luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

131 articole
Internațional

Noile sancțiuni, aprobate până vineri

Noile sancțiuni, aprobate până vineri. Cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene și-a exprimat speranța că cea de-a cincea rundă de sancțiuni a blocului împotriva Rusiei va fi convenită până joi sau vineri, potrivit CNN. Noile sancțiuni, aprobate până vineri Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat că blocul încă analizează "lista persoanelor și a sectoarelor afectate", dar speră să ajungă la un acord asupra măsurilor finale până "în această după-amiază sau cel târziu mâine", a declarat el reporterilor în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO care a avut loc joi la Bruxelles. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Marți, blocul a anunțat planurile propuse pentru un pachet de sancțiuni pe cinci piloni, inclusiv o interdicție asupra importurilor de cărbune rusesc și o interdicție totală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie. Un potențial embargo asupra petrolului rusesc "va fi discutat luni" la Consiliul Afaceri Externe al UE, a declarat Borrell. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri în Parlamentul European că al cincilea pachet "nu va fi ultimul nostru pachet de sancțiuni". "Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol", a spus ea.

Noile sancțiuni, aprobate până vineri (sursa: Reuters)
Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor (sursa: Reuters)
Internațional

Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor

Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor. Orice contramăsuri rusești împotriva Japoniei ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei de către Tokyo ar fi "inacceptabile", a declarat secretarul-șef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, potrivit CNN. Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor "Toată această situație provine din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Orice răspuns care încearcă să transfere responsabilitatea către Japonia este extrem de nejustificat și inacceptabil", a declarat Matsuno într-o conferință de presă. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Comentariile lui Matsuno au fost făcute după ce un oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat miercuri că Moscova ia în considerare contramăsuri împotriva Tokyo, care a impus o serie de sancțiuni Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Guvernul japonez "alimentează isteria antirusească în societatea japoneză", a declarat Zakharova în cadrul unei conferințe de presă. De asemenea, ea a criticat Japonia pentru că "urmează cu obediență instrucțiunile primite de peste ocean" și a spus că Tokyo subminează relațiile dintre Rusia și Japonia. "Actualele autorități japoneze distrug în mod constant cooperarea pozitivă reciproc avantajoasă care a fost creată cu grijă de-a lungul multor ani de predecesorii lor", a declarat Zakharova.Un context: Luna trecută, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va suspenda discuțiile privind un tratat de pace pentru a pune capăt în mod oficial ostilităților din al Doilea Război Mondial între Moscova și Tokyo din cauza sancțiunilor privind Ucraina. "În condițiile actuale, Rusia nu intenționează să continue negocierile cu Japonia cu privire la un tratat de pace", a declarat atunci Ministerul rus de Externe, citând "pozițiile deschis neprietenoase ale Japoniei și încercările de a afecta interesele țării noastre". Insulele Kuril, denumite Kurile de Sud de către Rusia și Teritoriile de Nord de către Japonia, au fost capturate de forțele sovietice după capitularea Japoniei în fața forțelor aliate în 1945. Dezacordul care a rezultat cu privire la cine are dreptul de proprietate asupra insulelor a înrăutățit relațiile dintre cele două țări, contribuind la eșecul lor continuu de a semna un tratat de pace din al Doilea Război Mondial.

Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni (sursa: IrishMirror)
Internațional

Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni

Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni. SUA urmează să le impună sancțiuni fiicelor președintelui rus Vladimir Putin ca răspuns la invazia condusă de Moscova în Ucraina, au declarat oficiali, potrivit The Independent. Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni Aceasta este prima mișcare prin care membrii apropiați și imediați ai familiei domnului Putin se vor confrunta cu sancțiuni economice din partea SUA, după ce Uniunea Europeană a făcut sugestia pentru noi restricții. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Sancțiunile împotriva copiilor domnului Putin ar putea fi implementate în această săptămână, au declarat oficialii, potrivit The Wall Street Journal. În cadrul unor măsuri punitive suplimentare, SUA vor extinde sancțiunile și asupra celei mai mari instituții financiare din Rusia, Sberbank, și a uneia dintre cele mai mari bănci private, Alfa Bank, a relatat The Kyiv Independent.

Noi sancțiuni la orizont (sursa: Reuters)
Internațional

Noi sancțiuni la orizont

Noi sancțiuni la orizont. Statele Unite și Europa plănuiesc noi sancțiuni pentru a pedepsi Moscova din cauza uciderilor de civili din Ucraina, iar președintele Volodimir Zelenski a avertizat că este posibil să fie descoperite mai multe decese în zonele preluate de la invadatorii ruși, relatează Reuters. Noi sancțiuni la orizont Forțele rusești s-au retras săptămâna trecută din orașele de la nord de capitala Kiev, în timp ce își îndreaptă asaltul spre sudul și estul Ucrainei. Trupele ucrainene au recucerit orașe devastate de aproape șase săptămâni de război, inclusiv Bucea, unde civili morți se aliniau pe străzi. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Imagini usturătoare ale unei gropi comune din Bucea și ale corpurilor legate ale oamenilor împușcați de aproape au stârnit luni un protest internațional. Președintele american Joe Biden a cerut un proces pentru crime de război împotriva președintelui rus Vladimir Putin, iar Statele Unite vor cere Adunării Generale a ONU să suspende Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului. Rusia a negat orice acuzație legată de uciderea civililor și a declarat că va prezenta marți, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, "dovezi empirice" care să demonstreze că forțele sale nu au fost implicate. Într-un discurs video la primele ore ale dimineții, Zelenski a declarat că se va adresa, de asemenea, Consiliului de Securitate marți, în timp ce construiește sprijin pentru o anchetă privind crimele de la Bucea. Numărul civililor uciși brutal de soldații ruși ar putea fi mai mare "Și acesta este doar un singur oraș. Unul dintre numeroasele comunități ucrainene pe care forțele rusești au reușit să le captureze", a declarat Zelenski. "Acum, există informații că în Borodyanka și în alte câteva orașe ucrainene eliberate, numărul victimelor ocupanților ar putea fi chiar mult mai mare", a adăugat el, referindu-se la un oraș situat la 25 km vest de Bucea. Reuters a văzut mai multe cadavre aparent împușcate de la mică distanță, împreună cu înmormântări improvizate și o groapă comună în Bucea, dar nu a putut verifica independent numărul de morți sau cine este responsabil. Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat că a vorbit cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre Bucea și a subliniat "că Ucraina va folosi toate mecanismele ONU disponibile pentru a colecta dovezi și pentru a trage la răspundere criminalii de război ruși". citiți mai departe De asemenea, Kuleba a vorbit luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, cu omologul său chinez Wang Yi, Beijingul solicitând din nou discuții pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. citiți mai departe Convorbirea, despre care Beijingul a spus că a fost făcută la cererea Ucrainei, a fost prima conversație la nivel înalt raportată între cele două țări de la 1 martie, când Kuleba a cerut Beijingului să folosească legăturile sale cu Moscova pentru a opri invazia Rusiei, a declarat atunci Ministerul ucrainean de Externe.

Austria se opune blocării importurilor de gaze din Rusia, anunță Magnus Brunner Foto: News.ro
Internațional

Austria se opune blocării importurilor de gaze

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia. Ministrul de Finanţe al Austriei, Magnus Brunner, a exclus, luni, impunerea oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) care vizează petrolul şi gazele ruseşti, deoarece Austria este foarte dependentă de gazele ruseşti, iar sancţiunile i-ar afecta mai mult pe austrieci decât pe ruşi, relatează Politico. Austria se opune blocării importurilor de gaze ”Suntem foarte dependenţi de gazul rusesc şi cred că toate sancţiunile care ne-ar afecta mai mult pe noi decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi (...) De aceea ne opunem sancţiunilor care vizează petrolul şi gazele”, a declarat Magnus Brunner reporterilor înaintea reuniunii Eurogrup, la care iau parte membrii din zona euro, la Luxemburg. Declaraţiile lui Brunner vin la doar câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancţiuni care vizează cărbunele şi petrolul, în timp ce vorbea la postul de radio France Inter. De asemenea, Ministrul belgian de Finanţe, Vincent Van Peteghem, a afirmat că Belgia nu se opune unei astfel de acţiuni direcţionate, scrie news.ro. UE a impus deja Moscovei patru runde de sancţiuni, iar discuţiile sunt în desfăşurare pentru a introduce un al cincilea pachet în contextul în care soldaţii ruşi execută civili în oraşele ucrainene pe care le ocupă. După masacrul de la Bucha, demnitarii austrieci fac apel la calm Brunner a descris acţiunile ca fiind ”extrem de oribile”, dar a spus că ”trebuie să rămână calmi” când vine vorba de sancţiuni. Cu toate acestea, Viena va continua să vizeze oligarhii ruşi, a spus el. ”Dacă sancţiunile te afectează pe tine mai mult, nu cred că aceasta este calea corectă”, a mai precizat oficialul austriac. Nimic nu este exclus în ceea ce priveşte Comisia Europeană, a declarat vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis jurnaliştilor, după ce a fost întrebat dacă petrolul va fi inclus în următorul pachet de sancţiuni. Miniştrii vor discuta luni consecinţele economice pe care le-ar putea avea războiul din Ucraina şi modul în care sancţiunile actuale şi viitoare ar avea un impact asupra creşterii economice. Comisia este programată să publice următoarea rundă de previziuni economice la sfârşitul lunii mai. ”Evaluarea noastră actuală este că implicaţiile războiului din Ucraina vor reprezenta o încetinire substanţială a creşterii economice în cadrul UE, însă nu vor constitui o recesiune”, a menţionat Dombrovskis. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Valentin Ionescu
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Zelenski cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: asusa.com)
Internațional

Zelenski cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei în timpul unui discurs online în parlamentul australian, potrivit CNN. Zelenski cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei "Distanța dintre țara noastră este mare", a declarat Zelenski, "dar nu există distanță față de brutalitatea rușilor față de pământul nostru ucrainean". Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington Zelenski a avertizat asupra marilor implicații asupra securității globale dacă Rusia nu va fi oprită și a vorbit, de asemenea, despre ceea ce va urma după război, făcând apel la națiuni și companii să investească în restaurarea Ucrainei. Zelenski a vorbit în mod special despre dezvoltarea porturilor și orașelor de la Marea Neagră și despre reconstruirea sectorului naval. Australia a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de persoane și entități rusești, inclusiv oligarhi cu legături strânse cu președintele Vladimir Putin, precum și cu ministrul rus de finanțe. Australia a oferit ajutor militar și umanitar Ucrainei și a anunțat, de asemenea, o interdicție privind exporturile de alumină și minereu de aluminiu către Rusia. Rusia se bazează pe Australia pentru aproape 20% din nevoile sale de alumină, potrivit guvernului australian.

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin Foto: Captură video
Internațional

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia (sursa: Twitter/Mevlüt Çavuşoğlu)
Eveniment

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia. Aceștia pot continua să vină şi să facă afaceri în Turcia atât timp cât respectă legea turcă şi dreptul internaţional, a afirmat sâmbătă ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de AFP. Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia "Nu participăm la sancţiuni. Le aplicăm doar pe cele decise de Naţiunile Unite. Cu siguranţă, cetăţenii ruşi pot vizita ţara noastră", a răspuns Mevlüt Çavuşoğlu în cursul unui interviu în marja Forumului de la Doha, în Qatar, la o întrebare despre iahturile aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici care au acostat în această săptămână în sud-vestul Turciei. Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite şi Uniunea Europeană, au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, plasând oligarhi, printre care Roman Abramovici, şi apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin, pe lista ţintelor acestor măsuri de retorsiune. Citește și: Mega-yacht-ul „Solaris” al lui Abramovici, protejat de Turcia în portul Bodrum în ciuda sancțiunilor internaționale Turcia, membră a NATO, care are legături strânse cu Rusia şi Ucraina, nu s-a alăturat sancţiunilor vizând Moscova. "Dacă întrebaţi dacă oligarhii pot face afaceri în Turcia, putem evalua (aceste solicitări) dacă sunt conforme cu legea şi cu dreptul internaţional", a adăugat şeful diplomaţiei de la Ankara. Turcia și-a asumat rolul de mediator Câteva ţări au confiscat iahturi aparţinând celor mai bogaţi ruşi. "În ţara noastră, permitem tot ce este legal şi nu se poate face nimic ilegal. Răspunsul meu este foarte clar", a replicat Mevlüt Çavuşoğlu în faţa întrebărilor insistente privind posibila participare a Turciei la sancţiunile care vizează oligarhii ruşi. "Dar dacă este o situaţie contrară dreptului internaţional, este altceva", a precizat el. Turcia a calificat invazia Ucrainei ca "inacceptabilă" şi s-a poziţionat ca un mediator pentru a pune capăt războiului. "Trebuie să prezentăm o soluţie care să permită ambelor părţi să găsească o ieşire onorabilă, astfel încât să-şi convingă opinia publică şi, în general, pe toată lumea", a spus ministrul de externe turc despre eforturile de a găsi un acord de încetare a focului.

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați Foto: Alfa Bank/ Petr Aven
Internațional

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați: nu-și mai pot plăti șoferul care-i ducea la slujbă. Fostul președinte al Consiliului de directori ai Alfa Bank, Petr Aven s-a plâns într-un interviu pentru Financial Times că nu știe cum să trăiască mai departe, după ce a fost inclus în lista persoanelor sancționate în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați „Voi putea să angajez un om de serviciu sau șofer? Eu nu conduc mașina… Poate va conduce fiica mea vitregă. Nu știm cum să supraviețuim”, a declarat miliardarul rus pentru Financial Times, citat de newsmaker.md. Omul de afaceri, în vârstă de 67 de ani, locuiește împreună cu soția și fiica de 8 ani în centrul Londrei. Potrivit FT, pe lângă apartamentul situat în cartierul select din St. James, acesta deține o casă „plină cu obiecte de artă”, în suburbia orașului. În prezent, Aven ocupă locul 30 în ratingul celor mai bogați oameni ai Rusiei, potrivit Forbes. Averea sa este estimată la circa 5,3 miliarde de dolari. După ce a fost inclus în lista celor vizați de sancțiuni, toate conturile și activele sale din Marea Britanie și UE au fost înghețate. „Afacerea noastră este distrusă în totalitate. Tot ce am construit timp de 30 de ani acum este distrus. Și trebuie cumva de început o viață nouă”, a menționat Aven. Miliardarul a adăugat că nu este sigur că va reuși să achite facturile de bază sau serviciile unui avocat. Potrivit FT, în decurs de 20 de zile, bancherul ar putea fi expulzat din Marea Britanie. În pofida faptului că deține un pașaport leton și viză în SUA, acesta susține că ar vrea să rămână anume în Regatul Unit. „Dacă voi pleca din Marea Britanie, nu voi mai avea niciodată ocazia să mă întorc”, a spus Aven. Din cauza sancțiunilor, atât Petr Aven, cât și miliardarul Mihail Fridman au părăsit consiliul de directori ai Alfa Bank. Garda financiară italiană (Guardia di Finanza) a pus, la 16 martie, sub sechestru un complex rezidenţial din insula Sardinia, aflat în proprietatea fostului ministru şi bancher rus Petr Olegovich Aven, inclus pe lista oligarhilor sancţionaţi de Uniunea Europeană (UE) după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează Agerpres, conform EFE.

200.000 de oameni au rămas fără salariiFoto: AFLOE News Network
Internațional

200.000 de oameni au rămas fără salarii

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii, scrie presa din această țară. Este pentru prima oară când Moscova recunoaște impactul acestor decizii, combinate cu sancțiunile aplicate regimului de la Kremlin. 200.000 de oameni au rămas fără salarii Până acum, și-au anunțat plecarea din Rusia peste 400 de mari companii. Potrivit experților citați de Novaya Gazeta, în aceste companii lucrau circa 200 000 de oameni. Pe 16 martie, președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov a declarat că volumul producției la uzina KAMAZ s-ar putea reduce cu 40%. În consecință, circa 15 000 de angajați ar putea rămâne fără serviciu (reprezentanții uzinei au apreciat că acesta ar fi cel mai negativ scenariu). Potrivit datelor serviciului „Action Buhalteria” («Актион Бухгалтерия»), circa 20% din întreprinderile mici și-au trimis angajații în concediu sau au început să facă reduceri de personal. Autoritățile ruse nu neagă că ar exista problema creșterii bruște numărului de șomeri. Pe 24 martie, vice-ministrul rus al Muncii, Elena Muxtiarova, a declarat că angajatorii au anunțat „eliberarea” a 59 000 de angajați, iar alți 95 000 sunt într-o perioadă de „inactivitate”, ca urma a suspendării activității întreprinderilor, scrie newsmaker.md. „Aproape 14.000 de angajați sunt în concediu fără plată. Acest indicator nu s-a schimbat practic de la începutul lunii martie. Disponibilizările vizează circa 59.000 de oameni, ceea ce constituie cu 10% mai mult decât la data de 1 martie”, a declarat oficialul de la Moscova. Analiștii portalului hh.ru au menționat că, din 24 februarie, piața muncii din Rusia a început să se schimbe. Mai precis, numărul locurilor de muncă vacante scade, iar cel al persoanelor în căutare de serviciu – crește. În medie, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu 8%. Au fost afectate domeniile asigurărilor (minus 19%), auto, media și divertisment (minus 13%, fiecare sector), transport și resurse umane (scădere de 11%). Citește și: Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului – analiză surse publice, citată de presă

China a început să cumpere companiile ruseşti  Foto: Kremlin.ru
Eveniment

China a început să cumpere companiile ruseşti

China a început să cumpere companiile ruseşti bucată cu bucată şi să umple golul lăsat de multinaţionalele vestice, relatează Ziarul Financiar. Peste 400 de multinaționale din statele democratice au părăsit Rusia. China a început să cumpere companiile ruseşti Trimisul special al Chinei în Rusia i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi aflaţi în Moscova să profite de oportunităţile economice create de criză, o strategie care ar putea ajuta la atenuarea impactului sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, scrie Bloomberg. Ambasadorul Zhang Hanhui le-a transmis oamenilor de afaceri chinezi să nu piardă vremea şi să „umple golul“ apărut pe piaţa locală, se arată pe contul oficial de WeChat al Russia Confucius Culture Promotion Association. Deşi nu există nicio referire la sancţiuni sau la respectarea acestora, Zhang a descris situaţia drept o oportunitate. „Actuala situaţie internaţională este complexă. Marile companii au în faţă provocări majore sau chiar perturbări legate de plăţi şi lanţuri de aprovizionare. Acesta este un moment în care companiile private, mici şi mijlocii, pot juca un rol“, potrivit lui Hanhui. Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său chinez Xi Jinping într-o convorbire de săptămâna trecută cu privire la posibile „implicaţii şi consecinţe“ în cazul în care Beijing-ul ar alege să susţină invazia preşedintelui rus Vladimir Putin din Ucraina. Sute de companii occidentale au plecat Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz crede că războiul în Ucraina va dura

Cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, crede că războiul în Ucraina va dura, aşadar trebuie evitate sancţiuni împotriva Rusiei nesustenabile pentru UE. Germania, la fel ca și Ungaria, se opune stopării livrărilor de gaze și petrol din Rusia spre UE. Scholz crede că războiul în Ucraina va dura Scholz a declarat marţi că este posibil ca războiul din Ucraina să nu fie unul scurt, ci ''o confruntare mai îndelungată'', motiv pentru care Uniunea Europeană trebuie să evite măsuri nesustenabile pe termen lung, cum ar fi un embargou energetic împotriva Rusiei, consemnează agenţia EFE. Sancţiunile impuse până în prezent Rusiei după invazia acesteia în Ucraina sunt concepute în aşa fel încât să provoace economiei ruse cât mai multe daune posibil şi în acelaşi timp să fie cât mai ''suportabile'' pentru ţările europene, a declarat Scholz la Berlin, la o conferinţă de presă comună cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cancelarul german a semnalat totodată că Germania nu este singura ţară care depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale sau cărbune, dar a estimat că dacă UE îşi va atinge obiectivul diversificării surselor de energie rezultatul va fi similar cu cel al unui embargou energetic împotriva Rusiei. ''Trebuie să cumpărăm energie de la amici, nu de la inamici; în caz contrar plătim războiul'', a spus la rândul ei Metsola, admiţând că la ora actuală nu toate ţările europene sunt în situaţia de a se putea lipsi de importurile din Rusia. ''Agenda verde nu mai este abordată doar din perspectiva climei, ci şi din cea a securităţii'', a adăugat preşedinta Parlamentului European. Pentru a reduce dependenţa faţă de resursele energetice ruseşti, guvernul german are în vedere diversificarea surselor de import şi construirea de noi terminale pentru gaze naturale lichefiate (GNL) - deşi aceste gaze sunt mai scumpe - şi constituirea de rezerve strategice de gaze şi cărbune pentru iarna următoare. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Avioane rusești, pe lista neagră americană (sursa: Agerpres)
Internațional

Peste o sută de avioane rusești, inclusiv jetul privat al lui Roman Abramovici, pe lista neagră a SUA

Avioane rusești, pe lista neagră americană. Departamentul american al Comerţului a trecut pe lista neagră aproximativ 100 de avioane ruseşti, printre care cel al omului de afaceri rus Roman Abramovici şi Boeing-urile companiei Aeroflot, care au încălcat recent sancţiunile SUA împotriva Rusiei, notează AFP. Avioane rusești, pe lista neagră americană Statele Unite au interzis avioanelor fabricate în Statele Unite sau având în compunere cel puţin 25% piese de origine americană să intre în Rusia fără o autorizaţie specifică. Dar, "de la 2 martie 2022, pe baza informaţiilor disponibile publicului, ministerul a identificat o serie de zboruri comerciale şi private din ţări terţe către Rusia, toate fiind deţinute sau controlate de, sau în regim charter ori închiriate de Rusia sau cetăţeni ruşi", explică ministerul într-un comunicat care publică lista completă a aeronavelor în cauză. Aceste avioane nu mai pot beneficia de realimentare, întreţinere sau furnizare de piese de schimb ori de servicii. "Împiedicând aceste aeronave să primească orice serviciu, inclusiv din străinătate, de exemplu", orice zbor internaţional din Rusia cu aceste aeronave ar putea duce la blocarea lor la sol, a indicat Departamentul Comerţului. Ce avioane sunt pe listă Lista cuprinde avioane ale companiilor Aeroflot, AirBridge Cargo, Utair, Nordwind, Azur Air şi Aviastar, precum şi avionul privat Gulfstream G650 al lui Roman Abramovici. Citește și: Roman Abramovici nu mai poate face bani din clubul Chelsea. Guvernul britanic i-a „înghețat” toate bunurile "Publicăm această listă pentru a avertiza lumea că nu vom permite companiilor şi oligarhilor din Rusia şi Belarus să călătorească nepedepsite, încălcând legile noastre", a declarat secretarul american pentru comerţ, Gina Raimondo. Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei la 24 februarie, reaminteşte AFP.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră