joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

294 articole
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui Românie Foto: Inquam/ Digi 24
Eveniment

Salariul mediu, mai mare decât președintelui României

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui României: Compania Națională de Investitii Rutiere, înființată în iulie, dar unde salariul mediu va fi mai mare deât cel al președintelui României. În 2023, compania va avea circa 100 de angajați, deși nu a făcut nimic decât că se străduie să devină „operațională” până în 2026. Anul viitor vor fi 270, iar în 2025 - 357. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă La conducerea CNIR, ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit director interimar pe consilierul său Cătălin Urtoi. Salariul mediu, mai mare decât cel al președintelui României Potrivit proiectului de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale de Investitii Rutiere, în 2023, salariul mediu la această companie a fost de doar 12.426 de lei, dar din 2024 va exploda, ajungând la 23.973 de lei în 2024 și la 25.451 de lei în 2025 - adică peste salariul brut al președintelui României, de 24.960 lei. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete în valoare de 1.571,31 mii lei”, arată ministerul Transporturilor - referindu-se doar la perioada din iulie 2023 până la final de an. În 2025, cheltuielile cu salariile vor reprezenta circa 60% din cheltuielile totale ale CNIR. Compania obține acum venituri reprezentând „un procent de maximum 15% din valoarea rezultată din diferenţa dintre veniturile din tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România înregistrate de C.N.A.I.R. în luna precedentă, lunar, în conformitate cu datele rezultate din conturile de clasa 7, grupa 70 «Cifra de afaceri netă», din balanţa de verificare, şi cheltuielile cu comisioanele aferente distribuitorilor de roviniete, la această diferenţă adăugându-se TVA”. Citește și: Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă, bugetar de o viață, dar cu vilă cât un palat, trimis de PSD la Curtea de Conturi. Om de afaceri povestește cum cerea Mocioalcă șpagă CNIR ar urma să preia proiectele de investiții ale CNAIR, dar pentru asta va fi nevoie de trei ani. „Pentru perioada 2022-2026, se parcurg etapele procesului de operaționalizare”, explică ministerul Transporturilor, pe site.

Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult, promite Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Guvernul continua sprijine construirea lăcașurilor de cult

„Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”, a declarat, azi, premierul PSD Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții cultelor religioase din România. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar El a mai spus că nu îi este „străină” problema salarizării personalului neclerical și că analizează „această solicitare”. Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult „Vă asigur că nu îmi este străină situația privind salarizarea personalului neclerical, precum și solicitările de majorare la nivelul salariului minim pe economie. Vă asigur că, împreună cu colegii din Guvern, cu domnul președinte Nicolae Ciucă, analizăm această solicitare îndreptățită. Închei, asigurându-vă de faptul că Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult, precum și activitățile educative și proiectele culturale ale tuturor cultelor din România”, a afirmat premierul. În discursul său, Ciolacu a invocat și scandalul „azilurilor groazei”. „Aici aş vrea să vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră prompt, venit în urma apelului făcut în urmă cu câteva luni, atunci când ne confruntam cu ororile din Azilele Groazei. Şi pentru viitor, vă spun sincer că îmi doresc ca, împreună, să identificăm soluţii pentru a valorifica potenţialul pe care cultele religioase îl au din acest punct de vedere. Deţineţi capacităţi absolut necesare”, a afirmat el. În iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la ziua patriarhului Daniel, care împlinise 72 de ani. La eveniment au participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, Mihai Busuioc (PSD), președintele Curții de Conturi, Dorin Recean – premierul Republicii Moldova sau Alin Simonis (PSD) – președintele Camerei Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Nici un lider liberal nu pare să fi participat la acea reuniune.

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Statul român deține 1.310 companii

Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri, arată un document consultat de DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, se estimează că cheltuielile acestor companii se vor reduce cu peste 1,3 miliarde de lei. Statul român deține 1.310 companii Documentul arată că statul deține 171 de companii la nivel central și 1.139 de companii locale. Directorii și directorii adjuncți au câte doi consilieri, care câștigă în medie, brut, lunar, 7.000 de lei. În CA-urile acestor companii sunt peste șapte persoane, care primesc circa 3.000 lei/lună. Directorii generali beneficiază de indemnizații de 25.000 lei/lună, brut - componenta fixă - dar au și o componentă variabilă, în funcție de rezultate. Prin proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României”, se va reduce numărul de membri ai consiliilor de administrație, se va înjumătăți numărul de consilieri ai directorilor și se vor plafona salariile tuturor celor cu funcții de conducere din aceste companii. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală De exemplu, prin limitarea salariilor de bază ale personalului cu funcții de conducere/execuție din companiile de stat/locale la nivelul a 80% din componenta fixă a indemnizației/salariului brut lunar a conducerii executive, Executivul estimează economii de puțin sub un miliard de lei, începând cu 2024.

Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor Foto: Facebook
Politică

Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor

Vești bune pentru plătitorii de taxe și impozite: Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor și ar putea lua această măsură la rectificarea bugetară din noiembrie. Citește și: GALERIE FOTO Cine este deputatul Popica, care a plâns după Buzatu: beizadea celebră pentru viața de lux, condamnat penal. Lovitura vieții: căsătoria cu fata „regelui asfaltului” Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, când vor primi poliţiştii majorările salariale promise din vara acestui an, respectiv actualizarea grilei de salarizare după Legea 153. În iunie, Guvernul, pe fondul protestelor din Educație, a promis că va crește salariile polițiștilor, militarilor și angajaților din Sănătate la nivelul maxim pentru 2022. Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor "Evident, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi la nivelul Executivului situaţia este cunoscută şi ce vă pot spune în clipa aceasta este că Ministerul Afacerilor Interne a sesizat Ministerul de Finanţe faţă de această întârziere de plată şi prima şansă de corectare probabilă a acestei întârzieri este la rectificarea bugetară de anul acesta", a afirmat Constantin. Întrebat dacă până la finalul anului poliţiştii ar trebui să aibă parte de majorări salariale, el a răspuns: "E scenariul care să ia în calcul în clipa asta". Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Acum circa zece zile, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea: „E nevoie, în primul rând, de mai mulți oameni. Avem 40.000 de posturi lipsă. 40.000! Am deficit de personal de aproape 30%, egal așa pe toate armele. Polițistul care termină Academia și intră în bătălia asta în care îi cerem noi să lupte, îi plătim 2000 și ceva de lei pe lună. Vi se pare normal? Mie nu (...) E un fenomen critic, trebuie să ne adresăm prioritar. Vrem să îl declarăm război. Vrem să câștigăm? Trebuie să alocăm resurse”.

Magistrații își măresc salariile retroactiv, arata un ordin emis de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: Aura și Cristian Socol Foto: ZF
Eveniment

Bugetarii averi uriașe Ciolacu atace sectorul privat

Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Aura și Cristian Socol, pe vremuri finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat. Publicația Curs de Guvernare scrie, azi, că cei doi sunt în spatele măsurilor economice ale guvernării Ciolacu, după ce și în regimul Dragnea s-au bucurat de o influență uriașă. În decembrie 2018, el lăda performanța economică a guvernării Dragnea: „Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” De altfel, în 2020, Ciolacu spunea că Cristian Socol ar urma să fie ministru de finanțe, dacă PSD va prelua guvernarea. Presa arată că el l-a îndemnat pe actualul premier PSD să desființeze cota unică. Însă, în timp ce Socol a avut constant o atitudine de stânga, el a beneficiat constant de sinecuri excelent plătite și a acumulat o avere consistentă, inclusiv o vilă uriașă, de 656 mp, și un Mercedes C180, un adevărat simbol al prosperității capitaliste. Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat În decembrie 2021, imediat ce PSD a ajuns la putere, Cristian Socol a fost numit președinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, cu o indemnizație brută de 18.900 de lei pe lună. El mai câștigă circa 8.000 de lei pe lună de la ASE, unde este profesor. În total, el obține de la statul român aproape 4.000 de euro pe lună. Soția sa, Aura Socol, a fost plasată de PSD în conducerea ASF, de unde câștiga, în 2022, net, circa 7.000 de euro pe lună. De la ASE, unde predă, ea mai primește circa 1.400 euro pe lună. Familia Socol deține două case, una în București, de 173 mp, și alta în Voluntari, de 678 mp, terenuri intravilane în București, Voluntari, Urlați din Prahova și Albești, din Argeș, plus o jumătate de hectar de teren agricol în Argeș. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În regimul Dragnea, una dintre sinecurile de care a beneficiat Cristian Socol a fost plasarea sa în Consiliul de Administrație al Salrom. În perioada 2013-2015 a fost consilier al premierului Ponta.

Guvernul taie mai mult de la cultură, mai puțin de la sport Foto: Antena Sport
Economie

Guvernul taie de la cultură

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

Predoiu cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari Foto: Facebook
Politică

Predoiu cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari

Ministerul de Interne, Cătălin Predoiu, cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari pentru aceștia ca să poată lupta cu drogurile. El s-a plâns că polițiștii primesc abia 2.000 de lei, când sunt încadrați. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Salariile din poliție au fost însă secretizate din 2019. Poliția Română n-a mai publicat din august 2019 informații privind salariile. Agenția Antidrog din cadrul ministerului de Interne publica în octombrie un tabel cu salarii nete, minim și maximum: un agent de poliție avea între 2.366 și 3.544 lei, iar un ofițer între 3.500 și 6.334 lei, însă nu este clar dacă erau incluse sporurile. Vorbind despre lupta cu traficul de droguri, Predoiu a declarat: „Mi-am legat piciorul de pedală, să știți. Am anunțat și în minister lucrul ăsta. Îl dezleg când mă dau jos și merg acasă”. Iată ce a spus ministrul Predoiu la Prima TV, potrivit transcrierii ministerului de Interne: Predoiu cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari „Moderator: De câți bani aveți nevoie, domnule Predoiu, ca să luptați eficient cu drogurile? Cătălin Predoiu: Întâi trebuie să măsurăm, să cântărim și după aia să spunem. E nevoie, în primul rând, de mai mulți oameni. Avem 40.000 de posturi lipsă. 40.000! Am deficit de personal de aproape 30%, egal așa pe toate armele. Polițistul care termină Academia și intră în bătălia asta în care îi cerem noi să lupte, îi plătim 2000 și ceva de lei pe lună. Vi se pare normal? Mie nu. Moderator: Nu mi se pare normal nici salariul profesorului, nu mi se pare… Asta-i țara. Cătălin Predoiu: Bun, dar e un fenomen critic. E un fenomen critic, trebuie să ne adresăm prioritar. Vrem să îl declarăm război. Vrem să câștigăm? Trebuie să alocăm resurse”. Ministrul nu a amintit că polițiștii sunt beneficiari ai pensiilor speciale și se pot pensiona înainte de a împlini 50 de ani. El nu a oferit nici detalii legate de modul în care a calculat deficitul de personal.

Absolvenții de medicină fug în masă, spune președintele Colegiului Medicilor. În imagine: șeful spitalului județean Vrancea, un hoț condamnat pentru furt de conserve
Eveniment

Absolvenții de medicină fug în masă

Absolvenții de medicină fug în masă din România: circa 50% dintre ei nici nu se mai înscriu în Colegiul Medicilor, spune Daniel Coriu, președintele acestui colegiu. El a apreciat că aceștia sunt recrutați de sistemele medicale din străinătate. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Conform statisticilor oficiale, România are peste 10 mii de medici care muncesc peste hotare, un sfert dintre aceștia profesând doar în Anglia. Pandemia a încetinit trendul plecărilor specialiștilor în străinătate, însă fenomenul a reînceput, susține Medika TV. Absolvenții de medicină fug în masă „Cam, estimăm noi, 50% din absolvenţii facultăţilor de Medicină din România pleacă fără să se înscrie în Colegiul Medicilor, pleacă direct în străinătate. Nu avem (o evidenţă – n.r.). Noi ştim când medicii intră în sistem, pentru că fiecare medic trebuie să aibă aviz de liberă practică. Şi vedem câţi absolvenţi există în medicină, există în România în jur de 4.000, şi câte avize de liberă practică eliberăm anual, deci cam jumătate”, a afirmat Daniel Coriu la Medika Tv. Statele europene care doresc să angajeze medici România sunt Franța, Spania, Germania, Italia și Marea Britanie. Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arată un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate. Citește și: Averea uriașă a unei obscure deputate PSD: cu doi angajați a făcut profit de două milioane de lei, rata profitabilității – 63%. Deputata este „mama copilului” președintelui CJ Tulcea Medicii nu pleacă urmare a salariilor prea mici din România „Departamentul nostru a fost colaborator într-un proiect finanţat de Agenţia Germană pentru Sănătate Globală din Guvernul Germaniei, a fost un proiect de cercetare în care am intervievat medici români care au plecat şi lucrează şi au cariere de succes în Germania. Şi, în mod total nesurprinzător, nu factorul financiar a fost cel mai important pe care ei l-au identificat ca fiind cauzele plecării. Au fost, printre altele, două elemente pe care aş vrea să vi le expun: unul care este determinat de sistemul în care se pleacă, aşadar este un factor de atractivitate din partea sistemului respectiv, şi au menţionat posibilitatea de a se dezvolta profesional, în condiţiile în care în România, în specialitatea pe care şi-ar fi ales-o, nu ar fi avut aceleaşi şanse şi apoi un factor care i-a determinat să plece din România şi aici vorbim despre nepotism şi mica corupţie“, a arătat Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi cercetător în sănătate publică şi sisteme de sănătate.

Unul din cele mai mari spitale din vestul țării nu mai are bani de hârtie igienică Foto: Facebook
Eveniment

Unul din mari spitale nu mai are bani de hârtie igienică

Unul din cele mai mari spitale din vestul țării, Spitalul județean Timișoara, nu mai are bani de hârtie igienică, baterii și „seturi de prezervative”. Medicii de la Clinica de Obstetrică și Ginecologie a spitalului fac chetă pentru a cumpăra consumabile. Citește și: Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” a muncii. Ei câștigă mai bine decât un asistent universitar Însă salariile nu sunt deloc mici la acest spital. Unul din cele mai mari spitale din vestul țării nu mai are bani de hârtie igienică „Cadrele medicale din clinica respectivă plătesc din buzunar câte 100 de lei lunar pentru a achiziționa consumabilele necesare pentru desfășurarea activităților medicale. Printre acestea se numără baterii pentru aparatura medicală, hârtie igienică, dezinfectanți, mopuri, becuri pentru lămpile de consultații, pense Kocher, chiurete, hârtie pentru ecograf, ecogel, unguente pentru examinările medicale și seturi întregi de prezervative. Situația a devenit insuportabilă după luni de lipsuri și zeci de referate. Medicii au preluat acest sistem de autofinanțare inspirat din școli, adaptându-l la nevoile secției lor. Cu toate acestea, situația este departe de a fi singulară. Pe grupurile interne ale tuturor secțiilor spitalului, mesaje similare circulă, iar cadrele medicale se ajută între ele prin trocuri”, scrie Info Timișoara. Însă, potrivit listei din martie cu salariile nete ale angajaților spitalului, medicii de aici pot câștiga 15-20.000 de lei pe lună. Potrivit acestui site, vina este a CNAS: deși tariful pentru tratamentul și externarea unui pacient a crescut doar cu 15% față de 2019, costurile generale s-au majorat cu până la 500% în acest interval. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Din bugetul de cheltuieli al spitalului, circa 60% este consumat de salarii. Circa 23% este consumat de medicamente și materiale sanitare.

Nici un medic, zile la rând, pe ambulanțele din Gorj Foto: Gorj Express
Eveniment

Nici un medic pe ambulanțele din Gorj

Nici un medic de gardă, zile la rând, pe ambulanțele din Gorj, deși salariile, cu sporuri, sar de 30.000 de lei. „Săptămâna trecută, cel puțin în trei zile din șapte, SJA nu a avut nicio ambulanță cu medic. În restul zilelor a fost un singur medic în tura de zi sau în cea de noapte”, scrie Gorj Express. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze Nici un medic pe ambulanțele din Gorj „De exemplu, luni, 4 septembrie a.c., timp de 24 de ore, SJA nu a avut nicio autosanitară cu medic. În ziua următoare, marți, 5 septembrie, a fost un singur medic, în tura de zi, adică de la ora 8,00 la 20,00. Și zilele au alternat, în același mod. Joi, fără medic, sâmbătă doar tura de noapte a fost asigurată de doctorul Traian Claudiu Constantinescu, care deține funcția de director medical și poate face de serviciu doar în weekend, iar duminică, doar pe timpul zilei a fost un echipaj cu medic”, mai arată această publicație. Datele publice de pe site-ul Serviciului Județean de Ambulanță (SJA) Gorj arată că managerul câștiga, în martie, circa 29.400 lei/ lună, brut. Unul din medicia a ajuns, cu tot cu sporuri, la 36.000 de lei, în martie. Cel mai mic salariu al unui medic era de circa 11.000 lei, în martie, brut. Unii asistenți medicali pot ajunge la 11.000 de lei pe lună. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Șoferii primesc, cu sporuri, peste 9.000 de lei, mult peste un asistent sau chiar lector universitar. SJA Gorj a anunțat, în august, că vrea să angajeze patru medici.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră