luni 23 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2502 articole
Internațional

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare. Rusia continuă să considere războiul din Ucraina, din punct de vedere juridic, o "operaţiune militară specială", în pofida mobilizării parţiale anunţate miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, relatează joi DPA. "Operațiunea militară specială" rămâne Înrolarea a 300.000 de rezervişti nu schimbă acest lucru, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. "Dacă integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată, atunci vom folosi toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul - aceasta nu este o cacealma", a spus Putin, care a ameninţat că Rusia posedă "numeroase arme pentru a riposta". Principalii vizaţi sunt bărbaţii care şi-au încheiat stagiul militar nu de mult timp. Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare Potrivit agenţiilor de presă ruse, Peskov a spus că depinde de Ministerul Apărării să decidă până la ce vârstă ar trebui să fie înrolaţi soldaţii. Chiar dacă în mod oficial este doar o chestiune de mobilizare parţială, măsura a provocat nelinişte în rândul populaţiei ruse întrucât există rezervişti aproape în fiecare familie. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Legat de acest aspect, Dmitri Peskov a calificat drept exagerate relatările care vorbesc despre o îmbulzeală a bărbaţilor eligibili pentru mobilizare către zboruri spre Turcia sau alte ţări.

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare (sursa: TASS)
Rusia majorează taxele pe petrol, gaze (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze. Noul proiect de buget al Rusiei are ca obiectiv obţinerea unor fonduri suplimentare de la producătorii de petrol şi gaze, într-un moment în care preţurile materiilor prime sunt ridicate, a anunţat joi ministrul Finanţe, Anton Siluanov, în cadrul eforturilor autorităţilor de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Rusia majorează taxele pe petrol, gaze Publicaţia Kommersant anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Rusia ia în considerare majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor până la 3.000 miliarde de ruble (50 miliarde de dolari), în perioada 2023-2025. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Siluanov a declarat la o reuniune televizată a Guvernului că principalele propuneri pentru noul proiect de buget sunt majorarea taxei de export pentru exporturile de gaze prin conducte, a taxelor pentru gazele naturale lichefiate şi introducerea unei taxe de export pentru îngrăşăminte şi cărbune. Împrumuturi de zeci de miliarde de dolari Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025. Agenţia rusă de presă RIA a anunţat că ministrul Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari). Guvernul intenţionează să se concentreze pe împrumuturile interne pentru a reduce deficitul bugetar, a explicat Siluanov. Conform unui document consultat de RIA, Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 1.700 miliarde de ruble (28,7 miliarde de dolari) în 2023, 1.900 miliarde de ruble în 2024 şi 2.000 miliarde de ruble în 2025.

Cum le-a mințit Putin pe rusoiaice Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Cum le-a mințit Putin pe rusoiaice

Cum le-a mințit președintele Rusiei, Vladimir Putin, în față, pe rusoiaice, chiar de Ziua Internațională a Femeii, la 8 martie 2022: „Nu vom chema rezerviștii sub arme”, a promis el, într-un mesaj televizat. Imaginile au fost postate azi, pe Twitter, de către un jurnalist BBC, Francis Scarr, care monitorizează televiziunile rusești. Cum le-a mințit Putin pe rusoiaice „Lăsați-mă să spun că soldații care fac armata obligatorie nu iau și nu vor lua parte (N.Red: la operațiunea din Ucraina) Nici nu va exista o chemare suplimentară a rezerviștilor. Doar soldații profesioniști se vor confrunta cu această provocare. Sunt încrezător că ei vor fi capabili să asigure pacea și stabilitatea Rusiei”, a spus Putin, la 8 martie 2022. El și-a început mesajul spunând că vrea să se adreseze mamelor, soțiilor, logodnicelor și prietenilor soldaților și ofițerilor care se află pe front și „protejează Rusia”. In his International Women's Day address on 8 March, Putin insisted that no reservists would be called up to fight in Ukraine pic.twitter.com/lXhHR0bItu— Francis Scarr (@francis_scarr) September 22, 2022 Azi, rețelele sociale erau pline de imagin dramatice ale celor deja mobilizați. La Sankt Petersburg și la Nijni Novgorod, centrele de primire a recruților au fost incendiate noaptea trecută. Site-ul Meduza scria, azi, că sunt recrutați foarte mulți medici. #Russia on ?: Military enlistment office in #SaintPetersburg was set on fire during the first night since Putin's announcement of #mobilization. On Ilikovsky Avenue in Lomonosov district.Enlistment office in Nizny Novgorod was also set on fire during the night. pic.twitter.com/iTTt2wDFx5— Igor Sushko (@igorsushko) September 22, 2022 Ministerul britanic al Apărării aprecia, azi: „Chiar și această mobilizare limitată este probabil să fie foarte nepopulară în rândul unor părți ale populației ruse. Putin acceptă un risc politic considerabil în speranța că va construi atât de necesara forță de luptă. Mișcarea este de fapt o recunoaștere că Rusia și-a epuizat rezerva de voluntari dispuși să lupte în Ucraina”. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Site-uri rusești și postări pe rețele sociale abundă de sfaturi juridice pentru evitarea mobilizării și posibilitatea de a fugi. Însă statele baltice au anunțat deja că nu vor acorda vize rușilor care vor să scape de mobilizare. Russians panicking about mobilization 7 months into the war is fascinating to me. Did you not know your country started the bloodiest war in Europe since WWII? Were you really hoping to not be personally affected by it at all? You thought only minorities would be sent to die?— Yana Morozova ?? (@yanamrzv) September 21, 2022

Putin, muniție din Coreea de Nord (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, muniție din Coreea de Nord

Putin, muniție din Coreea de Nord. Dar Phenianul a negat miercuri că a furnizat arme Rusiei, a informat presa de stat, la câteva săptămâni după ce Statele Unite au declarat că Moscova se îndreaptă spre regimul lui Kim Jong Un pentru a-şi reface stocurile epuizate de invazia Ucrainei, transmite AFP. Putin, muniție din Coreea de Nord "Nu am exportat niciodată arme sau muniţii în Rusia şi nu avem de gând să le exportăm", a declarat un responsabil de la Biroul general de echipamente al Ministerului Apărării într-un comunicat publicat de agenţia oficială de presă KCNA. Această declaraţie a fost făcută după ce Casa Albă a declarat mai devreme în septembrie că Rusia cumpără obuze de artilerie şi rachete din Coreea de Nord comunistă pentru a fi folosite în războiul său din Ucraina. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby, a declarat că Statele Unite consideră că achiziţiile "ar putea include literalmente milioane de cartuşe, rachete şi obuze de artilerie". Cu toate acestea, citând informaţii americane desecretizate, el a subliniat la acea dată că achiziţiile nu au fost încă finalizate şi că nu exista niciun indiciu că aceste arme ar fi fost folosite în Ucraina. Importuri din Iran și Coreea de Nord Aliat al Moscovei, Phenianul a afirmat în comunicat că Washingtonul şi "alte forţe ostile răspândesc un zvon de trafic de arme" între Coreea de Nord şi Rusia. "Avertizăm Statele Unite să înceteze să mai facă remarci imprudente", a continuat documentul, subliniind în acelaşi timp că Phenianul îşi rezervă dreptul de a exporta echipamente militare. Casa Albă a indicat că achiziţionarea de muniţie de artilerie de la guvernul nord-coreean izolat, precum şi un acord pentru a cumpăra drone militare din Iran arată că Rusia se află într-o situaţie disperată după luni de sancţiuni economice şi tehnologice occidentale menite să-i paralizeze maşinăria de război.

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu. China a cerut miercuri un "armistiţiu prin dialog" în Ucraina, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară parţială, transmite AFP. Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu "Suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate, obiectivele şi principiile Cartei ONU trebuie urmărite, preocupările de securitate legitime ale tuturor ţărilor trebuie luate în considerare şi toate eforturile în favoarea unei rezolvări paşnice a crizelor trebuie susţinut", a declarat într-o conferinţă de presă Wang Wenbin, purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe. "Facem apel la părţile interesate să implementeze un armistiţiu prin dialog şi consultare şi să găsească o soluţie care să satisfacă preocupările de securitate legitime ale tuturor părţilor, imediat ce va fi posibil", a adăugat reprezentantul diplomaţiei de la Beijing. "China face apel la toate părţile interesate să îşi aplaneze diferendele în mod convenabil prin dialog şi consultare şi este gata să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru a continua să joace un rol constructiv în detensionarea situaţiei", a mai spus el. Prietenia ruso-chineză, strânsă Putin a decretat miercuri mobilizarea parţială în Rusia şi a promis că va face uz de "toate mijloacele disponibile" pentru apărarea teritoriului ţării sale, în special împotriva Occidentului, după ce regiunile din Ucraina controlate de forţele ruse au anunţat că vor organiza referendumuri pentru unirea cu Rusia. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone”! AFP reaminteşte că Moscova şi Beijingul au legături mai apropiate în ultimii ani şi susţin că relaţia lor pentru contrabalansarea dominaţiei mondiale a SUA este "nelimitată". Săptămâna trecută, Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping la un summit regional în Uzbekistan; cei doi şefi de stat au atras mai mulţi lideri asiatici în favoarea unei noi "ordini internaţionale" care sfidează influenţa occidentală.

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear (sursa: thestrip.ru)
Eveniment

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear. Moscova va recurge la armele nucleare "doar ca răspuns" la o ameninţare nucleară la adresa Rusiei, a declarat miercuri un deputat rus din partea formaţiunii preşedintelui Vladimir Putin Rusia Unită, relatează dpa. Evgheni Popov, care este şi prezentator la televiziunea publică, a asigurat în declaraţii pentru canalul 4 de radio al BBC că Rusia "nu va ataca prima ţările occidentale". Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear "Nu vom face vreun masacru nuclear în lume. Nu este politica noastră. Nu ne stă în obicei. Noi în Rusia suntem oameni paşnici, dar putem să răspundem dacă ne atacaţi", a punctat politicianul rus. Întrebat dacă referendumurile anunţate în zonele ocupate din estul Ucrainei înseamnă că, o dată anexate, acele teritorii vor fi apărate cu ajutorul armelor nucleare, Popov a răspuns: "Chiar nu ştiu ce să spun. Dar trebuie să ştiţi că ne vom apăra patria". Citește și: NATO: Nu suntem surprinși, suntem pregătiți. Ne vom asigura că Moscova va înțelege exact cum vom reacționa La insistenţele reporterului BBC dacă în opinia sa ar putea exista o situaţie în care Rusia să folosească prima arma nucleară, deputatul rus a reafirmat: "Doar ca răspuns, opinia mea este clară. Vom folosi arme nucleare numai ca răspuns. Numai ca răspuns la folosirea de arme nucleare împotriva teritoriului nostru. Ne vom apăra ţara suverană şi statul suveran. Şi, bineînţeles, armele nucleare sunt garantul securităţii noastre", a explicat Evgheni Popov.

Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși Foto: Twitter
Eveniment

Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși

Mobilizarea fost desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului, într-o emisiune difuzată în direct în mai 2022: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”! Atunci, la televiziunea rusă, un ofițer superior în rezervă a criticat dur posibila mobilizare a Rusiei, apreciind că ea nu va rezolva problemele de pr frontul din Ucraina. Și experții occidentali arată că Putin a declanșat mobilizarea mai degrabă ca un răspuns la criticile interne, nu în speranța că va schimba echilibrul de forțe de pe front. Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși Invitat la principalul post de televiziune, Rossyia 1, colonelul în rezervă Mihail Khodarenok, a avertizat, la 6 mai 2022, că o mobilizare generală nu ar putea rezolva problema proastei dotări a armatei ruse, care nu poate face față echipamentelor moderne NATO. Khodarenok, născut în 1954, a lucrat timp de opt ani, din 1992 în 2000, la statul major al armatei ruse. Ulterior el a devenit scriitor și jurnalist, conducând inclusiv o publicație zilnică, „Curierul Militaro-Industrial”. În februarie, cu trei săptămâni înainte de invazie, el a avertizat că Rusia nu se poate aștepta la o victorie ușoară în Ucraina. Senior military expert on Russian state TV argued that mobilization wouldn't accomplish a whole lot, since outdated weaponry can't easily compete with NATO-supplied weapons and equipment in Ukraine's hands and replenishing Russia's military arsenal will be neither fast nor easy. pic.twitter.com/jzkU7RiZFz— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 7, 2022 „Hai să ne imaginăm (…) mobilizarea generală, în sunet de fanfară. În cât timp va fi gata primul regiment de aviație? De Anul Nou. Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți. Așa că mobilizarea va ajuta puțin. Dacă la noapte ordonăm să fie construite noi vase, în cât timp vor fi gata? În doi ani. Asta e problema cu mobilizarea. Stabilim sarcina formării unei noi divizii de tancuri, în cât timp va fi gata? În cel puțin 90 de zile și nu ar fi echipată cu echipament modern, pentru că nu avem arme moderne și echipamente în rezerva noastră. Să trimitem oamenii echipați cu echipamente de ieri, într-un război al secolului XXI, să lupte cu (…) armament NATO, nu ar fi corect. Desigur că trebuie să acoperim pierderile de personal și de echipament, dar aceasta trebuie făcut de întreprinderile industriale, care să producă echipament modern. Mobilizarea n-ar rezolva aceste probleme”, a spus Khodarenok, la Rossia 1, la 6 mai 2022, în tăcerea stupefiată a celorlalți invitați. „Chill everyone” La 20 septembrie, Mike Martin, un cercetător de la Departamentul de Studii ale Războiului de la King's College din Londra, Mike Martin, desființa mobilizarea rusă, scriind: „Chill everyone”! Chill everyone— Dr Mike Martin ? (@ThreshedThought) September 20, 2022 El arată că: după mobilizare, va fi nevoie de luni întregi pentru instruirea noilor trupe, iar Rusia re nevoie de soldați „ieri”, nu peste câteva luni.mobilizarea nu rezolvă problemele logistice și a lipsei echipamentelormobilizarea nu rezolvă problemele conducerii armatei, incapabilă să ia decizii și să integreze informațiile în operațiunile de pe front. „Principalele efecte ale mobilizării ar fi supraaglomerarea garnizoanelor armatei, subminarea legitimității lui Putin și a regimului său, epuizarea trezoreriei și (…) alimentarea Ucrainei cu o mulțime de oameni neantrenați, subechipați și prost conduși, bărbați care probabil că se vor preda rapid, vor dezerta sau vor muri”, scrie revista Forbes. „Carne de tun”, a comentat Mark Hertling, un general american în retragere. And - here's my point - after all of this, Putin's response is to INCREASE punishment for deserters & execute a partial mobilization of 18-60 year old men (who didn't get much training the first time around & who will serve as "cannon meat") and continue this madness? 7/— Mark Hertling (@MarkHertling) September 20, 2022 Încă de dinainte de mobilizare, recruții ruși beneficiau de doar 30 de zile de antrenament.

Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare, capitulare (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare capitulare

Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare, capitulare. Parlamentul Rusiei a aprobat marţi un proiect de lege pentru înăsprirea pedepselor pentru o serie de infracţiuni precum dezertarea, daune aduse proprietăţii militare şi insubordonare dacă acestea sunt comise în timp de mobilizare militară sau situaţie de luptă, relatează Reuters. Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare, capitulare Proiectul de lege, adoptat în a doua şi a treia lectură marţi de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, survine în plină dezbatere în Rusia despre o posibilă mobilizare, un pas care ar putea escalada semnificativ conflictul din Ucraina. "Până astăzi, Codul Penal rus nu conţinea concepte ca sau ", a afirmat Pavel Cikov, şeful firmei de avocatură Agora, care a reprezentat o serie de cazuri juridice importante în Rusia. Potrivit unei copii a proiectului de lege, consultată de Reuters, capitularea voluntară ar deveni o infracţiune pentru personalul militar rus şi se va pedepsi cu zece ani de închisoare. Mobilizare națională? Kremlinul a declarat săptămâna trecută că nu s-a discutat despre o mobilizare la nivel naţional pentru a susţine campania militară din Ucraina, la câteva zile după o contraofensivă surpriză ucraineană care a îndepărtat forţele ruse din aproape toată regiunea Harkov. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia Totuşi, unii politicieni şi naţionalişti ruşi au cerut o mobilizare totală. La 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova a susţinut constant că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin vrea război total în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin vrea război total în Ucraina

Putin vrea război total în Ucraina. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este "esenţial" ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters marţi. Medvedev: Referendumurile sunt esențiale Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja. Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi "sincronizeze" eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est. "Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice", afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram. Putin vrea război total în Ucraina Medvedev, în prezent vicepreşedintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina. "O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare", a declarat Medvedev. "Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate", susţine el. Citește și: Rușii și-au retras submarinele din Crimeea de teama atacurilor ucrainene, după ce au pierdut mai multe aparate de zbor pe aerodromuri Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil, scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram. Nu mai puţin important este faptul, afirmă el, că după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă. Contraofensiva ucraineană, în desfășurare Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014. Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei. Forţele ruse susţin că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă. Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021
Eveniment

Ungaria cere UE să nu sancționeze Rusia

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

Rușii și-au retras submarinele din Crimeea (sursa: TASS)
Eveniment

Rușii și-au retras submarinele din Crimeea

Rușii și-au retras submarinele din Crimeea. Flota Rusiei din Marea Neagră şi-a relocat unele dintre submarine din portul Sevastopol, baza sa istorică din Crimeea (anexată), în portul Novorossiisk (ţinutul Krasnodar) în sudul Rusiei, a indicat marţi Ministerul britanic al Apărării, citat de Reuters. Rușii și-au retras submarinele din Crimeea Această relocare are ca motiv, se pare, schimbarea intervenită recent în privinţa nivelului de ameninţare pentru securitatea locală în faţa creşterii capabilităţilor ucrainene de atac cu rază lungă de acţiune, subliniază ministerul în buletinul său de pe frontul ucrainean, publicat pe Twitter, într-o actualizare a informaţiilor furnizate de serviciile sale secrete. Este vorba de submarine din clasa Kilo (cod NATO) diesel-electrice. "În ultimele două luni, au fost atacate comandamentul flotei din Crimeea şi principalul său aerodrom pentru aviaţia navală", potrivit aceluiaşi text. Zece nave de război rusești în Marea Neagră În acelaşi timp, Comandamentul Forţelor de apărare ucrainene Sud informează marţi că gruparea navală a Rusiei aflată la ora actuală în Marea Neagră este constituită din zece nave de război, dintre care trei sunt echipate cu 24 de rachete de croazieră Kalibr, informează Ukrinform. Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american "O dată cu slăbirea furtunii, gruparea navală inamică a crescut la zece vase, care continuă să se ascundă de-a lungul coastei Crimeii", se menţionează în comunicatul Comandamentului ucrainean publicat pe pagina sa de Facebook. Pe lângă cele trei nave de suprafaţă, echipate cu rachete Kalibr, din această grupare mai fac parte trei mari nave de desant, conform sursei citate.

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin. UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, transmite AFP. Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin "Trebuie să punem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze", a declarat Didier Reynders într-un interviu acordat postului de televiziune LCI. Ungaria a blocat "cu puţin peste 3.000 de euro" active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei. UE amenință cu tăierea banilor Ungariei Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lui august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare. Citește și: Amicul lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri UE în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european Disputele dintre Bruxelles şi Budapesta s-au înmulţit în ultimele luni. Comisia Europeană este îngrijorată în special de corupţia care ameninţă corecta utilizare a fondurilor europene în ţară. CE a ameninţat duminică că va priva Ungaria de 7,5 miliarde de euro finanţare dacă reformele promise de guvernul ungar nu vor fi implementate rapid. Șase state, 90% din activele blocate Cele 14,5 miliarde de euro de active ruseşti blocate de Europa sunt "deja semnificative", dar, din această sumă, "90% sunt realizate de şase state membre", a explicat comisarul, recunoscând că mai este "mult de lucru cu alte (state) care fie nu au blocat nimic, fie nu au comunicat nimic". Printre cele mai active şase ţări, Franţa a îngheţat "cu puţin peste un miliard de euro" în active, iar Belgia, 3,5 miliarde de euro. Printre elevii buni se numără şi Germania, Luxemburgul, Irlanda şi Austria, potrivit lui Didier Reynders. "Continuăm să lucrăm pentru a cere tuturor statelor membre să pună în aplicare aceleaşi instrumente pentru a ajunge la active, nu doar la conturi bancare, iahturi, reşedinţe, ci la toate activele", a subliniat comisarul european, evocând dificultatea de a avea acces la criptomonede şi opere de artă digitale.

Rusia inundă piața cu diamante Foto: Twitter Alrosa
Eveniment

Rusia inundă piața cu diamante

Rusia inundă piața cu diamante: după o perioadă în care comercianții de diamante au evitat să facă afaceri cu principalul producător din această țară, Alrosa, afacerile au înflorit din nou. Rusia inundă piața cu diamante După luni de paralizie, în care a fost lovită de sancțiunile americane, Alrosa vinde din nou diamante de peste 250 de milioane de dolari pe lună, vânzările în prezent fiind doar cu aproximativ 50 -100 de milioane de dolari pe lună sub nivelurile de dinainte de război, potrivit unor persoane care cunosc situația. Vânzările au revenit pe măsură ce unele bănci indiene au găsit modalități de a facilita tranzacțiile în alte valute decât dolarii americani, au spus sursele Bloomberg, care au cerut să nu fie identificate, întrucât discută informații private. Alrosa vinde majoritatea producției în India, contra rupii. Cea mai mare parte a midstream-ului indian evită în continuare achizițiile rusești din cauza riscului să piardă clienți occidentali, potrivit celor familiarizați cu problema. Belgia se opune sancționării Alrosa Comerțul cu diamante susține aproximativ un milion de locuri de muncă în India, unde guvernul a făcut eforturi pentru a menține afacerile. Prim-ministrul Belgiei a reiterat, de asemenea, poziția țării conform căreia pietrele rusești nu ar trebui să fie sancționate - mai mult de 80% din diamantele brute sunt comercializate prin Anvers. Deocamdată, marea majoritate a pietrelor rusești trec prin aproximativ 10 cumpărători. Companiile indiene Kiran Gems și Shree Ramkrishna Exports Pvt sunt cei mai mari doi cumpărători, potrivit unor persoane familiarizate cu problema. După ce diamantele rusești vor fi tăiate și șlefuite, se presupune că vor ajunge la bijutierii din China, Japonia și India. Aceste trei țări reprezintă împreună aproximativ 30% din cererea globală și, spre deosebire de comercianții occidentali, sunt bucuroși să tranzacționeze producția rusă, explică Bloomberg. Cu toate acestea, caracterul opac al comerțului cu diamante, cu lanțul său de aprovizionare lung și complicat, înseamnă că pietrele rusești ajung și pe piețele occidentale. În iunie, De Beers majorase cu până în 7% prețurile diamantelor, pe fondul lipsei de aprovizionare din Rusia. Însă se pare că prețurile au început să scadă. Alrosa este una dintre cele mai mari trei companii miniere de diamante din lume. Ponderea sa în volumul producţiei mondiale este de 25%. Alte 6% sunt reprezentate de întreprinderea angoleză Catoca, în care cota Alrosa este de 41%. În Rusia, compania exploatează în Republica Sakha (Yakutia) şi regiunea Arhangelsk. Alrosa este controlată de stat: guvernul federal deține 33% și alte 25% sunt deținute de autoritățile locale.

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși  Foto: kremlin.ru
Eveniment

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși

Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina, arată un document publicat pe Twitter de Igor Șușko, un influencer ucrainean cu peste 120.00 de urmăritori pe această rețea socială. Oficial, Rusia nu prezintă date privind numărul celor morți în invazie. Însă ministerul de Finanțe de la Moscova pare că se pregătește pentru 134.000 de decese, până la finalul lui 2023. Acum câteva zile, tot pe rețelele sociale a fost postat un alt document al ministerului rus de Finanțe, care arăta că s-ar fi plătit, până la 28 august, 361,4 miliarde de ruble către familiile celor uciși în Ucraina. Dintr-un calcul care estima suma acordată pe familie la 7,4 milioane de ruble reieșea că numărul celor uciși era de peste 48.000. The document leaked from RUS MinFin says that by AUG 28, 361.4B RUB has been paid to families of KIA soldiers, 7.4M per one. Dividing would give 48838 confirmed dead. This does not include those MIA, killed separatists and WIA. Thus, UKR estimate may well be an UNDERSTATEMENT. pic.twitter.com/zDn1pqkyav— MTÜ Vaba Ukraina (@SvenSalumets) September 7, 2022 Aceste plăți nu includ răniții sau pe cei dispăruți în luptă. Mercenarii Wagner nu sunt incluși în statisticile privind decesele din Ucraina. ?#Russia budgeting for additional 134,000 soldier deaths:RU Finance Ministry is asking for supplementary 271.5 billion RUB for 2022 & 724.1 billion RUB for 2023 for KIA soldier family payouts. 7.4 million RUB for each dead soldier. This budget anticipates 134k more KIA payouts. pic.twitter.com/nkkP5jcTAT— Igor Sushko (@igorsushko) September 16, 2022 Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși Acum, Finanțele de la Moscova cer suplimentarea cu 271,5 miliarde ruble pentru 2022 și 724,1 miliarde ruble pentru 2023 a sumelor acordate drept plată pentru familiile celor uciși în Ucraina. La 7,4 milioane ruble pentru fiecare soldat mort, acest buget anticipează circa 134.000 de victime. La 6 septembrie, armata ucraineană susținea că a ucis 50.150 de soldați ruși. La 24 august, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, aprecia că Rusia a pierdut circa 80.000 de soldați în Ucraina – morți și răniți – mult peste ceea ce a pierdut în Afganistan, în ani de război. În iulie, Richard Moore, şeful Serviciului britanic de Informaţii Externe (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul militarilor ruşilor este „probabil o estimare prudentă”. Directorul CIA, William Burns, estimase și el, în iulie, la 15.000 numărul militarilor ruși morți în Ucraina de la lansarea invaziei, adăugând că numărul celor răniți e poate de trei ori mare.

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși (sursa: Facebook/Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba)
Eveniment

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși. Afirmații șocante ale profesorului Andrei Marga: Ucraina trebuie să cedeze Donbasul și Crimeea Rusiei ca să fie pace în lume. Mai mult, trebuie să cedeze teritorii și României, Ungariei și Poloniei. Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși "România nu are ce căuta în acest război, România are toate resursele să nu sufere. (...) Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei, Transcarpatia; Poloniei, Galiția; României, Bucovina, și Rusiei, Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. (...) Să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă, printr-o discuție, și cu America, și cu Rusia, și cu Germania, și cu Ucraina, și cu China, situația și nu se ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi.", a spus Marga la Alba Iulia (de la minutul 50). Evenimentul la care a participat a fost lansarea cărții semnate chiar de profesorul clujean, "Soarta democrației."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră