sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sebastian vlădescu

3 articole
Politică

Firma asigură bazele date ale spitalelor: sute de contracte cu statul

Datele publice arată că Romanian Soft Company(RSC), firma care asigură bazele de date ale spitalelor și care a căzut victima atacurilor cyber, are sute de contracte cu statul și profituri nete uriașe, cu o rată de circa 25%. În 2023, de exemplu, la o cifră de afaceri de 13,1 milioane de lei, profitul net a fost de 3,15 milioane de lei. Azi, 11 dintre spitalele atacate luni de hackeri au fost reconectate. 18 unități sanitare din toată țara au avut activitatea parțial blocată din cauza atacurilor cibernetice. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane RSC gestionează softul Hipocrate care a fost realizat pentru a contribui la „interconectarea tuturor activităților dintr-o instituție medicală” – costuri, traseul unui pacient în spital, acces la buletinul și istoricul medical, legătura cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), transferul de informații, etc. Firma care asigură bazele de date ale spitalelor: sute de contracte cu statul Astfel, potrivit datelor confidas.ro, citate de Ziua de Constanța, Romanian Soft Company are nu mai puțin de 364 de contracte publice. Acest site arată că firma a încheiat contracte de achiziții publice în valoare totală de 72.151.830,57 de lei, iar printre autoritățile contractante se numără Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională pentru Locuințe sau Agenția Națională Anti-Doping. Pe site-ul sicap.ai se pot găsi date de la 75 de licitații la care a participat această firmă, valoarea contractelor fiind de 13,5 milioane de euro. De exemplu, în 2022, RSC câștiga un contract uriaș, de asistență tehnică „pentru managementul proiectului, achizitii si echipamente UIP si publicitate”, în valoare de peste cinci milioane de euro, ci Apă-Canal Ilfov. RSC se asocia, în acest contract, cu TADECO CONSULTING și Resourcing Environmental Consulting. DeFapt.ro a arătat că sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Instanța a respins însă aceste acuzații. În 2015, România Curată susținea că „firma Teamnet, controlată de Sebastian Ghiță, s-a asociat pe ascuns cu firma Romanian Soft Company SRL, fondată de Sebastian Vlădescu, pentru a câștiga patru contracte extrem de bănoase pe fonduri europene pentru informatizarea unor spitale din România”. Totuși, articolul recunoștea că numele RSC nu apărea în contracte, dar oferea alte elemente care duceau la această concluzie.

Firma care asigură bazele de date ale spitalelor: sute de contracte cu statul Foto: Playtech.ro
Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate. Aceasta este folosită de majoritatea spitalelor de stat, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare care a avut repercusiuni asupra infrastructurii IT a 18 spitale din întreaga țară. Printre acestea se află patru spitale importante din București. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat că fost notificat în cursul acestei zile cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra unui furnizor de servicii pentru mai multe spitale din România. Sistemul informatic Hipocrate este vândut și securizat de Romanian Soft Company, o firmă controlată în trecut de ex-ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, aflat în închisoare pentru luare de mită. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Securitatea cibernetică a câtorva dintre spitale afectate de atacul cibernetic este asigurată de firma Cymed, condusă de general de brigadă (r) Daniel Ioniță. Acesta a declarat la solicitarea DeFapt.ro că majoritatea spitalelor nu au afectate conexiunile, doar aplicația Hipocrate, care nu este în responsabilitatea sa. Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că între 15 și 20 de spitale din țară și din București întâmpină probleme în utilizarea sistemului informatic Hipocrate în urma unui atac cibernetic. "Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora", a spus ministrul Alexandru Rafila. Ulterior, s-a stabilit că în urma atacului cibernetic au fost afectate 18 spitale. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Bagdasar Arseni", a precizat că sistemul informatic a fost atacat. "Informaţia a venit de la sistemul Hipocrate care se pare ca a fost atacat şi am oprit accesul la internetul public. În momentul de faţă funcţionăm în offline. Nu am trimis bolnavi acasă şi continuăm activitatea un pic mai greoi", a declarat medicul Florin Bica, citat de Agerpres.ro. Firma de securitate cibernetică nu are drept în aplicație O parte din spitalele afectate de atacul cibernetic asupra sistemului informatic Hipocrate au contracte pentru securitate cibernetică cu firma Cymed Security Technologies, controlată printr-o suveică de firme de britanicul Michael Lewis John Selby, născut în Africa de Sud. În fruntea companie de securitate cibernetică se află generalul de brigadă (r) Daniel Ioniță, fost director în cadrul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Daniel Ioniță a declarat că firma pe care o conduce nu asigură securitatea informatică și pentru aplicația Hipocrate, deși are contracte pentru protecția infrastructurii IT a câtorva dintre spitalele afectate. "E o aplicație web, accesată contractual de spital cu respectivul furnizor, și unde nu am nici un fel de drept să intru ca să verific. Furnizorul este singurul care poate să vă spună ce s-a întâmplat. Nici nu pot să văd, chiar și acolo unde furnizăm noi servicii de securitate cibernetică spitalelor, ce s-a întâmplat în respectiva aplicație", a declarat generalul Ioniță. Atacul, venit prin aplicație Practic, firma Romanian Soft Company nu dă acces la severe iar spitalele nu își pot securiza conexiunea. O vulnerabilitate care se poate repeta oricând. Generalul (r) Daniel Ioniță a mai spus că, pentru firma pe care o conduce, totul a fost "legitim": "Toate conexiunile între contractantul nostru, spitalul, și firma respectivă erau legitime. Eu văd că se conectează de la serverul spitalului la serverul firmei. Ce fac între ei pe baza contractului pe care îl au, nu am dreptul să văd așa ceva. Imediat dacă apare vreo neregularitate față de ceea ce este obișnuit am fi putut sesiza. Dar pentru noi, traficul a fost legitim. Dacă atacul a fost pe aplicație, pe serverele firmei, și ulterior au fost transmis virusul sau ce s-a întâmplat către spital era imposibil de văzut de către noi.". Vlădescu, la închisoare pentru mită Sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Compania reclamantă susținea că furtul programelor protejate s-a produs în momentul în care doi angajați, Dragoș Săracu și Irinel Lupei, s-au transferat la firma ministrului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a confirmat atunci furtul, dar dosarul a fost clasat. Firma Romanian Soft Company este deținută în prezent de societatea Genius IT Solutions SRL (83,85%), Gheorghe Gabriel Oprea și Cristina Ioana Crăciun. Societatea Genius IT Solutions este deținută la rândul ei de Alexandra Mădălina Voicu (67%) și Silviu Alexandru Cârstea (33%).

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră