sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: scut

5 articole
Internațional

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia. Statele Unite au inaugurat recent o bază strategică a scutului antirachetă NATO în nordul Poloniei, în orașul Redzikowo, lângă Marea Baltică. Evenimentul a fost salutat de președintele polonez Andrzej Duda, care a declarat că această bază reprezintă o garanție de securitate solidă pentru Polonia, ca membră a Alianței Nord-Atlantice. Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat că scutul ar putea necesita modificări pentru posibile amenințări ale Rusiei. Garanții de securitate pentru Polonia Președintele polonez Andrzej Duda a subliniat că prezența permanentă a trupelor americane la baza din Redzikowo dovedește că Polonia se bucură de sprijinul Statelor Unite în fața amenințărilor externe. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness "SUA sunt un garant al securității Poloniei," a declarat Duda, adăugând că acest lucru confirmă poziția Poloniei ca aliat NATO, departe de influența Rusiei. Sistemul Aegis Ashore și protecția europeană Baza din Redzikowo este parte a scutului antirachetă Aegis Ashore, un sistem defensiv NATO capabil să intercepteze rachete balistice cu rază scurtă și medie. NATO afirmă că scopul acestui sistem este de a proteja teritoriul și cetățenii europeni de atacuri balistice, incluzând alte situri precum baza Aegis Ashore de la Deveselu, România, operațională din 2016, și distrugătoare ale marinei americane în Rota, Spania. Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat că scutul ar putea necesita extindere și adaptare, iar Polonia va discuta cu NATO și Washingtonul despre consolidarea sistemului. Deși în prezent sistemul antirachetă din Polonia poate fi folosit doar împotriva rachetelor din Orientul Mijlociu, adaptările radarului ar putea viza și alte amenințări, precum interceptarea proiectilelor din Rusia. Tensiunile cu Rusia Noua bază NATO în Polonia, situată la doar 230 de km de Kaliningrad, enclava rusă, a stârnit reacții dure din partea Moscovei. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a avertizat că această infrastructură militară avansată va duce la contramăsuri pentru a menține "paritatea" la frontieră.

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia (sursa: Facebook/Władysław Kosiniak-Kamysz)
Putin, măsuri de securitate la extrem (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, măsuri de securitate la extrem

Putin, măsuri de securitate la extrem. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat cu el "valiza nucleară" joi, la Volgograd, în sud-vestul ţării, unde a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad, relatează publicaţia britanică The Mirror. Putin, măsuri de securitate la extrem Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini. Se presupune că unul ducea aşa-numita "valiză nucleară", iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva preşedintelui rus. La Volgograd, Putin a fost văzut în limuzina sa blindată Aurus, într-un convoi format din 25 de vehicule, inclusiv o ambulanţă, şi sub o pază strictă. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Lunetişti au fost postaţi pentru a-l proteja pe preşedinte, iar guvernatorul local, Andrei Bocearov, a fost forţat să intre în carantină timp de nouă zile înainte de a se apropia de Putin. Localnicii au primit ordin să îşi ia liber de la serviciu pentru fi ţinuţi departe de străzi, cu excepţia câtorva rezidenţi aleşi - care au trebuit de asemenea să treacă prin mai multe zile de carantină şi cărora li s-a interzis să se apropie de Putin. Vișnevski: "Discurs propagandistic" Politicianul de opoziţie Boris Vişnevski l-a acuzat pe Putin că a folosit ceremoniile prilejuite de această dată istorică pentru a ţine un "discurs propagandistic" legat de războiul său din Ucraina, care a dus deja la moartea a mii de cetăţeni ruşi, potrivit The Mirror. Potrivit lui Vişinevski, mesajul lui Putin a fost că "operaţiunea militară specială (formularea pe care o foloseşte pentru războiul declanşat de el împotriva Ucrainei - n.r.) ar trebui să fie asimilată Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial - n.r)" şi că "Occidentul a fost mereu împotriva noastră, inamicul nostru, nu un aliat". "Or, aceasta este o falsificare a istoriei", a spus el. Au existat relatări că autorităţile locale au curăţat oraşul înainte de vizita lui Putin, câinii fără stăpân au fost îndepărtaţi de pe străzi, iar casele dărăpănate au fost dărâmate, pentru ca preşedintele rus să nu vadă sărăcia în care trăiesc oamenii aici, conform tabloidului britanic. Aluzii nucleare Preşedintele rus a ameninţat în mod repetat că ar putea recurge la arma nucleară în cursul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei. Chiar şi în discursul de joi, liderul rus a afirmat că răspunsul Rusiei la livrările de tancuri moderne occidentale Ucrainei "nu se va limita la utilizarea de blindate", făcând aluzie şi la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit. În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia "în niciun caz" nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de ripostă la un atac similar.

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane

Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane. Se extinde harta masacrelor comise de ruși în Ucraina. Localitățile din apropierea capitalei Kiev au fost distruse în totalitate, iar imaginilor care vorbesc de la sine li se adaugă și mărturii cutremurătoare ale celor care au supraviețuit. Civili ucraineni, folosiți ca scuturi umane În localitatea Obukhovici, situată la 80 de kilometri nord-vest de Kiev, rușii i-au scos cu arma la tâmplă pe săteni din subsolurile în care se ascundeau. 24 de ore de teroare au trăit pentru că soldații lui Putin i-au folosit drept scuturi umane. Încercau să oprească forțele ucrainene să le dea de urmă. Ivan, locuitor din Obukhovici: "Vandali! Fascişti! Nu vreau să mai aud de ruşi. Nu sunt oameni!". "Am supravieţuit celui de-al doilea război mondial. Sunt la fel ca nemţii, doar că vorbesc ruseşte şi eu am înţeles ce vorbeau", spune și Maria Dilohvost, localnică. Ceva mai aproape de Kiev, la doar 50 de kilometri, în orașul Borodyanka, se caută printre ruine victimele rușilor. După cum spun localnicii, sunt multe. Căutările abia au început. Mulți oameni, încă sub dărâmături "Mulţi oameni sunt sub darâmăturile propriilor apartamente. Lunetiştii au tras în oameni ziua în amiaza mare". "Aici dormea nepoata mea. Uite ce a rămas. Aşa au adus animalele ". Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Au bombardat cu rachete Grad şi din aer. Au murit atâţia oameni, atâţia copii. Când te uiţi la televizor, nu vezi asta. Atâţia morţi". Toate aceste mărturii strânse de ziariști vor ajuta, probabil, în cele peste 4.000 de dosare deschise de procuratura ucraineană pentru crime de război. Irina Venediktova, procuror general al Ucrainei: "Am început procedurile de urmărire penală pe 24 februarie. Până acum, am deschis peste 4.000 de dosare. Sunt cele care au fost de la început clasificate drept crime de război. Se adaugă şi încă 2.000 de crime care au legătură cu acestea care ar putea fi reclasificate". Va fi un proces internațional al lui Putin? În paralel cu investigațiile procuraturii, și Curtea Penală Internațională strânge probe pentru crima de agresiune. Mykola Gnatovski, Asociația de Drept Internațional Ucraina, EXCLUSIV la Tema zilei a TVR: "Deci, pentru a stabili responsabilităţi individuale pentru agresiunea Rusiei, trebuie creat un mecanism special. De exemplu, un Tribunal special ar fi o idee foarte bună, pentru că ar fi capabil să îi pună sub acuzare pe oficialii înalţi ai Federaţiei Ruse, agresiunea fiind o crimă a liderilor ţării. În acest fel, nu s-ar pune problema imunităţii acestora, neexistând imunitate la nivel internaţional. Ar fi şi un semnal foarte puternic dat lumii întregi că asemenea agresiuni împotriva unui stat suveran - lucru care nu s-a mai petrecut după Al Doilea Război Mondial - nu sunt tolerate". Pentagonul spune că rușii s-au retras din nordul Ucrainei doar pentru a se regrupa. În schimb, continuă atacurile în regiunea Donbas, de unde oamenii pleacă masiv. De altfel, autoritățile ucrainene le-au cerut locuitorilor din Donețk și Luhansk să părăsească zona pentru că în zilele următoare este posibilă o ofensivă puternică a rușilor.

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

Renate Weber anticipa tezele lui Putin Foto: Facebook Renate Weber
Politică

Renate Weber anticipa tezele lui Putin

Renate Weber anticipa tezele lui Putin: în 2018, într-un interviu pentru Q Magazine, ea susținea că scutul de la Deveselu este o provocare pentru Rusia. În plus, ea sugera că Statele Unite sunt interesate doar să vândă armament în România. Renate Weber anticipa tezele lui Putin „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic, dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși… e defensiv sau cum? Sunt convinsă că Rusia are un interes major să destabilizeze Uniunea Europeană, inclusiv destabilizând state membre, în diferite feluri, iar noi suntem o bună țintă, dar întrebarea mea e cum ne-au ajutat până acum americanii să contracarăm acțiunile rușilor? Cum ne-au ajutat să nu mai fim vulnerabili la manipulările lor? Cumva cumpărând armament? Așa pare”, a afirmat Weber, în septembrie 2018. Renate Weber este acum Avocatul Poporului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tezele ei sunt vehiculate, acum, de Putin. El susține că sistemele de rachete instalate de SUA în România și Bulgaria sunt ofensive. Aurescu: Deveselu, strict defensiv „Acum, în România și Polonia vor fi în curând, dacă nu sunt deja instalate, sistemele de lansare a rachetelor, rachetele MK41 și Tomahawk pot fi instalate, ce nu constituie un sistem de antirachetă, sunt sisteme ofensive, de atac”, a spus Putin. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că scutul de la Deveselu este strict defensiv: „ (Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră