Investigații
EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România
5,7 miliarde de euro, fonduri SAFE, este valoarea contractelor pe care urmează să i le atribuie Ministerul Apărării Naționale companiei germane de armament Rheinmetall, implicată în mai multe cazuri de corupție la nivel mondial în ultimii ani.
Dar, cu trei săptămâni înainte de termenul-limită pentru semnarea contractelor, reprezentanții Rheinmetall s-au răzgândit și au solicitat renegocierea termenilor contractuali în defavoarea statului român.
Practic, Rheinmetall nu mai vrea să facă „localizare” și „producție” de aproximativ 60% în România.
Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, nu a cedat de această dată presiunilor făcute de compania Rheinmetall și a anunțat printr-un comunicat de presă că „MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase”.
Amendă de 37 de milioane de euro pentru corupția din Grecia
Conglomeratul german de armament Rheinmetall a fost implicat într-o serie lungă de scandaluri de corupție în India, Grecia sau Africa de Sud în ultimii 15 ani.
De exemplu, procurorii au deschis un dosar de corupție la finalul anului 2013, după ce s-a aflat că filiala Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit mai mulți oficiali greci pentru a obține contracte de armament.
Intermediar a fost Papagiotis Efstathiou, fost ofițer de marină, care le-a declarat anchetatorilor germani că a dat mită regulat, în perioda 1998 – 2011, în urma presiunilor făcute de conducerea Rheinmetall Defence Electronics.
Compania germană a negat inițial acuzațiile, dar și-a schimbat poziția după mai multe percheziții făcute la sediul RDE din Bremen.
Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, a recunoscut într-un final că s-a dat mită pentru contractele de armament.
„S-au făcut greșeli la Rheinmetall și ne asumăm responsabilitatea pentru ele”, a declarat Armin Papperger pentru ziarul Süddeutsche Zeitung.
Astfel, directorul Armin Papperger împreună cu colegii săi din consiliul de administrație și consiliul de supraveghere al Rheinmetall au acceptat amenda impusă de Parchetul din Bremen: 300.000 de euro, plus 36,77 milioane de euro profituri obținute ilegal de pe urma vânzării sistemului de apărare Asrad către Grecia.
În total, peste 37 de milioane de euro.
Armin Papperger, primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan
Pe 12 noiembrie 2025, o delegație a companiei Rheinmetall, condusă de Armin Papperger, a fost primită la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan și de cancelarul Mihai Jurcă, cel care gestionează programul SAFE.
La finalul întâlnirii, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care anunța că cele două părți „au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare, care răspunde unor nevoi imediate ale României.
Acestea au în vedere dotarea Armatei cu echipamente de ultimă generație care vor fi finanțate din programul SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială din România”.
Ulterior, compania Rheinmetall a trimis oferte pentru șapte programe incluse de Ministerul Apărării Naționale în programul SAFE.
Câți bani s-au alocat inițial prin SAFE
La începutul anului 2026, Ministerul Apărării Naționale a publicat lista cu 21 de proiecte aprobate de Comisia Europeană, care urmau să fie finanțate prin programul SAFE.
Documentul conținea tipurile de tehnică militară și armament ce urmau să fie cumpărate, cantitățile și valorile estimate.
De exemplu, pentru înzestrarea Forțelor Terestre cu 298 de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI) s-au alocat 2,98 miliarde euro.
Pentru achiziția a două nave de patrulare maritime (OPV), valoarea estimată a contractului era inițial de 700 de milioane de euro.
Cele două vedetele de intervenție pentru scafandri era estimate la 57 de milioane de euro.
Achiziția a 139 de transportoare blindate 8x8 Piranha V era estimată la 761 milioane de euro.
Iar pentru continuarea achiziției a minimum 1.370 de platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți a fost prevăzută o sumă de 472 de milioane de euro.
România, șantajată de producătorii de armament
În timp ce negocierea contractelor era în plină desfășurare la nivelul Cancelariei prim-ministrului, producătorii de armament s-au răzgândit și au cerut majorarea prețurilor cu o treime.
Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Radu Miruță: pe 2 aprilie a.c., într-o conferință de presă susținută la sediul MApN, ministrul Miruță anunța nervos că, atâta timp cât va ocupa funcția, nu va dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump.
„Am trimis, conform deciziei CSAT, request for information cu aceste caracteristici entităţilor care sunt interesate să producă respectând şi decizia CSAT, şi condiţiile din SAFE şi, cu toate că anunţaseră nişte preţuri nu de mult, acum câteva luni, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.
V-am spus şi de la Ministerul Economiei şi de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate, ajungând să plătim preţuri artificiale doar pentru că simt ele că există nişte bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze”, declara iritat ministrul Radu Miruță.
Printre producătorii de armament la care făcea referire șeful Apărării se afla și compania germană Rheinmetall, care solicitase majorarea contractului pentru contractul aferent achiziției de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile.
Cu cât s-au majorat contractele pentru Rheinmetall
În final, însă, Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale au cedat „șantajului” și presiunilor exercitate de producătorii de armament.
Astfel, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că valoarea contractului pentru mașinile de luptă Lynx a crescut de la 2,98 miliarde de euro la 3,337 miliarde de euro.
Adică o creștere de aproximativ 12%.
Prin programul SAFE se vor cumpăra 232 de mașini de luptă, în valoare de 2,598 miliarde euro.
„Suplimentar, diferența de 66 MLI și derivate va face obiectul unor contracte subsecvente ulterioare cu valoarea totală estimată de 738,6 mil. euro”, a anunțat MApN.
Rheinmetall a acceptat un grad de localizare a producției de minimum 40% la Automecanica Mediaș.
Dar acesta nu este singurul contract pentru care Rheinmetall a solicitat creșterea prețului.
În cazul celor două nave de patrulare, prețul a crescut de la 700 de milioane de euro la 836 de milioane de euro. O creștere de aproape 20%.
Iar ce prețul vedetelor de scafandri a fost majorat de Rheinmetall de la 57 de milioane de euro la 84 de milioane de euro. Adică 47% mai mult.
Rheinmetall vrea să producă cât mai puțin în România
Dar, pe 11 mai a.c., cu trei săptămâni înainte de termenul limită pentru semnarea contractelor finanțate prin SAFE stabilit de Comisia Europeană, a fost declanșat un nou scandal.
De data aceasta, compania Rheinmetall i-a anunțat pe reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Apărării Naționale că nu mai sunt de acord cu termenii contractuali negociați.
Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că „Rheinmetall nu ar mai vrea să semneze contractele până la data de 31 mai 2026 deoarece vrea să renegocieze termenii contractuali.
Principala cerință este legată de reducerea gradului de localizare a producție stipulată în contract. Încearcă să dea cât mai puțin și să ia cât mai mult. Dar nu se poate. Ce e negociat e negociat!”
Despre decizia conglomeratului german a fost informat și Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președinele Nicușor Dan.
Surse guvernamentale au declarat că „nici Guvernul, nici CSAȚ, nu sunt mulțumite de decizia Rheinmetall și nici nu vor accepta acest șantaj”.
Radu Miruță amenință iar că MApN nu va semna contractele
Solicitarea companiei Rheinmetall nu a rămas fără ecou. Ministerul Apărării Naționale, condus încă de Radu Miruță, a emis un comunicat de presă foarte dur, dar fără a nominaliza compania germană.
Potrivit comunicatului, „procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare” iar comisiile de evaluare și experții cooptați din cadrul MApN au „deplina responsabilitate a derulării acestora”.
La finalul comunicatului, MApN a amenințat că „nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”.
Ce se întâmplă în cazul în care nu se semnează contractele?
DeFapt.ro a încercat să afle ce se va întâmpla cu cele 5,7 miliarde de euro, valoarea cumulată a contractelor pentru Rheinmetall, în cazul în care nu se vor semna contractele până la data de 31 mai 2026.
Mai multe surse din cadrul MApN și Guvernul României au declarat pentru DeFapt.ro că există mai multe variante pentru a nu se pierde cele 5,7 miliarde de euro.
O soluție ar fi ca Guvernul României să solicite Comisiei Europene să folosească banii rămași pentru achiziții comune cu alte state europene din cadrul programului SAFE.
Contractele aferente achizițiilor comune finanțate prin SAFE se pot semna până la finalul anului 2026.
