transnistrene la Rusia. Comunitatea internațională și Chișinăul nu au recunoscut rezultatele referendumului.

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei Foto: Kremlin.ru
Separatiștii pro-ruși propun oficial folosirea armelor chimice Foto: Twitter
Internațional

Separatiștii propun folosirea armelor chimice

La Mariupol, oraș asediat de circa 40 de zile, separatiștii pro-ruși propun oficial folosirea armelor chimice. Într-un articol publicat de agenția oficială a regimului de la Kremlin, Ria Novosti, unul din liderii separatiștilor pro-ruși din Donțek, Eduard Basurin, a spus că aceasta este singura soluție pentru a distruge rezistența ucraineană din acest oraș. Separatiștii propun folosirea armelor chimice „Au fortificații subterane, nu are sens să trimitem trupele la asalt, pentru că așa pierzi mai mulți soldați decât inamicul. Deci trebuie să apelăm la arme chimice”, a cerut Eduard Basurin, lider al armatei așa-zisei Republici Populare Donețk. Foto: Ria Novosti Basurin a susținut că forțele militare separatiste urmează să identifice toate intrările și ieșirile din cadrul uzinei. „După aceasta, va fi nevoie de intervenția specialiștilor în arme chimice, care cred că vor găsi modalitatea de a-i determina pe șoareci (n.r. soldații ucraineni) să iasă din ascunziș (subsol). Pe scurt, asta e situația la Azovstal”, a declarat acesta la „Pervîi Canal”. El a afirmat că este dificil să estimeze numărul militarilor ucraineni aflați în zonă, dar a apreciat că ar fi vorba de până la patru mii de „naziști” în zonă. Meanwhile the leader of so-called Donetsk People’s Republic suggested using chemical weapons on #Ukrainian defenders of #Mariupol.#Russian hordes are trying to take control there for 40 days - in vain.#StandWithUkraine️ #ArmUkraineNow #RussianWarcrimes pic.twitter.com/lR2pCVD9KC— olexander scherba?? (@olex_scherba) April 11, 2022 „Credeți-mă, pentru o zonă fortificată asta e foarte mult”, a adăugat el. Mariupol, imposibil de despresurat NATO va reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7. „Vom răspunde dacă el utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării'', a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Acum câteva zile, guvernul britanic a avertizat că Rusia ar putea utiliza arme chimice la Mariupol. Consilierul cabinetului președintelui Ucrainei, Oleksi Arestovici, a declarat în cadrul unei intervenții televizate că în prezent este imposibilă eliberarea orașului Mariupol. „Mariupol este imposibil de eliberat. Trupele noastre nu vor putea avansa în acea zonă, întrucât vor fi atacate pe cale aeriană din Rostov și Crimeea. Kievul întreprinde la moment un șir de acțiuni pentru a ajuta Mariupolul să reziste în lupta contra armatei ruse”, a scris UNIAN. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Orașul Mariupol, bombardat de ruși. Sursă: Captură foto Twitter @HannaLiubakova
Internațional

Războiul din Ucraina a zecea ziVIDEO Războiul din Ucraina, a zecea zi. Rușii bombardează Mariupol, în ciuda armistițiului pentru evacuarea civililor. Trupele lui Putin continuă asediul asupra Harkovului și Kievului

Războiul din Ucraina, a zecea zi. UPDATE: Rușii continuă să bombardeze orașul Mariupol, în ciuda armistițiului de câteva ore, pentru evacuarea civililor, relatează BBC News. Corespondentul BBC transmite că orașul este sub asediu. Viceprimarul Sergei Orlov a declarat pentru BBC News că „rușii continuă să ne bombardeze. Folosesc artileria, este o nebunie. Nu este o încetare a focului la Mariupol și nu s-a încetat focul nici pe ruta umanitară. Civilii noștri sunt gata de evacuare, dar nu pot pleca prin bombardamente”. ---- Civilii din Mariupol și Volnovaha vor putea fi evacuați, au anunțat autoritățile ucrainene. Rușii au anunțat că permit cordoane umanitare pe anumite rute timp de cinci ore. În același timp, trupele rusești continuă să bombardeze Harkovul și să încercuiască Kievul. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Mariupol is on the verge of a humanitarian catastrophe. The city is under fire from Russian troops. Houses are destroyed, there's no heat,electricity,water & food. Having spent all my childhood in Ukraine - it's heartbreaking to see what the Russian army has done to the country pic.twitter.com/s0faj64VRw— Hanna Liubakova (@HannaLiubakova) March 4, 2022 Războiul din Ucraina, a zecea zi. Forțele ucrainene încearcă evacuarea civililor din Mariupol și Volnovaha Rusia și Ucraina au căzut de acord să limiteze luptele pentru a permite evacuarea civililor din orașul-port Mariupol și Volnovaha, localitate din estul Ucrainei. După anunțul rușilor că va permite coridoare umanitare timp de cinci ore, autoritățile ucrainene au precizat că vor face tot de ține de ele pentru a asigura asistența cetățenilor ucraineni. Zeci de mii de ucraineni din Mariupol stau fără apă potabilă, curent electric și căldură de joi, când orașul a fost înconjurat de trupele rusești. Primarul orașului Mariupol, Vadim Boicenco, a declarat că nu are altă posibilitate „decât să le oferim oamenilor șansa să poată pleca în siguranță” din oraș. De ce sunt importante Mariupol și Valnavaha Mariupol este un oraș-port din Ucraina cu crica 450.000 de locuitori, din sud-estul țării, care este înconjurat de trupe ruseși și bombardat masiv. Dacă Mariupol cade, Moscova va avea în mâini unul dintre cele mai mari porturi din Ucraina și își va putea crea un coridor între Crimeea anexatp în 2014 și zonele separatiste Luhansk și Donețk, explică BBC News. Volnovaha este un orășel la nord de Mariupol și a fost lovit de ruși încă de la începutul invaziei. Este un loc-cheie pentru că este situat între Mariupol și Donețk. What countries are #refugees from #Ukraine going to?There are already more than 1.2 million of them. pic.twitter.com/hUepKUwnbc— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Rusia continuă să avanseze în Ucraina Deși rușii au domolit atacurile, continuă să avanseze spre Nikolaev, a avertizat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Scopul rușilor ar fi să ocupe Nikolaev, pentru a putea apoi să se îndrepte spre Odesa, alt oraș port important al Ucrainei. Ucraina continuă să lupte pentru a păstra Harkov, Cernihiv și Mariupol, iar pe străzile din Sumî sunt raportate lupte. At night there was a powerful explosion near #Chernihiv. pic.twitter.com/6bcRVJoQFz— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Între timp, apărarea în Kiev a continuat să respingă „ofensiva inamicului" şi să provoace victime în rândul trupelor de invazie, potrivit forțelor ucrainene. Protest în Hersonul ocupat: On the central square of #Kherson, people came out for a rally against #Putin's occupiers. pic.twitter.com/nWVzJ8reNt— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Peste 66.000 de ucraineni s-au întors în țară ca să lupte. Rușii trimit mercenari Ministrul apărării ucrainean, , a declarat sâmbătă că 66.224 de bărbaţi ucraineni s-au întors în ţară din străinătate pentru a se alătura luptei împotriva invaziei ruse, relatează Reuters. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. „Aceasta înseamnă încă 12 brigăzi de luptă motivate! Ucraineni, suntem invincibili!", a spus Reznikov. CNN a relatat că Rusia intenţionează să trimită încă 1.000 de mercenari în Ucraina în zilele şi săptămânile viitoare. Un oficial din serviciile de informaţii occidentale a avertizat că Moscova ar putea „bombarda oraşele pentru a le face să se predea", o escaladare care ar putea duce la un număr semnificativ de victime în rândul civililor, conform Agerpres. SUA au observat deja „unele indicii" că mercenari ruşi ar putea fi implicaţi "în unele locuri" în invazia ordonată de Moscova în Ucraina. Indicative estimates of Russia's losses as of March 5, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/TDpggFdi1d— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 5, 2022

30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei. Voluntari moldoveni în tranșee Foto: basarabian.blogspot.com
Politică

30 de ani de la agresiunea rusă

Se împlinesc, azi, 30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei, în Transnistria. La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a primit statul de membru al ONU, președintele Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva separatiștilor de pe malul stîng al Nistrului. Încă din septembrie 1990, Tiraspolul proclamase independența regiunii, după un așa-zis referendum. Conflictul militar a început, de facto, la 1-2 noiembrie 1990, când au avut loc ciocniri pe podul de la Dubăsari și au murit primii polițiști din această localitate. 30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei Tot la Dubăsari au început luptele și la 2 martie 1992: efective ale gărzii transnistrene și unități de cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari. În acest oraș, consiliul orășenesc susținea separatiștii, iar consiliul raional regimul de la Chișinău. Separatiştii îşi organizaseră formaţiuni paramilitare de gardişti, cazaci (veniţi din Rusia) şi miliţie, iar autorităţile legitime erau reprezentate de poliţie. În 2 martie 1992 poliţiştii din Dubăsari, lipsiţi de sprijinul Chişinăului şi cu armament insuficient în dotare (doar cîteva pistoale), acceptă să predea sediul în schimbul promisiunii că vor fi lăsaţi să plece, totuși vor fi arestați și duși la Tiraspol. Republica Moldova nu avea armată, așa că a ripostat cu efective de polițiști și cu voluntari. De cealaltă parte, separatiștii erau sprijiniți de Armata a 14-a rusă, armată care avea în zonă circa 6.500 de militari. La acel moment, această armată era compusă din o divizie motorizată, 2 regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment antitanc, 2 regimente de pontonieri, un regiment de rachete, o escadrilă de elicoptere. Generalul Lebed intervine decisiv Armata a 14-a, în perioada în care era condusă de generalul Netkaciov, se limita doar la furnizarea armamentului pentru separatiști și mercenari, însă după sosirea generalului Lebed în fruntea acestei armate rusești, s-a implicat direct în conflict. Tancurile ei au contribuit decisiv la ocuparea Tighinei. În timpul conflictului armat de la Nistru din 1992 au murit aproape 400 de luptători moldoveni, 40 de oameni au fost daţi dispăruţi şi 3500 de persoane au fost rănite. Numărul victimelor de partea transnistreană au rămas necunoscute, ele variază între peste 300 și peste 1.000. La 21 iulie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și președintele Moldovei, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a trei zone de securitate și prezența unor forte mixte de menținere a păcii. Redenumită ”Grupul Operativ al Trupelor Ruse”, rămășițe ale Armatei a 14-a rămân pe teritoriul Transnistriei până în prezent. România, exclusă de la negocierile privind soarta Moldovei Pentru reglementarea conflictului transnistrean în anul 2005 a fost creat formatul de negocieri „5+2” care include părțile: Republica Moldova și administrația de la Tiraspol, mediatorii - Rusia, Ucraina și OSCE - și observatorii, SUA și UE. România nu face parte din acest format de negocieri. La Chișinău, 2022 a fost declarat Anul Recunoștinței față de veteranii de război participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. Statisticile demografice relevă că în Transnistria au rămas puţin peste 300 de mii de locuitori, față de peste 700 de mii acum trei decenii. Și populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane în acest interval. Numărul cetăţenilor republicii este acum de 2,9 milioane, incluzând populația regiunii separatiste. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani

Liderii separatiști suspendă mobilizarea Foto: Facebook Statul major al armatei ucrainene
Internațional

Liderii separatiști suspendă mobilizarea

Liderii separatiști ai regiunii Donețk, din estul Ucrainei, au anunțat luni că suspendă mobilizarea militară, informează DPA. Liderii separatiști suspendă mobilizarea „A fost ocupat numărul de zone dorit'', a declarat liderul autoproclamatei „Republici Populare Donețk”, Denis Pușilin, la postul public de televiziune rus. Acesta a fost obiectivul apelului la luptă, a precizat el, potrivit căruia, cu sprijinul forțelor ruse, în ultimele zile insurgenții din Donețk și Lugansk au cucerit teritorii controlate de armata ucraineană. Pușilin a spus că acum eforturile trebuie să se concentreze pe ''componenta umanitară''. În urmă cu o săptămână, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, iar ulterior a lansat o amplă invazie militară asupra acestei țări. Acum nouă zile, liderul republicii autoproclamate Doneţk din estul Ucrainei, Denis Puşilin, a anunţat mobilizarea generală. "Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală", a declarat Denis Puşilin într-o înregistrare video. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Arme pentru separatiștii rusofoni din Ucraina (sursă: Facebook)
Internațional

Arme pentru separatiștii rusofoni din Ucraina

Arme pentru separatiștii rusofoni din Ucraina, este ceea ce dorește un înalt responsabil al Parlamentului rus. Andrei Turciak a îndemnat miercuri Rusia să livreze arme separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, pe fondul tensiunilor în creştere la frontiera ucraineană, informează AFP. "În aceste condiţii, Rusia trebuie să acorde sprijinul necesar Republicilor populare Lugansk şi Doneţk, livrându-le unele tipuri de arme pentru a întări capacităţile lor defensive", a declarat Andrei Turciak, prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, la televiziunea publică. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Reprezentant de marcă al partidului puterii, Rusia Unită, Turciak a acuzat autorităţile de la Kiev că "pregătesc o agresiune militară" împotriva acestor regiuni separatiste proruse. Arme de la Moscova pentru separatiștii rusofoni din Ucraina Occidentul, în special Washingtonul, acuză la rândul său Rusia că a comasat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, în vederea unei eventuale invazii asupra vecinului său ucrainean. Rusia dezminte orice proiect de ofensivă, însă condiţionează detensionarea de o serie de exigenţe, printre care încheierea unor tratate care să garanteze că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză deja Moscova de sprijin militar şi financiar acordat separatiştilor proruşi împotriva cărora armata ucraineană luptă în estul Ucrainei din 2014, însă Moscova respinge acuzaţia. Declaraţiile lui Turciak marchează prin urmare o schimbare în poziţia oficială rusă afişată până acum. Potrivit lui Andrei Turciak, partidul Rusia Unită este foarte îngrijorat de livrările de arme occidentale pentru guvernul ucrainean, anunţate de SUA, Regatul Unit şi ţările baltice. Numărul de tiruri ce au vizat regiunile Doneţk şi Lugansk "a crescut (…), civili sunt pe cale să fie ucişi", a susţinut Turciak, îndemnând "să fie oprit regimul de la Kiev". Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, după o revoluţie prooccidentală în Ucraina. În urma acestei anexări, un conflict între separatiştii proruşi şi forţele Kievului a izbucnit în estul Ucrainei, făcând până acum peste 13.000 de morţi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră