sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii bugetari

5 articole
Eveniment

Ministerul de Finanțe: legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor

Ministerul de Finanțe anunță, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Datoria publică era la 51,4% la final de iunie, acestea fiind ultimele date disponibile pe site-ul ministerului de Finanțe. Ministerul de Finanțe a răspuns la întrebarea: „La această valoare a datoriei, care a depășit 52% din PIB, guvernul este obligat de lege să ia măsuri urgente - care sunt acestea?”. Ministerul de Finanțe: legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor Ce a răspuns ministerul de Finanțe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy: „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (...) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (...) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (...) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”. Ministerul de Finanțe nu a mai precizat în interpelare, dar, dacă datoria publică sare de 55%, urmează „înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public” - arată aceeași lege a responsabilității fiscale. Citește și: Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei – Finanțe

Ministerul de Finanțe anunță că legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor Inquam Photos / George Călin
Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor

Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Citește și: Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: angajații în șomaj tehnic, Damen se pregătește să plece Mai mult, recent, Guvernul a majorat cu încă 10% salariile unor bugetari. Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Au explodat și cheltuielile cu „bunuri și servicii” cu 27,5%, ajungând astfel la peste 30 de miliarde de lei. Deficitul bugetar a fost de 57 miliarde de lei (3,24% din PIB) în primele patru luni din 2024 după ce cheltuielile au crescut cu aproape 30%, până la 240 miliarde de lei, iar veniturile cu 15%, până la 183 miliarde de lei. Deficitul ar ajunge la 8%, la final de an, estimează Ziarul Financiar. „Conform bugetării de la începutul anului, cheltuielile bugetului ar fi trebui să crească cu 10%, cheltuielile cu salariile cu 9%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 5% (...) În acest moment, pentru guvern este o misiune imposibilă să mai atingă propria ţintă, de 5% din PIB, iar de un deficit de 3% nu a mai rămas nici poveste. Mai degrabă, aşa cum arată execuţia bugetară în primele patru luni din an, deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB, mult peste toate ţintele.”, arată această publicație. Veniturile fiscale, neschimbate, ca procent din PIB, deși taxele au crescut „5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021. Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe (...) De fapt, aveau nevoie de bani și nu mai puteau să-i obțină prin inflație. În 2022 au mărit taxele, în 2023 din nou, 2 pagini de taxe. Efectul? Nul, evident”, a scris economistul Bogdan Glăvan, pe Twitter. 1) 5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021 ?Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe. pic.twitter.com/MDApYMohK4— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 29, 2024 „Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni” „Cheltuielile de personal, +21% față de anul trecut. Mai țineți minte cum ziceau că «îngheață angajările» la stat? Minciuni. Numărul de angajați la stat nu a făcut decât să crească. Salariile la stat sunt cu peste 2.500 lei/lună mai mari decât în privat. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu încă +27% față de anul trecut. Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni. Asistența socială, +26%. Și încă nu a venit 1 septembrie data la care cresc pensiile cu 40%. Strategia lor a fost mereu aceeași. Să tot crească cheltuielile, apoi să se plângă că n-au bani și trebuie să se împrumute, iar apoi să crească taxele «ca să nu ne mai împrumutăm atât». Ce ar trebui făcut? Ministere întregi ar trebui desființate. Nu e nevoie de un minister al familiei, așa cum nu e nevoie de sute de institute de așa zisă cercetare care nu cercetează nimic, dar cheltuie miliarde din bani publici pe salarii colosale. Multiple scheme de afaceri pe banii statului prin care politicieni dau bani unor grupuri de interese iar ar trebui desființate. Zeci de miliarde de lei se duc pe aceste scheme, fără niciun rezultat altul decât îmbogățirea câtorva conectați politic. Sute de companii de stat, surse imense de căpușare politică, ar trebui privatizate. Și, în final, evident ar trebui reduse taxele pe muncă”, a scris, pe Twitter, deputatul USR Claudiu Năsui. Cum se face că aceiași politicieni care refuză să scadă taxele pentru că „nu sunt bani”, nu se întreabă niciodată de unde vor fi bani pentru creșterea cheltuielilor?După doar 4 luni, politicienii au crescut din nou cheltuielile cu încă +54 mld. lei față de anul trecut. Concret…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 28, 2024

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA Foto: Facebook
Politică

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA. Într-un interviu pentru Antena 3, el a susținut că României i-a fost recomandat și de Banca Mondială, și de OECD, să introducă impozitarea progresivă. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget", a declarat Boloş. Bani pentru pensii și salariile bugetarilor El a susținut că tot Banca Mondială ar recomanda creșterea TVA, fie prin majorarea cotei de 19%, fie prin eliminarea cotelor diferențiate. „Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a afirmat demnitarul. Întrebat dacă aceste ajustări ar implica creşterea TVA-ului de la 9 la 19% ministrul Finanţelor a spus: „Este prematur de precizat care va fi soluția în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Poate fi o singură cotă standard sau poate fi vorba de anumite facilități care să fie trecută din cotele reduse în cota standard și, pe de altă parte, să avem asigurată finanțarea pentru categoriile de cheltuieli importante ale statului și mă refer aici la recalcularea pensiilor sau la majorările salariale”.

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră