duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: securisti

4 articole
Politică

Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu

Moguli penali, securiști și vechi abonați la banii statului: rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu, deși acesta refuză să recunoască faptul că ar fi primit bani pentru cheltuielile sale electorale. În plus, deși susținătorii săi se plâng că presa, sponsorizată de stat, îl atacă, realitatea este diferită. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Publicații care au primit sume consistente de la PNL - de exemplu cele din trustul controlat de penalul Radu Budeanu - sunt acum de partea celui numit „președintele ales al României”. Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu Cine îl susține deschis pe Călin Georgescu: Realitatea TV, postul controlat de Maricel Păcuraru, care stat la pușcărie pentru corupție și are cel puțin proces pe care-l tergiversează. Postul a primit patru milioane de de euro, în campania din 2024, de la PNL, PSD și AUR. Anca Alexandrescu, pesedistă din 1996, a fost consiliera penalilor PSD Năstase, Oprescu și Dragnea - după cum a arătat DeFapt.ro. Ponta a plasat-o în consiliile de administrație ale producătorului de armament, tehnică militară și muniție Romarm și a IOR, producător de aparatură optică, inclusiv pentru industria de apărare. În regimul Dragnea, ea a ajuns în CA-ul Romaero și în Consiliul de Supraveghere a Fondului Român de Contragarantare. Metropola TV, postul orașului Voluntari, controlat de Florentin Pandele Robert Turcescu, fost parlamentar PMP, care s-a autoacuzat că a fost informator/agent sub acoperire a unui serviciu secret. Marius Tucă și Ion Cristoiu, doi jurnaliști care au trecut prin trustul lui Dan Voiculescu Numeroși ex-ofițeri din serviciile secrete sau Poliție, care s-au afișat public cu Georgescu. De exemplu, Nicolae Radu, care a fost purtător de cuvânt la una din cele mai corupte instituții de învășământ superior din România, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza. Șeful unei companii care vinde mercenari români în zonele de conflict din Africa, Horațiu Potra Ex-primarul PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie Aceasta este partea vizibilă a susținătorilor dubioși ai lui Georgescu, pentru că, din informațiile DeFapt.ro, este vorba de un sistem mai mare și mai complex, inclusiv de sponsorizări din străinătate. Călin Georgescu continuă să susțină însă că nu cheltuie bani pentru campania sa electorală.

Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Cum au jurat Grindeanu și Tudose că nu sunt securiști Foto: Profit
Politică

Cum au jurat Grindeanu și Tudose că nu sunt securiști

Carmen Dan povestește cum au jurat Grindeanu și Tudose cu mâna pe Biblie, în fața lui Dragnea, că nu sunt securiști. Ea a relatat acest episod într-un inerviu pe care i l-a dat lui Liviu Alexa, fost șef al PSD Cluj, numit în funcțe în aprilie 2019. Citește și: FOTO & VIDEO Gimnasta Sabrina Voinea nu a călcat în afara suprafeței de concurs, a fost penalizată nejustificat. Merita medalia de bronz Ea a spus că „lumea își dădea coate” pentru că Grindeanu ar fi ofițer al SRI. Cum a decurs dialogul dintre fostul ministru de Interne, susținut de Dragnea, și Liviu Alexa: Cum au jurat Grindeanu și Tudose că nu sunt securiști „Liviu Alexa: Grindeanu, premierul Tudose, de premierul Dăncilă, am discutat. Uite să luăm pe domnul Grindeanu, cum a fost numit? Mai știți și din partid, poate ați mai auzit… Carmen Dan: Domnul Grindeanu stiti foarte bine că a venit așa pe turnantă după ce a căzut nominalizarea lui Sevil Shhaideh. Tot ce pot să vă spun este că, la momentul respectiv, toată lumea iși dădea coate și vorbea despre apropierea cunoscută a domnului Grindeanu de o sferă a serviciilor de informații. Liviu Alexa: Mai specific, din SRI. Carmen Dan: Unii povesteau chiar și despre faptul că n-ar fi totuși un om simplu în acea zonă, ca ar avea și grade, așa erau discuțiile… Liviu Alexa: … adica sa intelegem ca era un acoperit si atunci revenim la discutia in care Carmen Dan spune «Tudose este badaran si securist, nu neaparat in aceasta ordine» (n.r. – declaratie publica). Carmen Dan: … ca raspuns al unei manifestari a domnului Tudose la adresa unei femei… care m-a deranjat… nu e genul meu, dar daca tu esti badaran si prost crescut… Liviu Alexa: … deci Grindeanu, securist acoperit, Tudose, securist acoperit, Dancila… Carmen Dan: … ce pot sa va spun este că a existat un context pentru că erau niște discuții destul de consistente vis-a-vis de apartenența lor la un serviciu… Știu că a existat un context în care au jurat și domnul Grindeanu, și domnul Tudose că n-au nicio treabă cu serviciile… Liviu Alexa: Cu mâna pe legitimația de securist sau cu mâna pe Biblie? Carmen Dan: Cu mâna pe Biblie, presupun…”, se arată în transcrierea de pe site-ul strictsecret.com. Ulterior, Carmen Dan a spus că nu i se pare normal ca doi premieri să fie „de la SRI” și al treilea, Viorica Dăncilă, de la SIE.

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați (sursa: CNSAS)
Eveniment

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Parchetului General de revizuire a deciziei de achitare a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați "În temeiul art. 459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ştefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei. În octombrie 2023, Parchetul General a solicitat anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care torţionarii Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de Instanţa Supremă pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Procurorii, probe noi de la CNSAS și IICMER Procurorii arătau în cererea de revizuire că există fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de judecători atunci când au soluţionat dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu. Astfel, Parchetul preciza că a primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice, care nu au fost cunoscute de magistraţi în timpul desfăşurării procesului. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 În plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), întocmit în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989. Achitarea, șoc pentru familie și societate "Aşa cum se evidenţiază în cererea de revizuire, faptele şi împrejurările noi relevante din aceste materiale susţin o cu totul altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţă şi se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate şi regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilităţii sale şi disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliţie, ca paravan al acţiunilor de poliţie politică", explica Parchetul General. La rândul său, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie. De asemenea, IICCMER susţinea că achitarea foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar. ÎCCJ: Securitatea nu era sistematic represivă Pe 27 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Judecătorii motivau în decizia de achitare că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat. O altă frază din motivarea judecătorilor care a scandalizat opinia publică era că la nivelul anului 1985 nu se poate reţine că represiunea organizată de Securitate avea un caracter sistematic şi s-ar fi exercitat prin controlul informativ al "întregii populaţii active", ci ar fi vorba doar de "un conflict limitat la câteva persoane". Mai mult, judecătorii considerau că în timpul regimului Ceauşescu nu exista o intenţie clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităţilor statului. Scrisori la "Europa liberă" și note de jurnal Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. În perioada ianuarie - noiembrie 1985, Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Bătut în închisoare până la moarte Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Inginerul a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de Securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică, decedat recent, nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, după ce a obţinut în instanţă 22 de cereri de amânare a executării pedepsei. Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Parchetul General analizează o cale extraordinară de atac Foto: news.ro
Eveniment

Parchetul General analizează cale extraordinară atac

Parchetul General anunţă că analizează soluţia dată de ICCJ în ”Dosarul Ursu” pentru a identifica o cale extraordinară de atac. Azi, securiștii acuzați că l-au ucis în bătaie pe Ursu au fost achitați definitiv. Parchetul General analizează o cale extraordinară de atac „Cu referire la soluţia de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza cunoscută generic sub denumirea de «Dosarul Ursu», în care PÎCCJ – Secţia parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, conducerea PÎCCJ a dispus efectuarea unei analize a soluţiei, inclusiv în privinţa identificării posibilităţii juridice de a declara o cale extraordinară de atac”, a transmis, joi, Biroul de informare şi relaţii publice al PICCJ. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar. “Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, fiindu-le schimbată şi încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanităţii, la tratamente neomenoase. Procesul a început în 2016 Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist". Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră