duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sankt petersburg

6 articole
Investigații

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Poșta Română, compania de stat deținută de Ministerul Digitalizării, a devenit refugiu al sinecurilor politice. Liberalul Valentin Ștefan, directorul general provizoriu cu studii în Rusia, vrea să fie selectat pentru o perioadă de patru ani la conducerea companiei. CA-ul lui Burduja, numit în ultima zi Directorul provizoriu a demarat procedurile pentru selectarea companiei care va alege directorul general. Sursele Defapt.ro arată că Valentin Ștefan este un candidat pentru permanentizarea poziției pe care o deține acum. Procedura de selecție a fost lansată după ce ministrul Sebastian Burduja, în ultima zi de mandat la Digitalizare, a numit ilegal Consiliul de Administrație pe o perioadă de patru ani la Poșta Română. De ce ilegal? Pentru că nu a respectat termenul limită de finalizare a selecției membrilor pentru Consiliul de Administrație. Printre cei care și-au găsit un loc călduț la Poșta Română, dar și în noul CA, se află și Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu, care făcea lobby pentru a obține articole favorabile pentru șeful său. Calendarul nerespectat pentru Consiliu Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, în calitate de acționar principal al companiei Poșta Română, a cerut demararea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație în baza Ordonanței 109. Care prevede selectarea unor specialiști pe o perioadă de patru ani. Conform planului de selecție publicat pe site-ul ministerului Dezvoltării, în primele 30 de zile de la data publicării anunțului trebuia să se depună candidaturile. Un expert independent trebuia să întocmească lista cu toți candidații la data de 26 iunie 2023. Apoi, patru zile mai târziu, urma să fie aprobată lista scurtă. Tot de către un expert independent. Selecția finală pe bază de interviu urma să aibă loc la data de 21 iulie 2023. Ulterior, cei selectați urma să fie numiți în funcție la data de 28 iulie. Ministrul Sebastian Burduja nu a mai ținut cont de planul de selecție și a decis numirea membrilor, chipurile selectați, pe o perioadă de patru ani în Consiliul de Administrație. Astfel, au ajuns în Consiliul de Administrație: Mihai Călin Precup, Alexandru Butiseacă, Ioan Dragoș Moraru, Alina Prahoveanu, Daniel Cațeliu, Mădălin Mihai Bondalici și Florin Zaharia. Toată tărășenia s-a petrecut la data de 14 iunie, cu șase săptămâni în avans față de cum prevedea planul de selecție. Tot atunci s-a decis ca fiecare membru de CA să primească o indemnizație de 9.604 lei brut. Adică în jur de 1.500 de euro net pe lună. Oamenii lui Ponta și Cîțu, selectați pe Ordonanța 109 Mihai Cătălin Precup a devenit cunoscut în anul 2020, atunci când a candidat la Senat din partea Partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Fără viitor politic la Pro România, Mihai Cătălin Precup a ajuns la Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, organizație controlată de ministrul Sebastian Burduja. În primăvara anului trecut, premierul Nicolae Ciucă l-a numit secretar de stat la Finanțe. Pe site-ul său de prezentare se laudă că "pentru 5 ani, am fost cadru didactic la Universitatea Sorbona, în Paris, unde am predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity" și consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții. Nu înainte de a declara "patriot" și "creștin ortodox". Tot de la PACT provine și Daniel Cațeliu, un alt membru selectat în CA. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Liberalii au venit în CA cu Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu. El a devenit cunoscut opiniei publice după ce a făcut lobby pentru a obține opinii favorabile de la experți internaționali pentru șeful său, pe care partidul l-a tras pe linie moartă. De exemplu, profesorul universitar Deirdre McCloskey a declarat pentru Libertatea că Alexandru Butiseacă s-a prezentat drept ziarist la Digi24. Dar acesta a negat. Ca orice liberal care se respectă, după ce a plecat de la Guvern a ajuns consilier la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar de acolo partidul l-a plasat pe funcția de director economic interimar la Poșta Română. Un alt membru liberal plasat în Consiliul de Administrație este ialomițeanul Ioan Dragoș Moraru, fost candidat PNL la consiliul local Fetești. Pe lista membrilor CA și-a făcut loc și Alina Prahoveanu, pusă la SALROM în anul 2021 de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg Liberalul Valentin Ștefan a fost uns pe funcția de director general provizoriu al Poștei Române. Din CV-ul său aflăm că și-a luat licența în istorie la Universitatea București în anul 2008, apoi a plecat în Rusia. Tocmai la Universitatea din Sankt Petersburg, pentru a desprinde tainele limbii ruse. După ce s-a școlit aproape un an în Rusia a revenit în România, unde s-a angajat la HP ca specialist în achiziții. Apoi a ajuns stagiar la Națiunile Unite, acolo unde ar fi făcut parte dintr-o echipă de monitorizare a organizațiilor teroriste: Al Qaida și Talibani. El susține ca din poziția de stagiar era responsabil cu pregătirea rapoartelor pentru misiunile echipei de monitorizare. Însă specialiștii în domeniu nu menționează astfel de informații în CV pentru a nu se pune în pericol și a nu vulnerabiliza echipa. Investigator financiar cu studii de istorie Tot în anul 2011, a început un masterat în "Studii Ruse" la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill. Apoi, dintr-o dată a ajuns investigator la Kroll Compliance, în Washington. Se întâmpla în 2013, la scurt timp după finalizarea masteratului. Fără experiență în domeniu, spune el, a desfășurat investigații internaționale de prevenire a spălării banilor, ba chiar a investigat frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova. Dar nu spune cine a contractat firma pentru aceste investigații. În anul 2015, menționează Valentin Ștefan, a devenit manager la Exiger Dilligence, o altă companie care se ocupa de investigații internaționale. Acolo pregătea investigatori juniori. Începând cu anul 2017 a devenit partener la Rise Consortium, unde avea ca misiune identificarea de posibili investitori în România și sprijinirea companiilor românești în SUA. După alți doi ani a ajuns la Morgan Stanley, unde a fost angajat pe anti-fraudă. Valentin Ștefan a precizat în CV că a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale și crearea și implementarea procedurilor de lucru. A rezistat până în octombrie 2019, apoi a revenit în România. Din iunie 2021, conduce Poșta Română.

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Aici, Valentin Ștefan și protectorul său, Sebastian Burduja (dreapta) (sursa: Facebook/Valentin Ștefan)
Blogger militar putinist, ucis în atentat (sursa: westobserver.com)
Internațional

Blogger militar putinist, ucis în atentat

Blogger militar putinist, ucis în atentat. Un cunoscut blogger militar rus a fost ucis duminică într-o explozie într-o cafenea din centrul oraşului Sankt Petersburg, a anunţat Ministerul rus de Interne. Blogger militar putinist, ucis în atentat Alte 19 persoane au fost rănite în explozia (VIDEO) în care şi-a pierdut viaţa Vladlen Tatarski, a precizat ministerul într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comitetul de anchetă rus a indicat că deflagraţia a fost provocată de un "dispozitiv exploziv necunoscut" şi a menţionat că a fost lansată o anchetă penală. Potrivit unui site local citat de Reuters, explozia s-a produs într-o cafenea care i-a aparţinut la un moment dat lui Evgheni Prigojin, fondatorul companiei Wagner care susţine Rusia în Ucraina. Nu există indicii cu privire la motivul exploziei. Dacă Tatarski a fost cel vizat, ar fi al doilea asasinat pe teritoriul rus al unei figuri proeminente asociate cu războiul din Ucraina, după Daria Dughina, fiica unui ultranaţionalist, ucisă în august în explozia maşinii în care se afla. Cyber Front Z: "Atac terorist" Tatarski, în vârstă de 40 de ani şi pe numele său real Maksim Fomin, avea peste 560.000 de urmăritori pe Telegram, fiind unul dintre cei mai influenţi bloggeri militari. Grupul Cyber Front Z, care se prezintă pe reţelele sociale drept "soldaţii informaţiei Rusiei", a indicat că închiriase localul pentru seara de duminică. Citește și: Pentru a nu cădea în mâinile rusofililor, Sofia trebuie să accepte o alianță între reformatori și coruptul Borisov. Alegeri esențiale în Bulgaria "A avut loc un atac terorist. Am luat unele măsuri de securitate, dar din păcate nu au fost de ajuns", a declarat grupul pe Telegram. Procurorul Sankt Petersburgului, Viktor Melnik, s-a deplasat la faţa locului, a precizat agenţia rusă de presă Tass.

Armata rusă cere locuitorilor să-și doneze acordeoanele Foto: twitter
Eveniment

Armata rusă cere locuitorilor să-și doneze acordeoanele

Armata rusă cere locuitorilor din Sankt Petersburg să-și doneze acordeoanele și alte instrumente muzicale, ca să ridice moralul trupelor din Ucraina. În acest scop, au fost deschise puncte de colectare, scrie Moscow Times. Armata rusă cere locuitorilor să-și doneze acordeoanele „Ministerul rus al Apărării a organizat colectarea și transferul de instrumente muzicale către militarii mobilizați [și] militari care îndeplinesc sarcini speciale, care nu au studii muzicale profesionale”, se arată într-un mesaj postat vineri de unul dintre districtele municipale ale orașului. Donatorilor li se cere să lase acordeoane, balalaika, armonici și chitare la muzeele militare din al doilea oraș ca mărime din Rusia. Donațiile urmăresc „susținerea moralului și a unității, inspiră fapte eroice și alinare morală și psihologică” în rândul trupelor ruse, se explică în mesajul districtului din Sankt Petersburg. Instrumentele muzicale sunt cele mai recente articole strânse de forțele armate rusești prin donații publice. Aproape imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, oficialii ruși au solicitat ajutor civil pe scară largă pentru a furniza trupelor medicamente, dispozitive de consum și chiar echipament tactic. Se pare că angajații de la stat, inclusiv profesorii, au fost rugați să doneze o parte din salariile lor pentru efortul de război. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Armata rusă a respins rapoartele frecvente privind lipsa de echipamente și de provizii.

Putin, cu degetul pe butonul nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, cu degetul pe butonul nuclear

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg (sursa: vice.com)
Internațional

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg. Aceștia duc un război informaţional dintr-o fostă fabrică de armament, de unde vizează lideri occidentali şi răspândesc propaganda Kremlinului cu privire la Ucraina, a informat duminică guvernul britanic, care a comandat un studiu pe acest subiect, relatează AFP. Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg Raportul, ai cărui autori nu au fost daţi publicităţii din motive de securitate, "arată modul în care Kremlinul utilizează această fabrică de troli pentru a-şi răspândi minciunile pe reţelele de socializare şi în comentariile site-urilor cu audienţă mare", indică Ministerul britanic de Externe într-un comunicat. Potrivit comunicatului, această campanie rusă de dezinformare "este gândită pentru a manipula opinia publică internaţională cu privire la războiul rus în Ucraina". Potrivit autorilor studiului, agenţi proruşi recrutează troli pe Telegram care sunt plătiţi pentru a ţinti conturile mass-media şi ale liderilor occidentali de pe social media şi a răspândi propaganda pro-Kremlin. Ținte: Boris Johnson, Olaf Scholz, dar și Daft Punk și Rammstein "Nu putem permite Kremlinului şi fabricilor sale de troli să ne invadeze spaţiile online cu minciunile lor", a reacţionat ministrul britanic de externe, Liz Truss. "Guvernul britanic şi-a alertat partenerii străini şi va continua să lucreze cu aliaţii săi şi platformele online pentru a combate operaţiunile ruseşti", a spus ea. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Printre liderii vizaţi se numără, printre altele, premierul britanic, Boris Johnson, cancelarul german, Olaf Scholz, sau şeful diplomaţiei europene, Josep Borell. Daft Punk, David Guetta şi grupul german de rock ("metal-industrial") Rammstein au fost, de asemenea, vizaţi în cadrul acestei campanii de dezinformare, foarte activă pe Instagram, YouTube şi Tiktok. "Cyber Front Z" și Evgheni Prigojin O altă tehnică utilizată de către aceşti troli constă în amplificarea şi conferirea unei vizibilităţi mai mari a postărilor utilizatorilor obişnuiţi şi care se încadrează liniei Kremlinului, relevă studiul. Acesta constituie un mijloc de a se sustrage măsurilor puse în aplicare de reţelele de social media pentru a combate dezinformarea pe platformele lor. O grupare cunoscută pe Telegram sub numele "Cyber Front Z" s-ar afla în centrul acestor manevre, care îşi are sediul într-o fostă fabrică de arme situată în Sankt Petersburg. Gruparea este suspectată de a avea legatură cu Evgheni Prigojin, un magnat apropiat Kremlinului acuzat în special că a jucat un rol în ingerinţa rusă în timpul alegerilor prezidenţiale americane din 2016, a indicat ministerul britanic. Prigojin se numără printre persoanele sancţionate de Londra pentru legăturile lor cu preşedintele rus Vladimir Putin, notează AFP.

Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom (sursa: gazprom.ru)
Eveniment

Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom

Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom. Pe 3 martie, board-ul companiei Lukoil a postat pe site-ul gigantului petrolier un comunicat care cerea, fără ocolișuri, încetarea războiului din Ucraina. Lukoil a cerut încetarea conflictului Potrivit comunicatului, board-ul Lukoil susține "încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia printr-un proces serios de negociere și prin mijloace diplomatice". Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Documentul mai vorbește despre "evenimentele tragice din Ucraina". La câteva ore după postarea comunicatului, site-ul lukoil.com a fost sabotat și nu a putut fi accesat aproape 24 de ore. În seara de vineri, 4 martie, site-ul Lukoil a redevenit funcțional. Comunicatul dat cu o zi înainte se regăsește încă pe lukoil.com. Președintele Lukoil, întâlnire cu șeful Gazprom Mai mult, un alt comunicat, dat cu numai o zi înainte, dezvăluie că Vagit Alekperov, președintele companiei ruse, se aflase la Sankt Petersburg. Și nu întâmplător, ci pentru a se întâlni cu Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” Potrivit comunicatului mai degrabă laconic, cei doi au discutat "chestiuni de cooperare". Singurul amănunt concret se referă la un subiect abordat: "current situation and development prospects for Vaneyvisskoye and Layavozhskoye fields in the Nenets Autonomous District". Așadar, afaceri ca de obicei, între Lukoil și compania deținută de statul rus, Gazprom, companie folosită pentru toate jocurile strategice ale Kremlinului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră