sâmbătă 21 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sărăcie

12 articole
Eveniment

Pensionarii, din ce în ce mai săraci: a crescut numărul bătrânilor care primesc indemnizație socială

Crește numărul pensionarilor cu indemnizație socială. Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns, în aprilie 2025, la 914.741 de persoane, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Față de luna precedentă, numărul beneficiarilor a crescut cu 7.129. Crește numărul pensionarilor cu indemnizație socială Din totalul celor aproape 915.000 de beneficiari, 828.358 sunt pensionari din sistemul public de pensii. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic Restul, 86.383 de persoane, provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Valoarea medie a indemnizației: 531 lei pentru pensionarii din sistemul public Pentru pensionarii din sistemul public, indemnizația socială suportată de la bugetul de stat a avut, în medie, valoarea de 531 lei. Județele cu cele mai mari sume medii au fost: Maramureș – 619 lei Hunedoara – 599 lei Bistrița-Năsăud – 592 lei Cluj și Prahova – câte 589 lei Bucureștiul și Suceava, în topul județelor cu cei mai mulți beneficiari Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale s-au înregistrat în: București – 38.606 persoane Suceava – 34.794 Iași – 30.930 Dolj – 29.842 Prahova – 27.430 Maramureș – 27.429 Agricultorii primesc o indemnizație medie de 341 lei În cazul pensionarilor proveniți din fostul sistem agricol, indemnizația socială medie a fost de 341 lei. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în: Ilfov – 480 lei Sectorul 2, București – 450 lei Gorj – 442 lei Hunedoara – 423 lei Iașiul, lider la numărul de pensionari agricultori beneficiari Județele cu cei mai mulți beneficiari de indemnizație socială din rândul pensionarilor agricultori sunt: Iași – 5.985 persoane Botoșani – 5.594 Dolj – 5.364 Olt – 4.894 Teleorman – 4.874 Cine beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari Potrivit CNPP, indemnizația socială este acordată pensionarilor din sistemul public ale căror venituri cumulate din pensii și alte indemnizații sunt sub 1.281 de lei. Cuantumul acordat lunar completează venitul până la acest prag, conform Legii nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Crește numărul pensionarilor cu indemnizație socială (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Numărul pensionarilor săraci, tot mai mare (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Crește numărul pensionarilor săraci care primesc indemnizație socială de la stat

Numărul pensionarilor săraci, tot mai mare. Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 916.293 persoane în februarie 2025, înregistrând o creștere de 1.116 persoane față de luna precedentă. Datele au fost furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Numărul pensionarilor săraci, tot mai mare Din totalul beneficiarilor, 827.451 sunt pensionari din sistemul public, iar restul de 88.842 provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Pentru pensionarii din sistemul public, valoarea medie a indemnizației sociale suportate de la bugetul de stat a fost de 529 de lei. Cele mai mari valori ale indemnizației s-au înregistrat în Maramureș – 613 lei, Hunedoara – 596 lei, Bistrița-Năsăud – 591 lei și Cluj – 587 lei Unde sunt cei mai mulți beneficiari? La nivel teritorial, cele mai multe persoane care beneficiază de această indemnizație socială sunt în București – 38.831 beneficiari. Urmează Suceava – 34.571 beneficiari, Iași – 30.766 beneficiari, Dolj – 29.617 beneficiari, Prahova – 27.197 beneficiari și Bacău – 26.761 beneficiari Indemnizația socială pentru pensionarii agricultori Pensionarii proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor au primit o indemnizație socială medie de 342 de lei. Județele cu cele mai mari valori ale indemnizației sunt Ilfov – 482 lei, Gorj – 443 lei, Hunedoara – 423 lei și Sectorul 2, București – 442 lei Județele cu cei mai mulți pensionari agricultori beneficiari sunt Iași – 6.119 persoane, Botoșani – 5.783 persoane, Dolj – 5.536 persoane, Olt – 5.072 persoane și Teleorman – 5.003 persoane Indemnizația socială pentru pensionari Conform CNPP, indemnizația socială pentru pensionari este acordată beneficiarilor sistemului public de pensii care au venituri din pensii și indemnizații sub 1.281 de lei. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această indemnizație este reglementată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare. Măsura rămâne esențială pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, având un impact semnificativ asupra calității vieții acestora.

Sărăcia medievală a unei Românii profunde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sărăcia medievală a unei Românii profunde

Sărăcia medievală a unei Românii profunde. Familia Hîrtopanu din Iazu Nou trece prin momente dificile, cu greutăți ce apasă doar pe umerii tatălui, rămas singur cu patru copii mici. Sărăcia medievală a unei Românii profunde Într-o casă în care frigul pătrunde prin podeaua de ciment, Costel luptă să supraviețuiască cu alocațiile copiilor și veniturile ocazionale din munca la zi. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga „Mă descurc greu, dar mă descurc, ce pot să fac”, spune el, făcând față provocărilor zilnice, mai ales în sezonul rece, când munca este rară. Povestea lor reflectă lupta pentru supraviețuire a multor familii vulnerabile din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensie după recalculare: 33.500 de lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensie după recalculare: 33.500 de lei

Pensie după recalculare: 33.500 de lei. Este cea mai mare pensie din Iași și aparține unei persoane din mediul de afaceri, care a avut un salariu foarte mare și o contribuție pe măsură. Pensie după recalculare: 33.500 de lei La nivelul județului, cea mai mare creștere în urma recalculării este de 8.000 de lei, iar cea mai mică este de 1 leu, potrivit datelor prezentate de șefa CJP Iași. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Maria Andronache a spus că 105.195 de pensionari, adică peste 70% din cei care au beneficiat de recalcularea drepturilor de pensie în prima etapă (încheiată la 1 septembrie 2024), vor avea o pensie mai mare, în medie, cu 650 lei. Această majorare a fost suficientă pentru ca 6.770 de persoane să iasă din categoria celor care primeau indemnizația socială minimă, adică pensia minimă garantată, în valoare de 1.281 lei în anul 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE Foto: Facebook
Economie

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE

Nepszava, o publicație maghiară de opoziție, a scris, acum câteva zile, folosind datele Eurostat, că „Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, România este cu ani lumină înaintea noastră”. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, arată datele publicate la 23 octombrie de Eurostat. În plus, în septembrie aveau cea mai mare inflație, 12,2% în Ungaria și 9,2% în România. Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE „Eurostat: Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, anul trecut doar bulgarii au trăit mai rău decât noi”, este titlul articolului din Nepszava. „România este deja la ani lumină în fața noastră și există pericolul ca bulgarii să ne depășească în acest an”, se afirmă în subtitlu. „Anul trecut, populația Ungariei a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%. Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an”, scriu jurnaliștii de la Budapesta. Citește și: Mașina furată din Belgia și ajunsă la deputatul PSD Dan Șlincu a trecut prin puncte de frontieră românești de nenumărate ori în opt ani, fără probleme Procentul Ungariei a fost cu un punct mai bun decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu: Vaslui a fost și este cel mai sărac județ din țară, deși se află într-o competiție strânsă cu alte fiefuri PSD, Teleorman, Gorj sau Botoșani. În acest județ se află și cel mai sărac oraș din România, Negrești. În plus, Vasluiul are una din cele mai mari rate ale omuciderilor. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Șeful PSD Vaslui dorea să investească în drumuri - de unde lua șpagă - nu în parcuri industriale Investitorii au fost alungați cu intenție, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, refuzând să deschidă parcuri industriale. În februarie el spunea că judeţul are nevoie de investiţii "realiste" în infrastructură, sănătate sau asistenţă socială şi nu de parcuri industriale. „Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele (...) Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos”, declara Buzatu, potrivit Agerpres. De altfel, Buzatu a fost prins șpagă de la proprietarul unei firma de construcții care dezvolta drumurile județene - atât de dorite de președintele CJ Vaslui. Averea președintelui CJ Vaslui este impresionantă, mai ales dacă o raportăm la veniturile sale de etern bugetar și dublu pensionar, inclusiv pensia specială de ex-parlamentar. Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Iată câteva date care arată subdezvoltarea în care a rămas Vasluiul, după 11 în care Dumitru Buzatu a fost președinte al Consiliului Județean: „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea școlilor. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. Valoarea totală a investițiilor străine din Vaslui, din 1991 în 2021, a fost de 44.224.000 euro, adică un procent de 0,09% din totalul sumei investite la nivel național - date statistica Vaslui, citate de EstNews. În primele șase luni din 2023, valoarea investițiilor străine în Vaslui a fost de 10.441 euro, capital subscris de exact trei firme. PIB-ul pe locuitor, estimat pentru finalul lui 2023 este de 7.522 euro/locuitor, cel mai mic din România. Pe următoarele locuri de la coada listei se află Botoșani, cu 8.534 euro/locuitor, și Călărași - 8.832 euro/locuitor. Județul Vaslui are cea mai mare pondere de bugetari în totalul angajaților, de 34%, urmat de Botoșani – 29% și Caraș Severin – 26% - date „Romanian Economic Monitor”, un proiect al Universității Babeș Bolyai, citat de Vaslui Azi. Acest studiu susținea că Vaslui este pe locul III de la coada clasamentului privind investițiile străine, după Gorj și Mehedinți. Negrești, Vaslui, este cel mai sărac oraș din România. Potrivit unor statistici din 2019, aici ar fi locuit 9.800 de persoane, oficial, dar aproape un sfet au plecat. Dintre cei rămași doar 900 de oameni mai muncesc, restul fiind pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Județul are cea mai mare rată a omuciderilor, patru la suta de mii de locuitori, fiind urmat de Tulcea și Galați, arăta Digi 24 în august 2023, citând un studiu al Universității Cuza din Iași. Relatările din presă arată că, din 2012 - an în care Dumitru Buzatu a ajuns președintele CJ Vaslui - până azi, acest județ a fost constant cel mai sărac din țară, iar diferența față de ale regiuni a crescut. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Datele de la ultimul recensământ arată că, din 2011 în 2021, populația județului s-a redus cu 20.799 de persoane.

Sărăcia energetică din România, din ineficiență (sursa: Facebook/Observatorul Român al Sărăciei Energetice)
Mediu

Sărăcia energetică din România, din ineficiență

Sărăcia energetică din România, din ineficiență. Cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficienţa clădirilor şi a sistemelor de încălzire/termoficare, reprezintă sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică, şi, în acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuinţelor, semnalează experţii din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Sărăcia energetică din România, din ineficiență "Investiţiile şi reformele prevăzute în pachetul REPowerEU din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie să abordeze cu prioritate problema sărăciei energetice şi să cuprindă măsuri ce pot fi aplicate rapid pentru atenuarea efectelor crizei energetice, mai ales în rândul celor mai vulnerabili consumatori. Sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică o reprezintă cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficienţa clădirilor şi a sistemelor de încălzire / termoficare. În acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuinţelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România", se menţionează într-un comunicat al ORSE. De asemenea, potrivit experţilor ORSE, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniţi să aibă acces la sisteme moderne de încălzire şi surse regenerabile de energie. Important pentru REPowerEU Aceste opinii cu privire la direcţionarea fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice au fost exprimate în nenumărate rânduri de experţii ORSE, în cadrul consultărilor şi apariţiilor publice la care aceştia au participat. De altfel, o parte dintre acestea se regăsesc în punctul de vedere formulat de Consiliul Economic şi Social (CES) cu privire la REPowerEU, subliniază comunicatul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Chiar dacă trecem printr-o perioadă de criză energetică ce aduce numeroase provocări legate de creşterea preţurilor, aceasta este şi un moment de oportunitate foarte mare, pentru că există fonduri europene care pot fi folosite pentru consumatorii vulnerabili şi tratarea sărăciei energetice. România nu trebuie să rateze acest tren, însă evaluările noastre arată că politicile naţionale de abordare a crizei energetice şi cele de tranziţie verde eşuează în a ţinti consumatorii vulnerabili", a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatoarea ORSE. Consumatorii vulnerabili, prioritizați Potrivit Corinei Murafa, expertă în politici energetice şi climatice în cadrul ORSE şi membru în CES, toate politicile europene în domeniu spun că programele de finanţare pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură, eficientizarea energetică a locuinţelor ar trebui să prioritizeze consumatorii vulnerabili şi pe cei aflaţi în sărăcie energetică. "În momentul de faţă, niciunul dintre programele existente la noi nu prioritizează astfel de consumatori. Fondurile disponibile prin REPowerEU trebuie să pună consumatorul vulnerabil în centrul investiţiilor - fie că vorbim de consumatori casnici, fie de IMM-uri - şi să contribuie astfel la diminuarea sărăciei energetice", a precizat Corina Murafa. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Astfel, experţii ORSE semnalează că esenţa pachetului de investiţii şi reforme REPowerEU este de a diminua sărăcia energetică şi efectele crizei la nivelul Uniunii Europene. Dat fiind că eficienţa energetică scăzută este unul dintre factorii majori care conduc la sărăcie energetică, măsuri precum îmbunătăţirea anvelopei clădirilor în care locuiesc consumatori vulnerabili şi înlocuirea sistemelor de încălzire şi răcire cu echipamente moderne reprezintă cel mai eficient mod de a aborda problema sărăciei energetice. Pe lângă randamentul scăzut în raport cu nevoia de încălzire, sobele vechi pot produce şi alte efecte asociate, precum poluarea mediului înconjurător şi interior sau diferite afecţiuni respiratorii, susţin aceştia.

Şocurile climatice ar putea lăsa trei milioane de brazilieni în sărăcie extremă (Banca Mondială) Foto: Prefectura Rio de Janeiro
Mediu

Şocurile climatice lăsa milioane de brazilieni în sărăcie

Şocurile climatice ar putea lăsa trei milioane de brazilieni în sărăcie extremă, arată un studiu al Băncii Mondiale, care cere Braziliei să-şi accelereze investiţiile în surse de energie regenerabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Populaţia cea mai săracă din ţara sud-americană ar fi afectată de dezastre naturale, mai ales inundaţii şi secete, care conduc la o creştere a preţurilor la alimente şi o productivitate redusă a muncii, se arată în raport. Şocurile climatice ar lăsa milioane de brazilieni în sărăcie Brazilia se află pe o poziţie puternică pentru a produce mai multă energie din surse regenerabile, în condiţiile în care aproape jumătate din aprovizionarea sa cu energie, inclusiv peste 80% din electricitate, provine deja din surse regenerabile, în comparaţie cu media la nivel mondial, între 15% şi 27%, se mai arată în raport. "Pentru a profita din plin de potenţialul său, Brazilia ar avea nevoie de investiţii nete de 0,5% din PIB-ul său în fiecare an până în 2050", a declarat Johannes Zutt, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Brazilia, precizând că şocurile climatice ar putea lăsa între 800.000 şi 3 milioane de brazilieni în sărăcie extremă până la sfârşitul deceniului. Într-un raport publicat în noiembrie anul trecut, Banca Mondială a declarat că "schimbările climatice reprezintă o ameninţare majoră pentru obiectivele de dezvoltare pe termen lung, în special reducerea sărăciei". Raportul despre Brazilia menţionează un studiu realizat de Banca Interamericană de Dezvoltare (BID), care sugerează că Brazilia ar putea ajunge în curând la un punct de cotitură dincolo de care bazinul Amazonului nu ar mai avea suficiente precipitaţii pentru a susţine ecosistemele şi pentru a asigura alimentarea cu apă şi stocarea carbonului. Efectele schimbărilor climatice sunt deja resimţite în Brazilia prin modificări ale tiparelor de temperatură şi precipitaţii, potrivit raportului, adăugând că evenimentele meteorologice extreme din Brazilia provoacă în medie pierderi de 2,6 miliarde de dolari anual. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Alunecările de teren şi inundaţiile majore cauzate de ploile abundente au devenit mai frecvente în Brazilia în ultimii ani, subliniind o lipsă de planificare urbană în cartierele sărace în mare parte din ţară, unde favelele sunt deseori construite pe dealuri predispuse la alunecări de teren.

Primăriile de comună din România, falimentare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile de comună din România, falimentare

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lorena Buhnici și mâncarea de săraci (sursa: Youtube/cavaleria.ro)
Eveniment

Lorena Buhnici și mâncarea de săraci

Lorena Buhnici și mâncarea de săraci: cuplul Buhnici (devenit celebru după ce ce George, secondat de soția sa, Lorena, a spus că femeile trebuie să meargă la sală înainte de plajă ca să nu aibă vergeturi) lovește din nou. Lorena Buhnici și mâncarea de săraci Lorena Buhnici, intervievată chiar de soțul ei, și-a dat cu părerea despre gastronomia românească. "Care e mâncarea românească care nu-ți place deloc?", a întrebat George Buhnici (minutul 34.50). Citește și: VIDEO Buhnici și-a cerut scuze după ce a pierdut mulți bani: „Am plătit și încă plătesc scump pentru acest episod” "Care nu-mi place? Bame... praz... de astea... nu le înțeleg... cre' că asta e mâncare de săraci...", a răspuns, scârbită, consoarta, Lorena Buhnici. Interviul este integral pe Youtube și pare să fi fost filmat în 2018. https://www.youtube.com/watch?v=gjYtKQciDNY&t=2102s

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar (sursa: INS)
Mediu

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar. Inflaţia record din ultima perioadă înghite tot mai mult din veniturile lunare ale românilor. Cheltuilelile au crescut în primul trimestru atât de mult, încât sunt aproape egale cu tot ce câştigă o persoană, arată statisticile oficiale. Cei mai mulţi bani se duc pe facturi. Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar Venitul mediu pe cap de locuitor in România a ajuns la aproape 2.500 de lei, dar cheltuielile au urcat și ele la 2.200 de lei. Asta înseamnă că rămân 300 de lei pentru ale cheltuieli, 12 procente din buget. Peste 60% dintre cheltuieli sunt pentru consum, apoi plata facturilor, impozitelor și taxelor și doar 0,2 procente sunt bani pentru investit. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Achiziția de alimente și băuturi ocupă cea mai mare pondere din cheltuieli - 40%, urmează plata facturilor cu aproximativ 20%, iar cheltuielile de transport - 7%. Pentru sport, recreere și cultură, alocăm doar 1,7 % din buget, iar pentru educație, doar 0,6% din bugetul lunar. Specialiștii atrag atenția ca lipsa activităților de recreere poate afecta viața românilor pe termen lung și chiar sănătatea.

Copiii români, cei mai expuși sărăciei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copiii români, cei mai expuși sărăciei

Copiii români, cei mai expuși sărăciei. Potrivit unui raport publicat de Asociația Salvați Copiii, minorii români sunt cei mai expuși sărăciei și excluziunii sociale din întreaga Uniune Europeană. Copiii români, cei mai expuși sărăciei Astfel, patru din zece copii sunt afectați de izolare socială și educațională și lipsa condițiilor de trai decent. În județul Iași se întâlnește una dintre cele mai îngrijorătoare situații la nivel național în ceea ce priveşte numărul de mame minore. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Psihologii ieșeni afirmă că un copil provenit din medii socio-economice sărace prezintă numeroși factori de risc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră