luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

171 articole
Investigații

Oligarhii ruși, sancționați blând în România

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Agenția Națională de Administrare Fiscală a înghețat bunurile și conturile unor companii controlate de Viktor Rashnikov și Alisher Usmanov, dar și de Vitali Saveliev, ministrul Transporturilor din Rusia, ca efect al deciziei comune a UE și SUA de a sancționa entități rusești după invadarea Ucrainei. Sancțiunile românești, însă, au fost aplicate numai unor companii rusești. Ba chiar, în unele cazuri, au fost ridicate după puțin timp. Defapt.ro va publica în zilele următoare articole despre companiile rusești ratate de Fiscul de la București. Aeroflot, trei conturi blocate Rusia a invadat Ucraina la data de 24 februarie 2022. Ca efect, Uniunea Europeană și SUA au sancționat mai mulți politicieni de la Moscova, companii și oligarhi care sprijină regimul lui Vladimir Putin. România s-a alăturat efortului european de a bloca activele companiilor rusești controlate de oligarhii și politicienii ruși. La aproape trei săptămâni de la declanșarea războiului în Ucraina, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sub conducerea Mirelei Călugăreanu, a decis să blocheze trei conturi ale companiei rusești Aeroflot, controlată indirect de ministrul Transporturilor din Rusia, Vitali Saveliev, afaceristul rus Mihail Poluboiarinov și generalul KGB Serghei Chemezov, actualul director al Rostec Corporation – un grup de firme din industria de apărare a Rusiei. Spania a anunțat în martie 2022 că a confiscat un iaht de 153 de milioane de dolari înregistrat pe numele fiicei vitrege a lui Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Pumoianski (TMK), la Kremlin în ziua invaziei Pe 25 martie 2022, ANAF a anunțat că președintele Mirela Călugăreanu a emis trei ordine privind blocarea fondurilor și resurselor a companiilor TMK Artrom SA, TMK Assets SRL și TMK Europe Gmbh. Toate cele trei societăți sunt controlate în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de oligarhul rus Dmitri Alexandrovici Pumoianski. El a fost inclus pe lista de sancțiuni internaționale pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgic și al Grupului Sinara, lucrează îndeaproape cu companiile de stat rusești, în special Căile Ferate, Gazprom și Rosneft. Pe 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invadării Ucrainei de către Rusia, un grup de 37 de afaceriști, din care făcea parte și oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski, a fost convocat de președintele Vladimir Putin pentru a discuta despre impactul sancțiunilor occidentale. „Faptul că a fost invitat să participe la această întâlnire arată că el aparține celui mai apropiat cerc al lui Vladimir Putin și că sprijină sau implementează acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și stabilitatea și securitatea în Ucraina. De asemenea, arată că se numără printre oamenii de afaceri influenți cu activitate în sectoare economice care constituie o sursă substanțială de venit pentru Guvernul Federației Ruse”, atragea atenția Uniunea Europeană. Oligarhii ruși, sancționați blând în România Compania TMK Artrom are în jur de 2.400 de angajați la Slatina și Reșița și este cel mai mare producător de țevi industriale din România. În urma blocării conturilor, sindicaliștii de la TMK s-au întâlnit cu reprezentanții Cancelariei Prim-ministrului și ai ANAF. „Reprezentanții sindicatelor au solicitat derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA și Canada precum și livrări pe piața internă”, se menționează pe site-ul Guvernului. Între timp, oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski și-a transferat acțiunile pe numele unor persoane care nu intră sub incidența sancțiunilor. Mai mult, a renunțat la toate funcțiile de conducere. Ulterior, 650 de angajați au protestat în fața Guvernului față de impunerea sancțiunilor internaționale. În cele din urmă, Guvernul, aflat sub comanda premierului Nicolae Ciucă, a cedat. La fel și Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF, care a revocat ordinul de blocare a conturilor. Usmanov nu are ouă în România Alisher Usmanov, cu o avere estimată la 19,5 miliarde de dolari, a fost inclus pe lista neagră a Uniunii Europene în februarie 2022. I-au fost înghețate toate bunurile și a primit interdicție de a călători în statele UE. La fel a procedat și SUA câteva zile mai târziu. În ultima zi a lunii martie, ANAF a blocat acreditivul DTF/LCI/14315 pentru suma de 1,6 milioane de dolari emis de Eximbank, în beneficiul firmei Metaloinvest Traiding AG, controlată indirect de Alisher Usmanov. Acum câteva zile, Alisher Usmanov a fost luat la puricat de autoritățile germane. Polițiștii germani au efectuat 24 de percheziții în cadrul procedurii declanșate împotriva lui Alisher Usmanov. Potrivit publicației Der Spiegel, anchetatorii ar fi găsit într-un seif din vila lui Usmanov din Tegernsee, din Bavaria, patru ouă Fabergé. Rashnikov, identificat într-o firmă din Turcia Oligarhul Viktor Rashnikov, cu o avere estimată la 9,1 miliarde de dolari, proprietarului grupului MMK și unul dintre cei mai mari jucători din industria oțelului din lume, s-a trezit cu conturile blocate de ANAF. În data de 31 martie 2022, ANAF a blocat două acreditive (de 1,3 milioane euro, repectiv de 1,8 milioane euro) emise de Eximbank în beneficiul societății MMK Metalurji Sanayi Ticaret Ve Liman Isletmeciligi SA, controlată indirect de oligarhul Viktor Rashnikov. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Două săptămâni mai târziu, ANAF a blocat un alt acreditiv, pentru suma de aproximativ 1,2 milioane euro, emis de Banca Transilania pentru compania controlată de oligarh.

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Aici, oligarhii la întâlnirea cu Putin de pe 24 februarie 2022 (sursa: kremlin.ru)
Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Foto: Facebook
Internațional

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei

Viktor Orban, neclintit alături de Putin: șeful guvernului de la Budapesta va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei până la finalul acestui an, scrie Magyar Nemzet, citat de Bloomberg. Afirmațiile au fost făcute la o întâlnire cu ușile închise între Orban și membrii ai Parlamentului. Magyar Nemzet este considerat a fi extrem de apropiat lui Viktor Orban și partidului său, Fidesz. Orban va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Premierul Ungariei ar fi susținut că ridicarea sancțiunilor va calma inflația și reduce riscul recesiunii. Aceste teze au fost susținute, public, și de ministrul de Externe, Péter Szijjártó, când a anunțat că se opune unui nou pachet de sancțiuni. Bloomberg remarcă faptul că aceste comentarii a lui Viktor Orban vin într-un moment în care UE se pregătește să bloceheze fonduri de 7,5 miliarde de euro destintae Ungariei, iar Putin a declarat mobilizarea, în Rusia. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură „UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie”, a transmis, marți, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat al Ministerului de Externe al Ungariei. După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum „au afectat, fără îndoială, Europa mult mai mult decât Rusia”, deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI. Ministrul de externe al Ungariei a declarat că „marea majoritate” a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021
Eveniment

Ungaria cere UE să nu sancționeze Rusia

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc

Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, iar surplusul bugetar se evaporează, arată o analiză Financial Times. Deteriorarea stării finanțelor publice vine pe fondul înfrângerilor catastrofale suferite în Ucraina. În plus, arată Financial Times, situația se va înrăutăți pe fondul opririi livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care aprovizionează Germania, în principal. În iulie, economia rusă se contractase cu 4,3%, comparativ cu luna iulie 2021. Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc „Excedentul bugetar al Rusiei s-a redus brusc în august, deoarece veniturile s-au ofilit sub presiunea producției scăzute de energie și a sancțiunilor. Excedentul a scăzut la 137 de miliarde de ruble (2,3 miliarde de dolari) în primele opt luni ale anului, mai puțin de jumătate din cele 481 de miliarde raportate în anul până în iulie, potrivit datelor preliminare raportate luni de Ministerul de Finanțe”, arată și Bloomberg. O analistă citată de acest grup apreciază că în septembrie bugetul Rusiei va trece de la excedent la deficit. Dacă deficitele continuă la rata curentă, Rusia va avea un deficit pe tot anul de mai puțin de 3% din PIB, cel mai mic din G-20, cu excepția Arabiei Saudite, apreciază Bloomberg. Bugetul actual, întocmit înainte de război, prevedea un excedent de 1,3 trilioane de ruble, dar oficialii ruși au preciat că vor înregistra deficit, urmare a conflictului din Ucraina. Financial Times arată că livrările de gaze spre Europa au ajuns la o cincime din cele de dinaintea invaziei. Veniturile din gaz și petrol, care reprezintă jumătate din veniturile la buget, s-au redus cu 18%, în perioada ianuarie-august 2022, comparativ cu perioada similară din 2021. Lower prices of natural gas (at the current low volumes) mean lower revenues for Russia. But that comes in addition to the (most important) fall in revenue from lower Brent barrel prices. pic.twitter.com/jJN1GtyKyh— Miguel Gil Tertre (@MiguelGilTertre) September 13, 2022 Producția Gazprom a scăzut cu 15%, iar exporturile cu o treime - date din primele opt luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară din 2021. Citește și: Disperare la Beijing și Moscova: ca să se întâlnească cu Putin, Xi Jinping acceptă să iasă din China după mai bine de doi ani UE a interzis deja importurile de cărbune, iar embargoul pe livrările de petrol din Rusia intră în vigoare în decembrie.

Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia cumpără muniţie artilerie Coreea Nord

Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord, conform serviciilor de informaţii americane, informează New York Times, în contextul relatărilor că armata rusă a început să folosească şi drone de producţie iraniană. În iunie, președintele nord-coreean, Kim Jong-Un, și-a exprimat solidaritatea cu Rusia. Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord Oficiali ai administraţiei SUA au declarat cotidianului citat, potrivit Reuters, că aceste achiziţii arată că sancţiunile internaţionale încep să îşi facă efectul şi să limiteze capacitatea Rusiei de a-şi susţine invazia din Ucraina. New York Times a relatat luni că informaţii secrete recent desecretizate arată că printre tipurile de armament achiziţionate se numără obuze de artilerie şi rachete. Este de aşteptat ca Rusia să mai cumpere astfel de armament, a precizat publicaţia. Luna trecută, un oficial american a declarat pentru Reuters că dronele de producţie iraniană cumpărate de Rusia au înregistrat "numeroase defecţiuni". Oficialul a mai precizat că, cel mai probabil, Rusia intenţionează să achiziţioneze sute de drone Mohajer-6 şi Shahed. Citește și: Oficial: ministerul Apărării respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității Ucraina a lansat recent o contraofensivă în mai multe locuri, inclusiv în jurul oraşul Herson, pe care Rusia l-a ocupat din prima fază a invaziei. În pregătirea atacurilor, forţele ucrainene au lovit zone de aprovizionare ruseşti, inclusiv dintre cele cu artilerie şi muniţie. Potrivit unor oficiali, sancţiunile occidentale limitează capacitatea Rusiei de a înlocui vehiculele şi armele distruse în Ucraina. Reportedly #Russia To Buy #NorthKorean KN-09 & #Chinese PCL191 Rocket Artillery For Ukraine War. pic.twitter.com/8Nux8nHBzp— International Defence Analysis (@Defence_IDA) July 27, 2022 În iunie, președintele nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia și pentru ceea ce el a numit „cauza justă de protejare a demnității și securității”, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. De asemenea, Kim Jong Un și-a exprimat încrederea că relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia, ambele aflate sub sancțiuni occidentale, vor continua să „se dezvolte dinamic”.

Rusia i-a sancționat pe actorii Ben Stiller și Sean Penn Foto: Twitter
Eveniment

Rusia sancționat Ben Stiller și Sean Penn

Rusia i-a sancționat pe actorii Ben Stiller și Sean Penn, care au primit interdicția permanentă de a intra în această țară. Stiller a fost în iunie la Kiev și i-a spus lui Zelenski: „Ești eroul meu”. Și Sean Penn a vizitat Ucraina, tot în iunie, și l-a întâlnit pe Zelenski, scrie Bloomberg. Rusia i-a sancționat pe actorii Ben Stiller și Sean Penn Rusia nu a explicat pe ce criterii a alcătuit noua listă cu persoane sancționate. Ben Stiller and Sean Penn have been deprived of the rights to receive a Russian visa - Russian MFA. No joke, Sergei Lavrov is better comedian than Stiller. pic.twitter.com/QZKpe3A6jy— Taras Berezovets (@TarasBerezovets) September 5, 2022 „Ca răspuns la sancțiunile personale în continuă extindere împotriva cetățenilor ruși de către administrația Biden (...) este introdusă o interdicție permanentă de intrare în Federația Rusă la adresa unor oficialități de rang înalt, reprezentanți ai comunităților de afaceri și experți, precum și personalități culturale”, se arată într-un comunicat publicat luni pe site-ul ministerului de Externe de la Moscova. Foto: Twitter Citește și: George Simion, huiduit de elevii de la Lazăr. Conducerea liceului susține că nu l-a invitat, dar în imagini se vede cum este chemat la microfon de directoare Printre oficialii sancționați de Rusia se numără secretarul american al Comerțului Gina Raimondo și trei adjuncți ai săi. Noua listă de persoane sancționate conține 25 de nume, Interfax amintind că numărul total al cetățenilor americani împotriva cărora a impus sancțiuni a ajuns acum la 1.073 de persoane. Ministerul rus de Externe a subliniat din nou luni că „acțiunile ostile ale autorităților americane” vor continua să primească „un răspuns hotărât” din partea Moscovei.

Autoritățile italiene au confiscat vilele unui oligarh rus, Moshe Kantor
Eveniment

Autoritățile italiene confiscat vilele oligarh rus

Autoritățile italiene au confiscat vilele din Sardinia ale unui oligarh rus extrem de apropiat lui Putin, Moshe Kantor. Averea sa era estimată, în 2018, la 7,1 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. El este și deținătorul celei mai mari colecții private de artă avangardistă. Kantor a făcut avere cu ajutorul grupului Acron, care produce îngrășăminte chimice. Autoritățile italiene au confiscat vilele unui oligarh rus Ieri, autoritățile italiene au pus sechestru pe nu mai puțin de 11 vile deținute de acesta în Sardinia, scrie presa locală. Una din ele era în vecinătatea casei deținute de Silviu Berlusconi. Citește și: Potențialul distructiv al armatei ruse, enorm: zeci de mii de obuze trase zilnic în Ucraina, forțe navale și aeriene care abia s-au încălzit până acum. Avertismentul Bundeswehr Consiliul Europei a dispus confiscarea bunurilor miliardarului rus Viaceslav Kantor, în luna aprilie, imediat după impunerea unor sancţiuni personale ale UE împotriva acestuia, dar, din cauza schemei complexe de proprietăţi ale miliardarului rus Moshe Kantor, procesul a fost finalizat abia în luna august, notează ziarul 'L'Unione Sarda'. The European Jewish Congress is led by Moshe Kantor, another of Putin’s pet billionaires. He made sure the EJC toed a pro-Kremlin line, calling out Putin’s rivals for their alleged antisemitism but never blaming Russia @AnshelPfeffer Opinion— Haaretz.com (@haaretzcom) March 5, 2022 Kantor deține trei cetățenii: rusă, israeliană și britanică. El conduce Congresul European Evreiesc, deși presa din Israel a atras atenția de mai mulți ani că este un apropiat al lui Putin.

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile. Rusia a recunoscut vineri că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor impuse de Occident în pofida efectului negativ al restricţiilor economice chiar asupra ţărilor care promovează o astfel de politică, transmite EFE. Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile "Situaţia se modifică rapid. Occidentul colectiv sporeşte presiunea sancţiunilor împotriva Rusiei şi Belarusului, în pofida faptului că promotorii lor sunt afectaţi de consecinţele negative ale acestei politici", a declarat premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan, citat de agenţia oficială rusă RIA Novosti. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-o intervenţie în Consiliul Interguvernamental al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Rusia), Mişustin a evidenţiat rolul acestei organizaţii într-un moment în care sistemul economic şi comercial global este zguduit de la temelie. Mișustin se laudă cu agricultura "Statele occidentale încearcă să acuze ţara noastră de criza alimentară globală, fiind extrem de conştiente că actuala situaţie reprezintă consecinţa directă a acţiunilor lor", a susţinut el. Mişustin a spus că "sancţiunile antiruse" au agravat tendinţele negative globale, în contextul în care băncile şi instituţiile financiare au încetat să mai acorde credite şi să mai asigure contractele de vânzare de alimente şi fertilizant din Rusia. Premierul rus a mai susţinut că, din punct de vedere alimentar, ţările membre ale UEE se află în avantaj. "Am atins un înalt nivel de autosuficienţă în privinţa principalelor produse agricole", a declarat şeful guvernului rus, care a adăugat că UEE este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani, arată datele agenției Bloomberg. Astfel, se așteaptă ca datele oficiale să arate că în trimestrul II al anului 2022 economia Rusiei s-a contractat cu 4,7%, ajungând la nivelul din trimestrul II al anului 2018. Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani „Economia va șterge patru ani de creștere, revenind la dimensiunea din al doilea trimestru al anului 2018. Ne așteptăm ca contracția să încetinească în trimestrul al patrulea, cu o politică monetară mai relaxată, care susține cererea. Totuși, economia va pierde încă 2% în 2023, deoarece interdicițiile europene asupra importurilor de energie vor reduce exporturile”, arată Alexander Isakov, un economist rus citat de Bloomberg. Lovitura dată de sancțiunile internaționale, generate de război, a perturbat comerțul și a paralizat industrii precum producția de mașini, în timp ce cheltuielile pentru consum s-au oprit. Deși declinul economiei se dovedește până acum mai puțin brusc decât se credea inițial, banca centrală a Rusiei estimează că scăderea se va agrava în trimestrele următoare și nu se așteaptă la o redresare până în a doua jumătate a anului viitor. Yale's Sonnenfeld breaks down myths surrounding the strength of Russia's economy https://t.co/J1QWqn1gtg (Russia headed for economic oblivion. Likely that Putin’s economy will collapse in less than 24 months.)— Barry R McCaffrey (@mccaffreyr3) August 7, 2022 Inițial se credea că economia Rusiei se va contracta cu 10%. JP Morgan estimează acum o reducere de 3,5%, pe tot anul. Banca Rusiei estimează că PIB-ul va scădea cu 7% în acest trimestru, al treilea, și, posibil, chiar mai mult în ultimele trei luni ale anului. Această instituție estimează că economia s-a contractat cu 4,3% în al doilea trimestru. The ban on coal imports from Russia fully entered into force yesterday.This measure, taken under the ?? sanctions adopted following Russia’s aggression in #Ukraine, will have a significant impact on the Russian economy.? pic.twitter.com/JCcjIscfrc— French Embassy U.S. (@franceintheus) August 11, 2022 Livrările diminuate de energie către Europa ridică noi riscuri pentru economie. Scăderile lunare ale producției de petrol vor începe în august, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Agenția estimează că producția de țiței a Rusiei va scădea cu aproximativ 20% până la începutul anului viitor.

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Foto: Twitter
Eveniment

Companiile aeriene ruseşti încep dezmembreze avioanele

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb, acesta fiind efectul sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie Reuters. Aceste măsuri sunt în linie cu sfaturile furnizate în luna iunie de guvernul rus companiilor aeriene pentru a utiliza o parte din avioane pentru piese şi a asigura astfel că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025. Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320. #Russian company #Aeroflot has started dismantling foreign-made airliners for parts they can no longer buy abroad because of sanctions. According to Reuters, this measure should allow foreign-made planes to continue to fly until at least 2025. pic.twitter.com/UxQAPa0chm— NEXTA (@nexta_tv) August 9, 2022 Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate. Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei. Problema este că noile generaţii de avioane, precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787, au o tehnologie care este îmbunătăţită în mod constant. În decurs de un an de la intrarea în vigoare a sancţiunilor, va fi o „provocare” să fie menţinute în serviciu aceste avioane moderne, chiar şi pentru inginerii ruşi foarte competenţi, susţin sursele occidentale. #TurkishAirlines: Two brand new #Airbus A350-900 aircraft, bearing registration TC-LGK & TC-LGL, have been delivered to Turkish Airlines. These airframes were earlier meant to be delivered to #Aeroflot, but the latter cannot receive them due to sanctions.#avgeeks #AvGeek pic.twitter.com/jyWvbl5xvu— Defence Insider (@defence_insider) August 2, 2022 Practica de a dezmembra un avion pentru ca alte avioane să poată zbura în continuare este în mod frecvent asociată cu dificultăţile financiare întâmpinate de o companie aeriană însă nu s-a întâmplat niciodată la o asemenea amploare precum cea prognozată că va avea loc în Rusia. 15% din avioanele Aeroflot rămân la sol Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Aeroflot a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an.

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei

Un studiu al universității Yale, coordonat de Jeffrey Sonnenfeld, un economist care a consiliat mai mulți președinți ai SUA, inclusiv pe Donald Trump și Joe Biden, arată că sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei. „Titlurile defetiste care susțin că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu sunt faptice - faptele sunt că, după orice măsură și la orice nivel, economia Rusiei este în regres și acum nu este momentul să apăsăm pe frână”, este concluzia studiului. Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Statisticile oficiale ale regimului rus susțin că prețul petrolului crescând, veniturile obținute ar compensa pierderile derivate din sancțiuni. Dar Jeffrey Sonnenfeld susține că aceste statistici sunt mincinoase, menite să inducă în eroare. Studiul, intitulat "Business Retreats and Sanctions Are Crippling the Russian Economy", arată că: Poziționarea strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, deoarece acum se confruntă dintr-o poziție slăbită cu pierderea piețelor sale principale de altădată și are de gestionat provocări abrupte în executarea unui „pivot către Asia” cu exporturi cum ar fi gazul transportat pe conductă. „Rusia este mult mai dependentă de Europa decât Europa este de Rusia în ceea ce privește gazul natural”, explică autorii studiului. Ei arată și faptul că Gazprom este una din cele mai corupte companii din Rusia. Importurile rusești s-au prăbușit în mare măsură, iar țara se confruntă cu provocări mari în asigurarea de piese și tehnologie esențiale.În ciuda iluziilor lui Putin de autosuficiență și substituție a importurilor, producția internă rusă a ajuns la un impas complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute; golirea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a condus la creșterea prețurilor și la neliniștea consumatorilor Blestemul resurselor naturale care alimentează Kremlinul și oligarhii „Tabloul care se desprinde din structurii economiei moderne ruse este cel al unui gigant corupt intern, dependent de tehnologie occidentală, care oferă venituri pentru a susține slăbiciunile Kremlinului, și, în același timp, încălecând țara cu o resursă naturală blestemată, însoțită de o elită oligarhică egoistă care încearcă să culeagă atâta valoare economică cât este posibil din sectoarele petrolului și gazelor”, scriu autorii studiului. Citiți și: Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani” În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Rusia este în imposibilitatea de a le redirecționa către China, întrucât mai puțin de 10% din resursele de gaze rusești se pot transporta în formă lichefiata, în absența echipamentelor adecvate și a conductelor speciale pentru a le exporta în acest format. Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut au reprezentat mai puțin de 10% din cei 170 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia pe piața europeană. În aceste condiții, gigantul Gazprom a luat o decizie fără precedent în ultimii 30 de ani, suspendând plata dividendelor, arată studiul Yale. În plus, autorii apreciază că, de la începerea războiului, peste 500.000 de ruși au părăsit țara, dintre care mai mult de 50% sunt persoane cu studii superioare, 15% sunt hipercalificati în diverse sectoare tehnologice iar 20% sunt persoane cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari. În plus, 15.000 de persoane definite drept „high net worth individuals” au plecat din Rusia, ducând cu ei și averile acumulate. Ei ar reprezenta circa 20% din totalul persoanelor cu averi semnificative, adică „high net worth individuals”.

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1 (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1. Canada va returna Germaniei turbinele ruseşti reparate necesare pentru mentenanţa gazoductului Nord Stream 1, a comunicat sâmbătă ministrul canadian al resurselor naturale, transmit Reuters şi AFP. Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1 "Canada va acorda Siemens Canada un permis revocabil şi de o durată limitată pentru a permite revenirea în Germania a turbinelor Nord Stream 1 reparate, ceea ce va sprijini capacitatea Europei de a avea acces la energie fiabilă şi accesibilă în timp ce continuă tranziţia de la petrolul şi gazul ruseşti", a declarat ministrul Jonathan Wilkinson. "În lipsa unei aprovizionări necesare cu gaz natural, economia germană va suferi dificultăţi foarte importante şi germanii înşişi riscă să nu îşi poată încălzi locuinţele la apropierea iernii", a explicat ministrul canadian într-un comunicat. El l-a acuzat pe preşedintele rus Vladmir Putin că vrea să "provoace divizări între aliaţi". Returnarea turbinei ocolește sancțiunile occidentale Guvernul german se afla de mai multe săptămâni "în contacte intense" cu Ottawa pentru a obţine returnarea acestor echipamente în Europa în pofida sancţiunilor aplicate Rusiei. Gazprom a redus luna trecută volumul de gaz pompat prin Nord Stream 1 la doar 40% din nivelul obişnuit, invocând întârzierea în primirea echipamentelor trimise de Siemens pentru mentenanţă la filiala sa din Canada. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Ucraina s-a opus returnării acestor turbine către Gazprom, spunând că gazoductele de pe teritoriul său pot transporta un volum suficient de gaz spre Germania pentru a compensa scăderea livrărilor prin Nord Stream 1. Canada anunță extinderea sancțiunilor "Nu trebuie să cedăm şantajului Kremlinului", a declarat joi Serhii Makogon, şeful operatorului de transport de gaz OGTSU. Tot sâmbătă, guvernul de la Ottawa a mai anunţat că va extinde sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru a include şi producţia industrială. Noile sancţiuni "se vor aplica transportului terestru şi prin conductă, precum şi producţiei de metale şi de echipamente de transport, calculatoare, electronice şi electrice, precum şi de maşini" industriale, a precizat ministrul de externe Melanie Joly.

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin. Canada l-a inclus pe lista sa cu sancţiuni pe patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe ruse, în cadrul unei noi serii de măsuri ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, vizând "agenţi ai dezinformării şi propagandei ruse", relatează AFP. Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin Măsurile au fost denunţate rapid de Moscova prin intermediul purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit căreia "sancţiunile împotriva patriarhului nu au putut fi introduse decât de satanişti". Patriarhul Kirill, şeful ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus biserica în serviciul preşedintelui rus Vladimir Putin, calificându-l drept "miracol" şi împărtăşindu-i ambiţia unei Rusii conservatoare, dominatoare şi susţinând ofensiva Rusiei în Ucraina. În afară de Canada, Regatul Unit l-a sancţionat şi ea în iunie pe patriarhul Kirill, în vârstă de 75 de ani, după ce Uniunea Europeană a renunţat să-l includă pe lista sa neagră. Și RT, sub sancțiuni "Pentru a contracara campania de dezinformare a Kremlinului, Canada impune sancţiuni împotriva a 29 de agenţi ai dezinformării şi propagandei de stat ruse şi a 15 entităţi controlate sau deţinute de guvernul rus şi care participă la eforturile de dezinformare", a indicat ministrul de externe canadian, Melanie Joly, în marja reuniunii G20 din Bali (Indonezia). Sancţiunile îl vizează de asemenea pe Sumbatovici Gasparian, şeful departamentului internaţional al grupului media rus Russia Today (RT). În ultimele luni, Ottawa a interzis difuzarea canalelor RT în Canada, atrăgându-şi represalii din partea Moscovei, care a închis biroul media public canadian CBC/Radio-Canada în Rusia. "Mașina de propagandă" "Maşina de propagandă rusă trebuie să răspundă pentru minciunile sale. Canada este hotărâtă să combată dezinformarea peste tot şi oricând", a declarat şefa diplomaţiei canadiene, avertizând că "cei care propagă înşelătoria" vor fi "traşi la răspundere". Citește și: Orban i-a jucat iar pe degete pe omologii din UE: patriarhul Kirill a fost scos de pe lista de sancțiuni În total, Ottawa a impus sancţiuni pentru peste 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina (regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de separatişti).

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei. Germania va continua să sprijine Ucraina cu arme "atâta timp cât va fi nevoie", a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz în timpul unui discurs susținut la reuniunea anuală a Federației Industriei Germane. Scholz a reafirmat, de asemenea, angajamentul Germaniei de a fi alături de Lituania și de alți aliați din est. Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei "Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei", a declarat Scholz. Prin urmare, Ucraina a fost aprovizionată "pe scară largă cu arme" și au fost impuse Rusiei "sancțiuni dure fără precedent". "Aceste sancțiuni funcționează. Da, aceste sancțiuni ne fac rău și nouă înșine. Ele dăunează companiilor noastre, dar sunt corecte", a spus Scholz. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Iar noi suntem pregătiți să plătim acest preț", a declarat Scholz. Scholz a declarat că deplasarea sa de joia trecută la Irpin, lângă Kiev, i-a arătat clar că Ucraina aparține familiei europene. "Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo", a spus el, potrivit CNN. Scholz a subliniat că va face presiuni pentru o decizie pozitivă privind Ucraina ca și candidat la aderarea la UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră