vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Eveniment

La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente

La spitalul județean (SJU) Brăila nu mai sunt bani de medicamente, iar pacienții fie nu-și primesc medicamentația, fie și-o cumpără singuri, arată o publicație locală. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Mai mult, un pensionar internat la acest spital s-a plâns că în fișa de externare figurau tratamente de care nu ar fi beneficiat. În 30 decembrie 2022, liftul Spitalului Județean din Brăila s-a prăbușit cu 4 oameni în el, iar doi dintre ei au fost răniți. Poliția a deschis o anchetă, dar nu se știe dacă a fost finalizată. La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv. Mi s-a făcut tratamentul, după care au realizat că nu e bun tratamentul respectiv și (...) a revenit cu o altă rețetă, alt tratament, în valoare de 600 de lei. Primul tratamentul tot eu mi l-am cumpărat, a fost în jur de 200 de lei, pentru gastrită. Doar că eu am probleme și cu o tahicardie și cu glanda tiroidă. Și această gastrită îmi afecta într-un fel și tahicardia”, s-a plâns Ion Viorel, într-o sesizare transmisă redacției cotidianului ”Obiectiv-Vocea Brăilei”. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Pacientul a cerut externarea și, la plecare, a descoperit că în fișă figurau tratamente de care nu ar fi beneficiat. Aceste tratamente urmează să fie trimise, probabil, pentru decontare, la casa de sănătate, CNAS. Tratament inexistent, trimis la decontare la CNAS „Ce să mai zic, că la externare scria acolo, în fișă, o mulțime de tratamente care de fapt nici nu mi s-au administrat! (...) Am făcut sesizare și la Colegiul Medicilor, am făcut reclamație și la Comisia de etică de la Spitalul Județean. Vreau să aduc la cunoștință că tot ce fac dumnealor cu pacienții în spital, e o bătaie de joc, că îi pune pe pacienți să-și cumpere tratament dacă vor să-i facă bine, altfel nu. Îi uită acolo, pe patul spitalului”, a mai reclamat Ion Viorel, care afirmă că are o pensie de 1.100 de lei pe lună și are doi copii de vârstă școlară. Acest spital nu a mai publicat din 2021 lista salariilor, deși ar fi obligat, prin lege, să facă acest gest de transparență de două ori pe an. La acel moment, în spital erau numeroși medici cu salarii între 15.000 și 22.000 de lei, net. Însă, din bugetul pe 2023 se poate observa că, la venituri de circa 349 de milioane de lei, salariile consumă peste 263 de milioane de lei. Sporurile pentru condiții de muncă și „alte sporuri” consumă 61 de milioane de lei, în timp ce suma alocată medicamentelor este de doar 46 de milioane de lei.

La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente Foto: Obiectiv de Brăila
Salarii imense pentru medicii de la Brașov Foto: Facebook
Eveniment

Salarii imense pentru medicii de la Brașov

Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc. Potrivit datelor din februarie 2023, mai mulți medici de la Spitalul Județean Brașov au câștigat în acea lună între 35.000 de lei și 37.000 de lei. Salariile care sar de 25.000 de lei sunt frecvente. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Însă, la acest spital din Brașov, 21 din 26 de medici care asigură linia de gardă și-au depus demisiile. Ei s eplâng că liniile de gardă sunt plătite la nivelul din 2018. Salarii imense pentru medicii de la Brașov „Din cele 28 de contracte de gărzi suplimentare, am primit demisia a 21 de colegi, care vor să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că s-au redus veniturile salariale prin reducerea sporului la valoarea minimă, ca urmare a aplicării legislației, respectiv art. 25 din Legea Salarizării. Ieșind din COVID, pentru a ne încadra în bugetul de 30% al ordonatorului principal de credite, pe care l-am depășit, avem o derogare deja, ei au solicitat totuși să se plătească sporurile la nivelul maxim sau cât mai apropiat de maxim, lucru care momentan nu este posibil”, a explicat managerul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat. Medicii de la acest spital par a fi printre cei mai bine plătiți din țară, prin comparație cu alte spitale județene. De exemplu, în februarie 2023, doi medici de la anatomie patologică și medicină legală avea un salariu de bază de 20.237 de lei și un spor de condiții periculoase de 17.201 lei. Șeful acestei secții câștigase, în acea lună, circa 39.000 de lei, plus norma de hrană și tichetele de vacanță. Însă acestea nu sunt cazuri singulare în acest spital, unde numeroși medici ajung la venituri brute de peste 25-30.000 de lei. Un medic șef UPU a ajuns la peste 31.000 de lei. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat Managerul a câștigat 31.000 de lei, în februarie. Spitalul are 2647 de angajați.

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați (sursa: Facebook/CSM)
Justiție

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați. Mai mulți actuali sau foști angajați ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost dați în judecată de instituție, pentru a recupera 155.514 de lei, potrivit PressHub. Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați Suma a fost declarată neeligibilă într-un proiect al CSM finanțat cu fonduri norvegiene. Printre pârâți se află Mirela Stancu, judecător al României la Tribunalul Uniunii Europene și Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat Procesul a fost deschis de CSM în 2020, la Tribunalul București, instanță care a respins cererea Consiliului pe motiv că s-a prescris dreptul la acțiune. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a decis rejudecarea cazului, după ce a constatat că CSM a deschis procesul de recuperare a banilor în termenul legal.

Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri

Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri. Angajaţii din Finanţe sunt la un pas de greva generală după mai multe zile de protest din cauza nemulţumirilor legate de "ordonanţa austerităţii" pregătită de Guvern. Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri Aceasta prevede, printre altele, anularea posturilor vacante din administraţie, desfiinţarea biroului şi funcţiei de şef birou, cât şi tăierea voucherelor de vacanţă pentru bugetarii cu venituri brute peste 10.000 de lei lunar. Toate sindicatele din Finanţe au fost convocate la discuţii marți, 5 septembrie, la Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Zi în care sindicaliştii vor hotărî, cel mai probabil, data la care vor opri activitatea instituţiilor fiscale din ţară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi
Eveniment

Salarii uriașe obscur spital de provincie, cu 6 internări/zi

Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, din Mizil, cu circa 6 internări/zi: un medic a primit peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng însă că sunt expediați la alte spitale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Pe de altă parte, urmărind declarațiile de avere ale managerului spitalului orășenes Mizil, economistul Roșu Leonard - a cărui biografie este de negăsit pe site-ul spitalului - se poate observa că averea acestuia foarte bine din 2013 în 2022. În 2023, el câștiga circa 10.750 lei/lună. Potrivit informațiilor de pe Facebook, Leonard Roșu este inginer electronist, a făcut și dreptul la Spiru Haret și are un doctorat la o universitate din Sibiu. Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi La obscurul spital din Mizil, controlat de primăria orașului, lucrează 126 de persoane, dintre care cinci portari, un „magaziner” și trei directori. „Situația e atât de gravă, încât pe anumite secții sunt zile întregi în care gărzile nu sunt acoperite. În 12 zile din luna august nu este niciun medic de gardă pe secția de pediatrie, la Spitalul Orășenesc Mizil. Aici sunt angajați doar doi medic pediatri care nu reușesc să acopere toate gărzile. Așadar, dacă vine un copil cu o anumită problemă de sănătate va fi trimis la Spitalul de Pediatrie din Ploiești”, arăta un reportaj Euronews, care explica și faptul că gravidele sunt trimise la Ploiești, ca să nască. Potrivt acestui post, în primele șase luni din acest an, la Mizil s-au internat 1.079 de persoane, deci circa șase persoane pe zi. Venituri la nivelul spitalelor de urgență În aceste condiții, salariile din acest spital sunt aproape la același nivel cu clinicile universitare din București, unde medicii tratează cazuri foarte grave. De exemplu, potrivit datelor din martie 2023, un medic primar a primit un salariu de peste 15.000 de lei, sporuri de condiții deosebite - circa 2.000 de lei și, pentru gărzi, încă 9.000 de lei. Alți medici care fac gărzi ajung la circa 18-19.000 lei pe lună. Asistentele primesc 5-6.000 lei/lună, iar infirmierele - între 3.600 și 5.000 de lei. Citește și: Medici din Satu Mare, acuzați că au zdrobit capul unui bebeluș, la naștere: „M-au împins de burtă să iasă copilul” Managerul, Roșu Leonard, a cumpărat, în 2021, circa 1.800 metri pătrați de teren intravilan, la Cireșanu, în Prahova, și un hectar de teren agricol, în Mizil. Tot în 2021 a cumpărat o casă de locuit, la Cireșanu. El mai are o casă și două apartamente. În fonduri bancare și de ivestiții are circa 150.000 de lei. La acestea se adaugă 23.000 de euro și 35.000 de lei „bani lichizi administrați personal” și aur în valoare de 5.000 de euro.

Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente Foto: Facebook
Eveniment

Medicii spitalul gravidă hernie, salarii consistente

Medicii de la spitalul județean Târgu Jiu, unde o gravidă a fost operată, din greșeală, de hernie, salarii între 13.000 și 20.000 de lei pe lună, net, arată datele publicate pe site-ul acestui spital. În iulie, un medic de la secția TBC a câștigat 48.530 de lei, însă, în alte luni, salariul său a fost de circa 17.000 de lei. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente Managerul spitalului este Dumitru Vienescu, un economist susținut de PSD, însă o biografie publică a acestuia nu poate fi găsită. Link-ul spre CV-ul său, de pe site-ul spitalului, nu poate fi accesat. Vienescu a recunoscut, acum doi ani, că soția sa, o cumnată și doi cumnați sunt subordonații săi. Soția sa, asistentă medicală cu studii superioare câștiga, în 2022, circa 7.500 de lei pe lună, iar el, ca manager, circa 11.000 lei/lună. Însă familia Vienescu are o avere consistentă, pentru un bugetar de carieră: trei mașini, din care un Audi, un apartament la Timișoara și o vilă de 170 mp în Târgu Jiu. În plus, managerul a câștigat, la Superbet, 7.536 de lei, în 2022. În 2016, el avea doar un apartament de 54 mp în Târgu Jiu, o Skoda, din 2007 și un Fiat Punto. În 2012, înainte ca Dumitru Vienescu să devină director financiar-contabil la spitalul județean, soția sa era profesoară la un liceu din Târgu Jiu. Potrivit datelor de pe site-ul spitalului, în iulie 2023, un medic primar șef de la ATI câștiga, cu tot cu gărzile la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), între 18.000 și 19.000 lei, net - veniturile variind de la o lună la alta, probabil în funcție de numărul gărzilor. Asistentele pot ajunge la peste 8.000 lei pe lună, dacă lucrează la UPU. O moașă câștigă între 5.800 și 7.131 de lei. Șeful secției ATI I a câștigat, în iulie, peste 19.000 lei, iar cel de la ATI II, ușor peste 20.000 lei, în martie. O gravidă în nouă luni a fost operată, din greșeală, de hernie de medicii de la spitalul din Târgu Jiu. a avea dureri de naștere, dar nici ea, nici medicii, nu și-au dat seama că este însărcinată. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Pacientei nu i s-au efectuat analize sau ecografii, ci a fost condusă direct în sala de operație a secției de chirurgie. Aici, i s-a administrat anestezie, iar chirurgul a demarat procedura. Abia în timpul intervenției chirurgicale, medicul și-a dat seama că femeia era gravidă și că se afla în faza finală a sarcinii, iar durerile resimțite erau legate de procesul de naștere.

Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri Grupaj foto: Botosani news
Eveniment

Salarii uriașe la spitalul unde mamă a murit după chinuri

Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic: potrivit ultimei liste a salariilor, publicate în august 2022 - ea trebuia actualizată în martie 2023 - această instituție are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. În iunie 2023, salariații de la spital protestau, cerând salarii mai mari. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” În iulie, Doina Federovici (PSD), președintele Consiliului Județean Botoșani, l-a numit vineri în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” pe Angel Iulian Călin (56 de ani). El are zero experiență în domeniul sănătății. A terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. La acest spital, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici”, afirmă ea, într-un mesaj transmis soțului de pe patul de spital. Câteva ore mai târziu, a murit. Apel disperat. Fără răspuns Zeci de oameni s-au strâns, sâmbătă seară, în fața Spitalului Județean din Botoșani, unde Alexandra, tânăra mămică în vârstă de 25 de ani, a murit din cauza nepăsării medicilor. Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri Pe lista din august 2022 a Spitalului Juețean de Urgență din Botoșani, sunt doi medici primari șefi de secție care au un salariu de bază de peste 21-22.000 de lei și mai primesc sporuri de peste 14-15.000 de lei. Numeroși alți medici depășesc 20.000 de lei pe lună, salariu de bază plus sporuri. Unii medici de la Unitatea de Primiri Urgențe - care ar fi trebuit să preia cazul tinerei mame care a murit cu dureri cumplite după ce a așteptat ore întregi o intervenție medicală - au circa 27.000 de lei pe lună. Asistentele medicale au circa 5.000 de lei pe lună (se poate ajunge la 6.224 de lei/ lună, doar salariul de bază), dar, cu sporuri, undele depășesc 9-10.000 de lei. O infirmieră are în jur de 3.000 de lei, salariu de bază. Sporurile variază extrem de mult și pot fi de la câteva sute de lei la 2.000 de lei. Moașa spitalului avea, cu tot cu sporuri, circa 4.500 de lei pe lună. Ultimul mesaj În august 2022, managerul spitalului primea puțin sub 18.000 de lei pe lună, directorul medical - 16.300 de lei/ lună, iar cei care se ocupă de „financiar” și „îngrijiri”, aproximativ 8.300 de lei. În organigrama spitalului figurează 32 economiști - plătiți cu peste 5.000 de lei pe lună - și 23 de fochiști, care iau circa 3-3.500 de lei pe lună, plus sporuri de câteva sute de lei. Spitalul are și frizer.

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Foto: Facebook
Politică

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe: „Nu vor exista disponibilizări”, iar salariile vor fi „egalizate la nivelul maxim în plată”, se arată într-un proces verbal al întâlnirii dintre ministrul Marcel Boloș și reprezentanții sindicatelor din ministerul pe care-l conduce. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „Nu va fi dat nimeni afară şi nu vor fi puşi să dea concurs. Am semnat şi un proces-verbal în acest sens. Toate plăţile au fost făcute, pentru ca oamenii să îşi primească banii la timp. Recunosc eforturile şi dedicarea de care este nevoie zi de zi şi sunt hotărât să mă asigur că munca celor responsabili este apreciată corespunzător”, a arătat Boloș. Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Principalele măsuri convenite de ministru cu sindicatele sunt: Nu vor exista disponibilizări la nivelul aparatului propriu MF şi unităţi subordonate. Pentru funcţiile de conducere afectate de proiectul privind reducerea cheltuielilor se va asigura transformare/înfiinţare în situaţia în care nu există posturi vacante necesare. Elaborarea proiectului de ordonanţă de urgenţă până la data de 21 august 2023 pentru egalizarea salariilor de bază la nivelul maxim aflat în plată, luând în calcul sentinţele judecătoreşti. Sindicatele vor înainta Ministerului Finanţelor jurisprudenţa relevantă până în data de 17 august 2023. Întreprinderea tuturor măsurilor legale necesare pentru cuprinderea în viitoare lege a salarizării familiei ocupaţionale distincte „finanţe” datorită specificităţii, complexităţii şi importanţei angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Înfiinţarea, prin reorganizarea structurilor existente din ANAF şi aparatul central, a unui Institut Naţional de Fiscalitate, cu rol în formarea continuă şi perfecţionarea angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem.

Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor Foto: BNS
Eveniment

Bugetarii de la Finanțe vor la ministerul Investițiilor

Bugetarii de la Finanțe, care pot ajunge la salarii de aproape 17.000 de lei, vor să se mute la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde sunt salarii și mai mari. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, două persoane ar vrea să plece, prin transfer, la MIPE, condus acum de fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD). Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor „Două persoane au fost, care vor să plece la Ministerul Fondurilor. E mai atractiv din punct de vedere salarial, dar nu eu port vina aceasta a acestor salarii mici”, a susținut Boloș. „Mă voi strădui ca oamenii să aibă salariile decente, pentru că este, instituţia cea mai importantă a statului român, care este implicată în relaţia cu contribuabilii şi de ea trebuie să avem grijă şi de funcţionari care lucrează”, a mai declarat Boloş. DeFapt.ro a arătat, ieri, că sunt salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați – manageri și șefi de serviciu – care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Protestul de joi de la Ministerul Finanţelor ar fi fost pornit de angajaţi din Direcţia Juridică, cărora ministrul Marcel Boloş le-ar fi refuzat transferul la Ministerul Proiectelor Europene, au afirmat surse politice. Plățile în sistemul bugetar, în pericol Pe de altă parte, protestul de la Finanțe s-a extins și la Trezorerie, deci o parte din salariile de la stat ar putea fi plătite abia miercuri, după minivacanța care se va întinde până la 15 august. Ministrul Finanțelor speră, însă, că acest lucru nu se va întâmpla. ”14.300 de plăți se vor face în cursul zilei de astăzi, peste 5 miliarde de lei vor fi plățile. Nu este de dorit acest lucru (ca plățile să întârzie din cauza suspendării activității instituțiilor, n.red.). Trebuie să ne gândim ca de activitatea Trezoreriei depinde toată activitatea și plățile de salarii la toți bugetarii. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva, îndemn la calm și sper să putem să punem în aplicare ceea ce am discutat ieri”, a declarat Marcel Boloș. Revendicările bugetarilor din Finanțe Protestatarii cer: Egalizarea salariilor la nivelul maxim în plată pe fiecare funcție, grad profesional și gradație în cadrul sistemului fiscal Respingerea în totalitate a proiectului ordonanței de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare, care dacă ar fi aprobat în forma actuală, ar duce la diminuarea veniturilor cu 700 de lei (pe medie) și la pierderea locurilor de muncă. Introducerea în noua lege a salarizării a familiei ocupaționale ”finanțe” și a unei grile de salarizare corespunzătoare complexității activității desfășurate Sindicatul Sed-Lex susține că este un protest spontan pe care nu-l poate controla.

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” Foto: news.ro
Eveniment

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, a anunţat că 15.000 de persoane protestează joi, la nivel naţional, nemulţumite de măsurile cuprinse în proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind măsuri fiscal-bugetare şi a precizat că acestea afectează 22.000 de angajaţi din acest sistem. Marica apreciază că în sistem nu va lucra nicio instituţie în cursul zilei de vineri. Salarii uriașe în ministerul de Finanțe În cadrul ministerului de Finanțe sunt funcționari care au salariu aproape egal sau mai mare decât ministrul, care primește, net, 12.776 de lei. În plus, schema de personal prevede peste 1.700 de posturi din care doar serviciul de comunicare și transparență are 17 angajați, dintre care trei șefi și trei bufetiere. Potrivit listei de salarii din luna mai, la direcția de inspecție economico-financiară sunt doi consilieri superiori cu peste 13.000 de lei, precum și experți și consilieri care au peste 12.000 de lei. Directorii din minister primesc, net, între 10 și 12.000 de lei. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați - manageri și șefi de serviciu - care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Liderul sindical Vasile Marica a câșigat, în 2022, două salarii de lider sindical - din Finanțe și din Vămi - peste 185.000 de lei, cu circa 2.000 de lei mai mult decât șeful statului. Marica este însă înglodat în datorii: în 2022 a contractat de la CEC și de la trei persoane fizice împrumuturi de 360.000 de euro. Purtătorul de cuvânt al Guvernului se va informa de la TV Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem. Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, afirmă că protestul este ”negestionabil de către sindicate la ora actuală”. Marcel Boloș Foto: Facebook Purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat, întrebat cum priveşte protestul de joi al angajaţilor Ministerului Finanţelor, că va încerca să îl privească la televizor, pentru că nu are cunoştinţă despre această acţiune. Sindicaliştii anunţă că protestul s-a extins la unităţin fiscale din ţară, iar în 22 august este programată o grevă de avertisment.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Alt șef din magistratură se pensionează: Scutea

Încă un șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani, fost procuror general. Ea a condus Parchetul General până în 2023, dar, după ce nu a mai fost susținută de ministrul Cătălin Predoiu pentru un nou mandat, a făcut cerere de pensionare. Vârsta standard de pensionare pentru femei este de circa 62 de ani. Declarațiile ei de avere arartă că, în timp ce era procuror general, a câștigat sume impresionante dând statul în judecată pentru drepturile ei salariale. Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Scutea a cerut Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 18.08.2023, a doamnei SCUTEA GABRIELA, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (unanimitate)”, se arată în ordinea de zi a ședinței de joi, 3 august, a Secției pentru procurori a CSM. Scutea a împlinit 50 de ani la 31 iulie și are 26 de ani de activitate în magistratură. În 2022, ea a câștigat de la statul român, circa 370.000 de lei - 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 lei de la CSM. În plus, după ce a dat statul român în judecată, a mai obținut circa 35.000 de lei „diferențe salariale hotărâri judecătorești”. În consecință, pensia ei specială ar putea fi de circa 25.000 de lei pe lună. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale În 2021, tot prin hotărâri judecătorești, ea a obținut 163.000 de lei în plus la salariu. Și-n 2020 ea a câștigat bani de la stat după ce l-a dat în judecată, dar nu le-a prevăzut pe toate, distinct, în declarația de avere. În 2019, așa numitele „diferențe salariale” au însumat sub 20.000 de lei.

Spitalul din Urziceni: peste 70% din buget, pentru salarii
Eveniment

Spitalul din Urziceni: peste 70% din buget, pentru salarii

Spitalul din Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar: datele publice arată că peste 70% din buget se cheltuie pentru salarii și doar circa 8% pentru medicamentele și hrana pacienților. Spitalul are 230 de angajați și un calcul relativ simplu arată că statul consumă în medie 7.700 lei cu un angajat al acestei instituții. Spitalul din Urziceni: peste 70% din buget, pentru salarii În 2023, spitalul Urlați are prevăzute venituri de 28,8 milioane de lei și cheltuieli de 29,3 milioane de lei. Pentru cheltuielile de personal - salariile și indemnizația de hrană - sunt alocate 21,3 milioane de lei, circa 70% din buget. În schimb, pentru hrana pacienților se acordă 541.000 de lei pentru tot anul! Iar pentru medicamente sunt bugetați 1,9 milioane de lei. În total, pentru hrana și medicamentele pacienților spitalul consumă circa 8% din buget. „Cum se justifică 23 de paturi de ginecologie într-un spital, dacă în întregul judeţ se nasc doar 6 copii în fiecare zi?”, întreabă, azi, Ziarul Financiar. Spitalul are 127 de paturi, în total. Potrivit INS, în municipiul Urziceni, numărul nașterilor a fost, în 2021 de 141, datele variind între 150 și 126 de nașteri pe an, din 2015 până acum. Țăndărei, cu doar 13.000 de locuitori, față de Urziceni – circa 18.000 de locuitori – înregistrează un număr dublu de nașteri. O tânără de 24 de ani a născut luni, pe trotuarul din fața Spitalului din Urziceni din județul Ialomița. A fost asistată la naștere de un echipaj al Serviciului de Ambulanță. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Înainte de a naște pe trotuar, femeia în vârstă de 24 de ani se prezentase la Camera de primiri Urgențe a Spitalului din Urziceni, care nu are însă linie de gardă pentru ginecologie.

22.800 de procese pentru drepturi salariale, au deschis magistrații români Foto: ICCJ
Eveniment

22.800 de procese pentru drepturi salariale

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț
Eveniment

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, hăituit Kovesi

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară (IJ), instituția care, în ultimii ani, i-a hăituit pe Laura Codruța Kovesi, Cristi Danileț și pe unii judecători care au dat sentințe dure în cazuri de mare corupție. De exemplu, în noiembrie 2022, IJ pornise o acțiune disciplinară împotriva judecătoarelor care l-au condamnat pe fostul șef CNAS Lucian Duță. Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a avut, în anul fiscal 2022, un salariu anual de 254.865 de lei. Însă, pe lângă salariu, ea a beneficiat de „diurnă, chirie și transport” în valoare anuală de puțin peste 160.000 de lei, deși Petcu deține o vilă de 150 mp în Mogoșoaia, Ilfov. În declarația din 2022 - care prinde anul fiscal 2021 - ea menționează doar un salariu anual de 367.000 de lei. Soțul ei a fost prefect, numit de PSD, mai întâi în guvernul Ponta și apoi și în regimul Dragnea, care l-a avansat apoi secretar de stat în ministerul de Interne. În calitate de inspector la IJ, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, cea care a dezvăluit reţelele din magistratura locală. Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a Crinei Muntean, iar apoi Înalta Curte a modificat sancțiunea de excludere din magistratură în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni. Ea are un doctorat la Academia de Poliție, dar este acuzată că l-a plagiat. Petcu primește lunar un spor de doctorat de 950 de lei, brut. Sporuri masive, deși IJ are sediu în centrul Capitalei Însă și celelalte salarii de la IJ sunt uriașe. Astfel, inspectorul șef adjunct are: 28.875 de lei - indemnizație de încadrare, precum și „spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor de confidenţialitate” la nivelul maxim - 11.550 de lei. În declarația de avere a inspectorului șef adjunct al IJ, Mihaela Focică, apar însă și diferite diurne și alocații, în valoare de peste 160.000 de lei. Doar așa numita „diurnă detașare” este de 121.779 de lei. Alocația pentru locuință este de peste 32.000 de lei, deci ea plătea circa 2.650 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Unii directori și inspectorii judiciari au indemnizație de încadrare de peste 24.000 de lei și aproape 10.000 de lei sporuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră