luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Sursă imagine: https://twitter.com/KremlinRussia_E
Internațional

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia oficială rusă TASS. Dmitri Peskov a susținut că „nu este o reuniune obișnuită”. Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Temele de discuție, secrete Dmitri Peskov a declarat că președintele Putin va susține un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei. Acest Consiliu reuneşte principalii factori de decizie ruşi, în special şefii armatei şi serviciilor de informaţii. Este posibil ca şi alţi membri ai Consiliului să prezinte rapoarte, a indicat purtătorul de cuvânt, citat de Agerpres. La insistenţa jurnaliştilor, Peskov a spus că aceasta „nu este o reuniune obişnuită" a Consiliului Securităţii, evitând să precizeze tema întrunirii. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Rusia susține că situația e „tensionată” în Donbas, fără să-și asume vreo responsabilitate Referitor la situaţia din Donbas, Peskov a calificat situaţia din zona de conflict ca fiind „extrem tensionată", conform dpa. "Până acum nu vedem semne de detensionare", a susținut el. De mai multe săptămâni, Occidentul şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a zeci de mii de soldaţi şi a unui număr mare de echipamente militare în apropierea frontierei ucrainene. Vineri, preşedintele rus a acuzat Kievul de discriminarea minorităţii rusofone din Ucraina. Citește și: Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: „Ei trag, noi ne ascundem” La scurt timp, liderii autoproclamatelor „republici populare" Lugansk şi Doneţk au anunţat evacuarea populaţiei civile în Rusia, pe motiv că armata ucraineană ar pregăti o ofensivă pentru recucerirea teritoriului controlat de separatişti, potrivit mass-media de la Kiev. Responsabili ucraineni au negat orice fel de ofensivă în Donbas. Observatorii internaţionali care monitorizează situaţia din zona de conflict au informat cu privire la o înmulţire masivă a încălcării armistiţiului în Donbas, potrivit dpa.

Șapte minciuni ale Rusiei Foto: Facebook mil.ru
Internațional

Șapte minciuni ale Rusiei

Șapte minciuni ale Rusiei privind situația din Ucraina: EUvsDisInfo a realizat o analiză a propagandei Moscovei. Presa rusă controlată de stat aruncă permanent povești despre atrocitățile iminente sau chiar încurs împotriva populației din Donbas. Rusia încearcă astfel să aibă un pretext pentru o invazie sau pentru a menține deschisă opțiunea unei noi agresiuni militare împotriva Ucrainei. Șapte minciuni ale Rusiei Minciuna 1: „Tensiunile actuale sunt rezultatul unui comportament agresiv persistent al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Rusia nu face altceva decât să își apere interesele legitime și nu poartă responsabilitatea pentru acest conflict“. În realitate, Rusia a anexat Crimeea și a desfășurat acțiuni armate în Ucraina. Rusia a încălact cel puțin 12 tratate internaționale. Minciuna 2: „Situația din Ucraina a declanșat acest conflict. Există dovezi că Ucraina comite atrocități împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din estul țării. Rusia trebuie să intervină, nu în ultimul rând pentru că Ucraina și Rusia formează «o singură națiune». Ucraina aparține pur și simplu «sferei de influență privilegiate» a Rusiei“. Aceste povești s-au dovedit a fi fabricate. Mitul 3: „Ucraina ar trebui să se îndrepte spre Rusia, deoarece UE și Occidentul nu sunt interesate de această țară și au abandonat-o“. UE este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din schimburile comerciale ale acesteia. Din 2014, UE a acordat Ucrainei 17 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi. Gorbaciov dezminte tema propagada lui Putin Mitul 4: „Criza actuală este din vina NATO și a Occidentului. Dacă și-ar fi respectat promisiunea de a nu extinde alianța, Rusia nu s-ar fi simțit amenințată”. NATO nu a făcut niciodată o astfel de promisiune și nici nu i s-a cerut niciodată să o facă. Presa rusă controlată de stat a afirmat adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-a promis „verbal” că NATO nu se va extinde dincolo de Germania reunificată. De fapt, Gorbaciov însuși a negat această afirmație într-un interviu din 2014, spunând că „subiectul «expansiunii NATO» nu a fost dezbătut deloc și nu a fost menționat în acei ani”. Mitul 5: „Din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este acum «încercuită de dușmani» și trebuie să se apere singură”. Fapte: Rusia este cea mai întinsă țară din lume, cu o populație de peste 140 de milioane de locuitori și una dintre cele mai mari forțe armate din lume, cu cel mai mare număr de arme nucleare, astfel că este absurd ca Rusia să fi e prezentată ca o țară aflată sub o amenințare acută. Din punct de vedere geografic, mai puțin de o șaisprezecime din frontiera terestră a Rusiei se află în vecinătatea membrilor NATO. Dintre cele 14 țări cu care se învecinează Rusia, doar cinci sunt membre aleNATO. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Moscova uită cine a început Mitul 6: „Rusia nu este responsabilă pentru tensiunile actuale din Ucraina. Ucraina a încălcat în mod deliberat acordurile de la Minsk, iar Occidentul continuă să înarmeze Ucraina. Rusia trebuie să reacționeze rapid, apărându-și granițele. Provocarea vine dinspre Occident”. De fapt, Rusia este cea care a adunat 140.000 de soldați și echipamente militare la granițele Ucrainei, inclusiv în peninsula Crimeea, anexată ilegal. Misiunea de monitorizare OSCE (oricum foarte limitată) a fost întreruptă din cauza unui veto rusesc, în vara anului 2021. Mitul 7: „UE este slabă și irelevantă. De ce să ne mai obosim să vorbim cu UE?”. Fapte: UE este cea mai mare zonă economică integrată din lume.

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor. În imagine, o femeie împușcată în mână, într-un schimb de focuri. Sursă foto: Al Jazeera
Internațional

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor, lângă linia frontului, se reduce la groază și trăit printre clădirile găurite de gloanțe și obuze, relatează Al Jazeera. Mulți dintre cei rămași în regiunea bombardată sunt vârstnici, bolnavi și n-au bani să se mute. „Țineam în mână o plasă și am simțit dintr-o data o durere scurtă, apoi am văzut sângele curgându-mi pe plasă”, povestește Valentina Gordeieva, o femeie de 65 de ani, rănită în confruntările iscate de separatiștii pro-ruși începând cu joia trecută. Patru civili au fost răniți în ultimele zile. Citește și: România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: 2,9 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar Orașul Marinka, cu 10.000 de locuitori, este chiar lângă linia frontului, lângă Donețk, una din cele două regiuni controlate de pro-rușii din Ucraina. După opt ani de conflicte, în care au murit peste 14.000 de civili, mulți ucraineni, care n-au putut fugi din calea conflictului, s-au obișnuit să trăiască sub amenințarea gloanțelor. „Am rude în Donețk și tot ce vreau este să fie pace”, spune, pentru Al Jazeera, Blinova Tetiana Anatolivna, de 46 de ani. Ea a plecat spre Mariupol sâmbătă, după bombardamente. Mulți dintre cei care au rămas sunt vârstnici, bolnavi sau nu au destui bani ca să se mute. Organizațiile umanitare estimează că 2,9 milioane de ucraineni, de ambele părți ale frontului, au nevoie de asistență. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA „Nu știm ce se va întâmpla, dar suntem extrem de speriați” Valentina Gordeieva locuiește singură în centrul orașului Marinka. S-a mai mutat o dată, când a izbucnit prima dată conflictul, în 2014, dar acum n-ar vrea să-și părăsească din nou casa. Nici nu le-a spus copiilor că a fost rănită. „Ceva important se va întâmpla. Nu știm ce, dar suntem extrem de speriați”, adaugă femeia. Olena Ivanivna, de 65 de ani, stă cu cei trei nepoți mai mult prin adăposturi. Acoperișul locuinței a ajuns „ca o sită” de cât de mult a fost lovit în ultimii ani. În ultima săptămână, a rămas și fără current electric și acum se teme că va fi întreruptă și furnizarea apei potabile. Totuși, n-are unde să se ducă. „Nu mai bombardaseră de un an, era mai bine. Acum, și-au pierdut mințille. Nu vrem să ne părăsim casele. Ei trag și noi ne ascundem. Asta e”, le-a spus femeia.

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți, prin vocea premierului Ciucă. Sursă: Facebook Guvernul României
Eveniment

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți

România promite că primește refugiați ucraineni, prin vocea premierului Nicolae Ciucă, însă șeful Guvernului nu știe să spună un număr, pentru că „instituțiile de specialitatate n-au reușit” să facă o analiză. România promite că primește refugiați ucraineni în „număr destul de mare” Nicolae Ciucă a declarat, luni, înainte de ședința Biroului Executiv al PNL, că, până în prezent, „instituţiile de specialitate” nu au reușit să ofere o analiză asupra situației. Premierul a apreciat însă că România ar putea primi „un număr destul de mare” de refugiați, conform Agerpres. Premierul a mai susținut că nu există solicitări de repatriere din partea românilor aflaţi în Ucraina. „Nu avem această solicitare. Există doar comunicatul MAE şi în funcţie de solicitări suntem pregătiţi să acţionăm ca atare, există pregătite măsuri astfel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar unui flux de refugiaţi, inclusiv partea de repatriere. Până în acest moment nu avem nicio solicitare", a spus premierul. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA MAE recomandă românilor să evite deplasările în Ucraina Duminică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina. Ministerul le „recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând". MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Ucrainei să îşi notifice coordonatele prezenţei lor în Ucraina la misiunea diplomatică de la Kiev sau la oficiile consulare din Ucraina, folosind inclusiv site-ul https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza.

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina. Statele Unite ale Americii au avertizat ONU că deţin informaţii credibile cu privire la existenţa unei liste negre, întocmită de Moscova. Aceasta ar conţine numele unor ucraineni care să fie eliminați în caz de invazie a ţării vecine, potrivit unei scrisori oficiale, consultată duminică de AFP. Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre "informaţii perturbatoare" colectate de SUA, relatează luni DPA. "Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare", se arată în scrisoare. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi belaruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile. Lista neagră a Kremlinului "Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare", potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă. Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor. SUA nu şi-au dezvăluit sursele de informaţii, notează DPA. La jumătatea lunii februarie, Kremlinul a acuzat SUA de "isterie" pe subiectul Ucraina, aminteşte AFP. Totodată, potrivit DPA, Moscova a respins în repetate rânduri planurile de a invada teritoriul ucrainean, în ciuda faptului că a concentrat aproximativ 150.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu această ţară, potrivit serviciilor de informaţii occidentale.

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului"

Istoricu Dorin Dobrincu a comentat declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al președintelui Rusiei, sub titlul "Basmele de la Kremlin cu pretenții de adevăr istoric". Comentariul istoricului, integral, mai jos. Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" "Un domn care răspunde la numele de Dmitri Peskov, de profesie purtător de cuvânt al domnului Vladimir Putin, la rândul său de profesie autocrat, instalat la Kremlin acum mai bine de două decenii, a glăsuit astăzi ceva care se voia adevăr istoric: . Bine ați venit la grădiniță, unde se spun basme despre cât de buni, frumoși, cinstiți, harnici și viteji erau strămoșii. Fiecare trib are asemenea invenții pioase, mereu rearanjate, în funcție de vârstă și imaginație. Kremlinul, "abia la vârsta adolescentului golan" Numai că atunci când societățile cu ale lor state și lideri politici se maturizează, istoria de parastas ajunge în pubelă. Kremlinul e însă departe de această fază. E abia la vârsta adolescentului golan care îi terorizează pe alții în cartier. După ce provoacă un kaft, tot el urlă că l-au atacat tocilarii în drum spre școală. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Probabil își imaginează că bibliotecile au fost și ele distruse, iar memoria istorică a umanității pur și simplu nu mai există. Dacă ar fi așa cum spune dl Peskov, Rusia (în sensul de Moscovia, pentru moldo-români Muscalul) ar fi caz unic în istoria lumii. Adică ar trebuie să credem că un stat s-a întins cu steagul alb pe trei continente. Rusia ocupă astăzi estul Europei și tot nordul Asiei. Ba până la 1867 a avut și Alaska. (De văzut mai jos o hartă a expansiunii moscovite.) Un cnezat, undeva între niște păduri Vă imaginați că un cnezat constituit în jurul orașului Moscova, undeva între niște păduri și la intersecția unor drumuri comerciale, s-a tot întins din secolul XIV încoace ca un râu care curge frumos, liniștit și răcoritor printr-un deșert? Vă imaginați că au cerut din convingere patriotică toate cnezatele rusești - Novgorod, Tver, Pskov și altele - să se închine de bunăvoie cneazului aflat în Kremlinul Moscovei, moștenitorul unui imaginar politic bizantino-mongol? Ne putem imagina că tătarii din Kazan, Astrahan, Siberia și Crimeea au intrat de bunăvoie sub jugul țarilor pravoslavnici? Sau că toate triburile siberiene - de la mansi și ostiaci până la iakuți și ciucci - au spus, când au dat cu ochii de cazacii țarului, Sau că mongolii/buriații au zis și ei că fac act de supunere pentru că au nevoie de un stăpân? Sau că triburile de indieni și eschimoși din Alaska aveau surplus de orice și ardeau de nerăbadare să contribuie la slava țarului aflat la distanță de câteva luni de mers apăsat? Oare finlandezii au jubilat când au trecut de sub stăpânirea regelui Suediei sub cea a a împăratului de la Sankt Petersburg? La fel și cazacii ucraineni revoltați sub Mazepa? Sau lituanienii și polonezii când au rămas fără stat? "Moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei?" Iar când Moldova a fost spartă, cu granița pusă în mijlocul țării, pe Prut, pentru că așa s-au înțeles rușii cu otomanii, moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei? Sau poate toate popoarele și triburile de caucazieni, de kazahi, turkmeni și tadjici - fără excepție - au bătut din palme și au băut vin sau cumâs, potrivit cu religiile și cutumele locale, în onoarele marelui și pașnicului vecin din nord? Și când s-au împărțit iarăși teritoriile, în 1939 sau 1944-1945, iar granițele au fost redesenate în Europa de Est și popoarele fericite, să credem că toate acestea s-au făcut pașnic? Și în 1968, purtătorii de ordine de la Kremlin au ajuns la Praga pentru a planta panseluțe? Istoria este (și) narațiune, dar nu unică. Și oricum ea nu trebuie confundată cu un basm rostit de un purtător de vorbe din apropierea Turnului Spassky."

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse (sursa: Agerpres)
Internațional

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse. Ministerul Apărării belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul tău, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO "Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (...) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor", a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia, a spus conducerea țării după o întâlnire cu vicepremierul rus Borisov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia. Țara a criticat dur sâmbătă, în plină criză ucraineană, "isteria propagandistică" a Washingtonului împotriva Rusiei şi "expansiunea" NATO până la frontierele sale, cu prilejul unei vizite oficiale la Havana a vicepremierului rus Iuri Borisov, relatează AFP. Cuba nu vrea NATO lângă Rusia "Respingem energic isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate", a postat pe Twitter ministrul cubanez al afacerilor externe, Bruno Rodriguez. Vineri seară, vicepremierul cubanez, Ricardo Cabrisas, a subliniat deja "poziţia cubaneză împotriva sancţiunilor unilaterale şi incorecte pe care le impune Occidentul" Moscovei şi împotriva unei eventuale aderări a Ucrainei, vecină cu Rusia, la NATO. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Vicepremierul cubanez, care s-a întâlnit cu omologul său rus, şi-a exprimat solidaritatea cu Moscova în contextul "constantelor campanii de dezinformare şi a războiului de propagandă" al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Criza ucraineană, de săptămâni Occidentalii se îngrijorează de săptămâni de riscurile unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, după ce Moscova a comasat peste 100.000 de militari la frontierele sale, o situaţie explozivă în centrul celei mai grave crize cu Rusia de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Cei doi vicepremieri şi-au exprimat de altfel dorinţa "de a continua şi amplifica colaborarea bilaterală în toate domeniile" între Cuba şi Rusia, în special în "domeniile transporturilor, energiei, industriei, serviciilor bancare şi financiare", potrivit aceleiaşi surse. Mini-turneu sud-american al vicepremierului rus Vicepremierul cubanez a mulţumit Moscovei şi pentru "sprijinul continuu şi solidaritatea" cu Cuba în timpul pandemiei de COVID-19, în principal prin trimiterea a cinci avioane cu ajutor medicale, precum şi a unei nave care transportă făină de grâu, care urmează să ajungă în insulă. Înainte de a ajunge în Cuba, Iuri Borisov s-a deplasat în Venezuela şi Nicaragua, alţi doi aliaţi ai Moscovei în regiune. În urmă cu o lună preşedinţii Vladimir Putin şi Miguel Diaz-Canel au discutat telefonic despre întărirea "asocierii strategice" între cele două ţări. Vicepremierul Iuri Borisov a mai efectuat o vizită la Havana în octombrie.

Zelensky vrea o întâlnire cu Putin Foto: Facebook Volodimir Zelensky
Internațional

Zelensky vrea o întâlnire cu Putin

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțactă că vreo întâlnire directă cu Vladimir Putin. Zelenski a spus că astfel s-ar putea lămuri ce vrea președintele Rusiei. Zelenski vrea o întâlnire cu Putin “Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus Zelenski la conferinţa de securitate de la Munchen, potrivit Le Figaro și citat de news.ro. Volodimir Zelenski a cerut, la Munchen, un calendar “clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO, el menţionând că Occidentul trebuie să susţină Ucraina şi capacităţiile acesteia de apărare. De asemenea, Zelenski a cerut ca Vestul să nu fie blând cu Rusia şi să îi acorde Ucrainei garanţii de securitate şi pace. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac “Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a afirmat Zelenski. „Ucraina a fost un scut” Zelenski a mai spus că apreciază „orice ajutor”, fie că sunt „sute de unităţi de arme moderne sau 5.000 de căşti” promise de guvernul german, care refuză să livreze arme Kievului, atrăgându-şi critici în Ucraina. „De opt ani, Ucraina a fost un scut. De opt ani, Ucraina reţine una din cele mai mari armate din lume care este masată la frontierele noastre, nu la cele ale Uniunii Europene”, a declarat Zelenski la conferinţa de la Munchen. „Ucraina a primit garanţii de securitate atunci când a renunţat la armele sale nucleare, al treilea potenţial mondial. Noi nu avem arme. Nici securitate”, a afirmat el. „Noi am pierdut o parte a teritoriului care este mai mare decât Elveţia, Ţările de Jos sau Belgia. Am pierdut milioane dintre cetăţenii noştri”. „Nu mai avem toate acestea. Dar avem dreptul să cerem să înceteze politica de împăciuire şi să pretindem garanţii de securitate şi de pace”, a spus Zelenski.

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune Ursula von der Leyen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE rezistă fără gaz din Rusia

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, transmite dpa. UE rezistă fără gaz din Rusia "Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta", a declarat şefa executivului european. Ea a lansat acuzaţii grave la adresa companiei ruse Gazprom, susţinând că aceasta "încearcă în mod intenţionat să stocheze şi să livreze cât mai puţin, în timp ce preţurile şi cererea cresc vertiginos". Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În UE au existat timp ce câteva săptămâni temeri că actualul conflict între Rusia şi Occident legat de pericolul unei invazii ruse în Ucraina ar putea perturba alimentarea cu gaze, reaminteşte dpa. Până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom. "Trecutul întunecat" al Moscovei La Munchen, von der Leyen a mai apreciat că ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei ar putea modifica întregul sistem internaţional. Ea a avertizat că gândirea Moscovei, care ţine de "un trecut întunecat", i-ar putea costa pe ruşi prosperitatea viitoarea. "Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a declarat preşedinta CE, citată de Reuters.

Civilii, evacuați din Donbas în timp ce ostilitățile escaladează treptat Foto: mil.ru
Internațional

Civilii, evacuați din Donbas

Civilii care nu pot lupta sunt evacuați din Donbas, unde se află cele două regiuni separatiste pro-ruse, din Ucraina. Conform unei surse a agenţiei ruse Interfax, vineri seară, la ora locală 20:00, va începe transportarea civililor către Rusia cu autobuzele. Civilii, evacuați din Donbas Separatiştii din Doneţk şi Lugansk au anunţat anterior că vor evacua populaţia civilă către Rusia întrucât, susţin ei, armata ucraineană pregăteşte o ofensivă de anvergură, după ce joi şi vineri, de-a lungul liniei de contact ce desparte armata ucraineană şi separatiştii s-au înmulţit încălcările armistiţiului convenit în 2015, incidente pentru care cele două părţi se acuză reciproc. Potrivit Reuters, Președintele Vladimir Putin a ordonat ministrului pentru Situații de Urgență să se deplaseze în sud-estul Rusiei pentru a asigura cazarea cetățenilor care părăsesc cele două republici autoproclamate din estul Ucrainei. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu autobuze care pregătesc transportul persoanelor vulnerabile (bătrâni, femei și copii). În același timp, liderul separatiștilor din Donețk a ordonat bărbaților „să rămână pe poziții pentru a-și apăra pământul”. Potrivit agenției Interfax, care citează o sursă parlamentară din autorpoclamata republică, câteva sute de mii de oamenji plănuiesc să părăsească Republica Donețk către regiunea Rostov din Rusia. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Pe o înregistrare video Ria Novosti postată pe Twitter, se aud sirenele în Donețk.

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi (sursa: apnews.com)
Internațional

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi. Un tribunal din Moscova a ordonat vineri încarcerarea lui Oleg Navalnîi, fratele principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, într-un caz denunţat de susţinătorii lor ca fiind legat de persecuţia politică din Rusia, relatează France Presse. Această decizie a fost pronunţată în lipsă, autorităţile neştiind unde se află Oleg Navalnîi, pe care îl bănuiesc că ar fi plecat în exil în străinătate. Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi În august 2021, Oleg Navalnîi a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare pentru încălcarea normelor de sănătate legate de coronavirus, după ce i-a chemat pe ruşi la o manifestaţie pentru eliberarea fratelui său, închis de mai bine de un an. Menţionând că nu a anunţat serviciile penitenciare aşa cum prevede sentinţa sa, instanţa a decis, prin urmare, vineri "să înlocuiască pedeapsa cu suspendare cu închisoarea cu executare", a explicat pe Twitter avocatul său, Nikos Paraskevov. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Potrivit agenţiilor de presă ruse, care l-au citat vineri pe preşedintele tribunalului, Oleg Navalnîi s-a dus în Cipru în septembrie şi nicio informaţie cu privire la întoarcerea sa în Rusia nu a mai ajuns de atunci la autorităţi. Oleg a stat deja la închisoare în trecut În umbra fratelui său mai mare, el l-a susţinut întotdeauna activ pe acesta din urmă în lupta sa ca principal opozant al Kremlinului, noteză AFP. El însuşi a fost în închisoare. În 2014, Oleg şi Aleksei Navalnîi au fost condamnaţi într-un dosar de "fraudă" ce a implicat compania franceză de cosmetice Yves Rocher şi o firmă condusă de cei doi fraţi. În timp ce atunci fratele mai mare a primit o pedeapsă cu suspendare, Oleg Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în întregime, până la eliberarea sa în iunie 2018. Aleksei Navalnîi a acuzat întotdeauna autorităţile ruse că îl fac pe fratele său "ostatic" în dorinţa lor de a-i împiedica ambiţiile politice. Opozantul, închis și judecat în alte dosare Aleksei Navalnîi a fost el însuşi închis la începutul anului 2021, la întoarcerea din convalescenţă în Germania după o otrăvire pe care o atribuie Kremlinului. Oleg Navalnîi a jurat atunci că nu va "permite" copiilor săi să trăiască într-un "stat poliţienesc" unde "oamenii sunt trimişi la închisoare pentru că au spus adevărul". De atunci, Oleg Navalnîi a cerut neobosit în mass-media şi pe reţelele sociale eliberarea fratelui său. Aleksei Navalnîi este încă în spatele gratiilor şi chiar riscă acum o nouă pedeapsă de 10 ani de închisoare, după deschiderea unui nou proces împotriva sa marţi, arată Agerpres.

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că intensificarea ciocnirilor în derulare în estul Ucrainei reprezintă "un scenariu de provocări" conceput de Rusia pentru a justifica un atac asupra Ucrainei, relatează AFP. Rusia - război, nu diplomație în Ucraina Evenimentele din ultimele 24-48 de ore "fac parte dintr-un scenariu deja în derulare, care constă în crearea de provocări false, apoi în a răspunde la aceste provocări şi, în cele din urmă, în a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei", a acuzat Blinken într-un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk "Deşi facem tot ce ne stă în putere pentru a transmite clar că există o cale diplomatică" la această criză gravă între Occident şi Rusia, "suntem profund îngrijoraţi de faptul că nu aceasta este calea în care s-a angajat Rusia", a spus şeful diplomaţiei americane. Blinken a formulat acuzaţii similare joi în Consiliul de Securitate al ONU. Germania: Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" Tot vineri, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat la rând său că Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" asupra securităţii europene. Anunţurile recente ale Rusiei privind o retragere parţială a trupelor "au fost un licăr de speranţă", a spus ea, adăugând însă că îşi doreşte să vadă acţiuni, "deoarece ameninţarea rusă este în continuare reală". "Această criză nu este o criză ucraineană. Este o criză rusă", a declarat şefa diplomaţiei germane. În timp ce Rusia a transmis joi SUA cererile sale strategice privind securitatea în Europa, pentru a dezamorsa criza privind Ucraina, Annalena Baerbock spune că propunerile Moscovei "nu sunt încurajatoare până acum". "Vrem să discutăm în orice moment" despre aceste subiecte cu Rusia, dar "nu cu propuneri care pun la îndoială arhitectura de securitate pe care am construit-o împreună" în Europa, a afirmat ea.

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk. Separatiştii proruşi care controlează republicile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au anunţat vineri evacuarea civililor către Rusia. Mișcarea, în urma intensificării bombardamentelor de artilerie pentru care armata ucraineană şi separatiştii se acuză reciproc, relatează Reuters şi AFP. Putin începe războiul în Donețk, Lugansk Într-un mesaj video transmis pe contul său de Telegram, liderul republicii Doneţk, Denis Puşilin, a acuzat Ucraina că se pregăteşte să invadeze cele două provincii separatiste proruse. "Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va da curând ordinul de a trece la ofensivă şi de a pune în aplicare planul de invazie a republicilor Doneţk şi Lugansk", a susţinut liderul separatist prorus. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Prin urmare, "astăzi, o plecare masivă şi centralizată a populaţiei este organizată către Federaţia Rusă. Trebuie evacuaţi în primul rând femeile, copiii şi persoanele vârstnice", a anunţat Puşilin. El a precizat că Rusia a acceptat să găzduiască în regiunea Rostov persoanele ce vor fi evacuate şi "au fost create toate condiţiile pentru un tranzit rapid în punctele de control". Între timp, provincia Lugansk a anunţat la rândul ei că va începe evacuarea civililor către Rusia. În cele două provincii trăiesc milioane de persoane, majoritatea rusofone şi care au primit de asemenea cetăţenia rusă. Ucraina neagă o ofensivă în Donbas Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în aceeaşi zi în faţa parlamentului de la Kiev că nu are în vedere nicio ofensivă asupra celor două provincii separatiste din Donbas. De-a lungul liniei de contact stabilite între armata ucraineană şi separatişti în urma armistiţiului convenit în 2015 s-au înregistrat în ultimele ore, şi în special în cursul zilei de joi, multiple încălcări ale încetării focului. Ministrul Reznikov a spus în intervenţia sa din parlament că numai joi separatiştii au efectuat 60 de atacuri asupra poziţiilor ucrainene, dintre care 43 cu arme interzise prin acordurile de pace de la Minsk, soldate cu rănirea a doi soldaţi şi a doi civili. La rândul lor, separatiştii din Doneţk au vorbit despre 30 de atacuri efectuate vineri asupra lor de armata ucraineană, potrivit Agerpres. Putin face pe pacificatorul Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că observă o deteriorare a situaţiei în estul Ucrainei, îndemnând Kievul să se aşeze la masa tratativelor cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk, şi a lansat un apel la punerea în practică a Acordurilor de la Minsk, destinate să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, potrivit AFP şi Reuters. În cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, Putin a mai spus că Rusia este pregătită să meargă pe calea negocierilor cu NATO cu privire la cererile sale de securitate, dar că Alianţa condusă de SUA şi Washingtonul nu sunt încă dispuse să se angajeze asupra preocupărilor-cheie ale Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a respins ceea ce a numit "dezinformările" Moscovei. We categorically refute Russian disinformation reports on Ukraine’s alleged offensive operations or acts of sabotage in chemical production facilities. Ukraine does not conduct or plan any such actions in the Donbas. We are fully committed to diplomatic conflict resolution only.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 18, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră