duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rute

4 articole
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

Argumentele „tehnice” ale Austriei Foto: Ministerul de Interne al Austriei
Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc (sursa: Geopolitical Futures)
Internațional

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc. De la debutul invaziei ruse în Ucraina, țările europene au căutat surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de livrările rusești. Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc Până acum, aceste eforturi nu au avut succes, deoarece, pe termen scurt, este imposibil să se ridice producția la nivelul necesar pentru a înlocui exporturile rusești de energie și pentru a crea infrastructura necesară aprovizionării pe piețele europene. Pe termen lung, însă, diversificarea energetică este o posibilitate reală, iar țările europene își concentrează strategiile pe regiunea caspică – în special Kazahstanul, Turkmenistanul și Azerbaidjanul bogat în resurse. „Aceste țări au fost considerate în mod tradițional o zonă de influență rusă, dar Moscova le poate vedea în curând ca o provocare semnificativă la adresa dominației sale asupra pieței energetice europene”, subliniază Geopolitical Futures. Republicile petroliere De ce este regiunea Caspică atât de promițătoare ca înlocuitor al energiei rusești? Marea Caspică este una dintre cele mai mari și mai vechi regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. „Asemeni Rusiei, țările post-sovietice situate acolo și-au folosit resursele energetice pentru a-și construi economiile, devenind tot mai dependente de exporturile de petrol și gaze în acest proces. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Cu economiile slăbite post-pandemie și pe fondul perturbărilor tot mai mari cauzate în mare parte de invazia rusă, menținerea aprovizionării este esențială în această regiune”, notează Geopolitica Futures. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală și un furnizor major de gaze naturale. Se mândrește cu aproximativ 30 de miliarde de barili de rezerve de petrol și ocupă locul trei în ceea ce privește rezervele de gaze în Comunitatea Statelor Independente (CSI), după Rusia și Turkmenistan. Turkmenistanul trăiește din gaz În Kazahstan există peste 250 de zăcăminte de petrol și gaze, operate de 104 întreprinderi, inclusiv mari companii internaționale precum Chevron, Eni, Total, ExxonMobil, Royal Dutch Shell și British Gas. În 2021, industria de petrol și gaze a reprezentat aproximativ 17% din produsul intern brut al Kazahstanului, în timp ce petrolul a reprezentat aproximativ o treime din bugetul său. Sectorul energetic din amonte a atras 28% din intrările brute de investiții străine directe. Exporturile de țiței, gaze naturale și produse petroliere au reprezentat 57% din totalul exporturilor Kazahstanului. În Turkmenistan, „gazele naturale reprezintă 85% din veniturile bugetare”. Țara deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, inclusiv Galkynysh, al doilea zăcământ de gaze din lume. Între timp, Azerbaidjan produce 590.000 de barili de petrol (cu gaz condensat) pe zi, cu rezerve totalizând 7 miliarde de barili de petrol și 1,9 trilioane de metri cubi de gaz, notează Geopolitical Futures, potrivit Știrilor TVR.

Ucraina: Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor Foto: Twitter
Eveniment

Rute Polonia România pentru exportul cerealelor

Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor din Ucraina, scrie The Guardian, citându-l pe adjunctul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Senik. Rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor El a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Rusiei a Ucrainei a blocat exporturile de cereale de la Kiev prin Marea Neagră, provocând penurie și creșterea prețurilor, transmite Reuters. Aproximativ 30 de milioane de tone de cereale sunt blocate pe teritoriul Ucrainei, care este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume. Ukraine is capable of feeding 400 mln people. Despite war, farmers planted 70% of the spring corps. However, they don't have storage for harvest as at least 20 mln tons of grain harvested last year can't be transported pic.twitter.com/yCLl4O48tb— Daria Kaleniuk (@dkaleniuk) June 10, 2022 Ucraina este în discuții cu statele baltice pentru un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai declarat Senik. Oficialul nu a dat detalii despre ce cantitate de cereale a fost deja transportată sau ar urma să fie transportată prin aceste rute. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat Însă, la granița dintre România și Republica Moldova, timpii de așteptari sunt extrem de mari. În această dimineață, aproape 300 de camioane staționau la punctul de trecere al frontierei Leușeni. La acest punct de frontieră, erau de gardă echipe de medici și asistenți medicali din cadrul Poliției de Frontieră, dar și specialiști psihologi de la IGSU Moldova. Guvernul României nu a comunicat nimic pe această temă și, mai grav, nu pare să aibă un plan pentru a scurta timpii de așteptare din vămi.

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia ar putea ataca țările livrează armament

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ucrainei. Vorbind la televiziunea de stat, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a spus că Moscova a avertizat Statele Unite că va vedea livrările de arme occidentale către Ucraina drept ținte. Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ryabkov a spus că Rusia „a avertizat SUA că pomparea armelor dintr-un număr de țări pe care le controlează nu este doar o mișcare periculoasă, ci este o acțiune care face din acele convoaie ținte legitime”. El a denunțat, citat de Radio Liberty, sancțiunile SUA împotriva Moscovei, după invadarea Ucrainei, drept o „încercare fără precedent de a da o lovitură gravă diferitelor sectoare ale economiei ruse”. România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, a scris, acum circa o săptămână, publicația New York Times. În schimb, Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. New York Times indică principalele rute Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră