luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Ucraina se pregătește de război

Ucraina se pregătește de război, pe fondul agresiunii Rusiei. Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgență în țară. Parlamentul Ucrainei a votat, în primă lectură, și un proiect de lege prin care civilii pot purta arme de foc. Ucraina se pregătește de război. Urmează declararea stării de urgență Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, relatează agențiile de presă internațională. După decizia SNBO, preşedintele Zelenski trebuie să emită un decret privind instituirea stării de urgenţă în anumite regiuni. Documentul va trebui aprobat de Rada Supremă în două zile. Citește și: Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă Starea de urgenţă poate fi introdusă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile şi nu mai mult de 60 de zile în anumite zone, conform Ukrinform, relatează Agerpres. În caz de necesitate, starea de urgenţă poate fi prelungită de către preşedinte, dar nu mai mult de 30 de zile. Civilii vor purta arme de foc. Rezerviștii, mobilizați Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc. Totodată, președinte Ucrainei a anunțat mobilizarea rezerviștilor, pentru a completa efectivele armatei care luptă împotriva pro-rușilor din Donbas. Numărul estimat al rezerviștilor va fi de două milioane de oameni. „Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski. Volodimir Zelenski a spus că „nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populației. Președinte a exclus un război la scară mare cu Rusia. Din acest motiv, nu a impus legea marțială în Donbas, după ce Moscova a recunoscut independența Donețk și Lugansk. Citește și: Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure MAE din Ucraina le recomandă cetățenilor săi să părăsească Rusia Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a sfătuit miercuri pe cetățenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil. „În legătură cu intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, MAE recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul”, a arătat ministerul, citat de Agerpres. Ucraina: Decizia Rusiei, „act de agresiune armată” Kievul a calificat miercuri un „act de agresiune armată” decizia Rusiei privind Donețk și Lugansk. „Recunoaşterea şi sprijinirea de către Moscova a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, este ilegală la nivel internaţional, iar Ucraina le consideră drept un act de agresiune armat”, a arătat Ministerul de Externe într-un comunicat. Dacă agresiunea rusă împotriva Ucrainei nu poate fi oprită astăzi, „armata rusă ar putea fi utilizată mâine în orice regiune a lumii”, a spus MAE ucrainean. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră În 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat două decrete privind recunoaşterea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk. Cele două acorduri prevăd acordarea de asistenţă militară de către Rusia celor două entităţi separatiste. Rusia a recunoscut astfel în mod deschis prezenţa sa militară pe teritoriul din Donbas. În 22 februarie, Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Ucraina se pregătește de război. Imagine de la protestul organizat la Praga împotriva Rusiei. Sursă imagine: Twitter JakubJanda
Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, criticată de Vera Jourova, vicepreședinta CE. Sursa: Twitter Vera Jourova
Internațional

excluderea lui Putin din sancțiunile UE

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. În imagine, Aleksandr Bortnikov, în dreapta, în 2010 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. "Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor.", a spus Biden, printre altele. Lista completă a instituțiilor sancționate La puțin timp după anunțul președintelui american, Trezoreria americană a anunțat lista completă a sancțiunilor. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice "OFAC designated two financial institutions that are crucial to financing the Russian defense industry, as well as 42 of their subsidiaries. These financial institutions play significant roles in the Russian economy, holding combined assets worth tens of billions of dollars. VEB and PSB are state-owned institutions that play specific roles to prop up Russia’s defense capability and its economy. VEB’s $53 billion asset portfolio makes it large enough to be among Russia’s top five financial institutions. VEB occupies a unique role in Russia’s financial system as the servicer of Russia’s sovereign debt, financier for exports, and a funding source for investment projects with a loan portfolio of over $20 billion. VEB finances Russia’s national economic development, including large-scale projects to develop domestic infrastructure and other industries that are critical to Russia’s generation of revenue. Currently Russia’s 8th largest bank, PSB was earmarked by the Russian government to finance Russia’s Ministry of Defense and the Russian defense sector. It services nearly 70 percent of Russia’s defense contracts and provides banking and personal finance to Russian military personnel. Today’s designation of PSB exposes the Russian government’s scheme to minimize sanctions risk exposure through PSB’s illicit sanctions evasion activity.", potrivit Trezoreriei SUA. Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA Trei foarte importanți apropiați ai lui Putin au fost de asemenea sancționați. "Elites close to Putin continue to leverage their proximity to the Russian President to pillage the Russian state, enrich themselves, and elevate their family members into some of the highest positions of power in the country at the expense of the Russian people. Sanctioned oligarchs have used family members to move assets and to conceal their immense wealth. The following designations target powerful Russians in Putin’s inner circle believed to be participating in the Russian regime’s kleptocracy and their family members. Denis Aleksandrovich Bortnikov, son of Aleksandr Vasilievich Bortnikov Aleksandr Vasilievich Bortnikov (Aleksandr Bortnikov) is the Director of the Federal Security Service (FSB) of the Russian Federation and a permanent member of the Security Council of the Russian Federation. Aleksandr Bortnikov was previously designated in March 2021 for being an official of the GoR, and for acting or purporting to act for or on behalf of, directly or indirectly, the FSB. Aleksandr Bortnikov’s son, Denis Aleksandrovich Bortnikov (Denis Bortnikov), is currently a Deputy President of Russian-state owned financial institution VTB Bank Public Joint Stock Company (VTB Bank) and a Chairman of the VTB Bank Management Board. Today, OFAC redesignated Aleksandr Bortnikovand designated his son DenisBortnikov pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Denis Bortnikov was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Aleksandr Bortnikov, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. Petr Mikhailovich Fradkov (Petr Fradkov) is the Chairman and CEO of PSB. Petr Fradkov is also the son of Mikhail Efimovich Fradkov (Mikhail Fradkov), former Prime Minister of Russia and former Director of the Russian Foreign Intelligence Service (SVR). Mikhail Fradkov was designated by OFAC in April 2018 for being an official of the GoR. Since 2018, Petr Fradkov has worked to transform PSB into a bank that services the defense industry and supports state defense contracts. In his role as Chairman and CEO of PSB, Petr Fradkov has held working meetings with Putin and participated in roundtable discussions in international forums in which he forecasts the PSB’s long-term strategic plans for supporting the Russian defense industry. Petr Fradkov is also the General Director of Joint Stock Company Russian Export Center, which was blocked today as a subsidiary of VEB. Today, Petr Fradkov was designated pursuant to E.O. 14024 for operating or having operated in the defense and related materiel and financial services sectors of the Russian Federation economy. Vladimir Sergeevich Kiriyenko, son of Sergei Vladilenovich Kiriyenko Sergei Vladilenovich Kiriyenko (Sergei Kiriyenko) is the First Deputy Chief of Staff of the Presidential Office. Sergei Kiriyenko is reported to be Putin’s domestic policy curator. Previously, Sergei Kiriyenko served as the Prime Minister of the Russian Federation and as the General Director of Rosatom State Atomic Energy Corporation. Sergei Kiriyenko was previously designated in March 2021for being an official of the GoR. Sergei Kiriyenko’s son, Vladimir Sergeevich Kiriyenko (Vladimir Kiriyenko), previously worked as a vice president at the Russian state-controlled company, Rostelecom, and is presently the CEO of VK Group, the parent company of Russia’s top social media platform, VKontakte. Today, OFAC redesignated Sergei Kiriyenko and designated his son Vladimir Kiriyenko pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Vladimir Kiriyenko was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Sergei Kiriyenko, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. As a result of today’s blocking actions, all property and interests in property of persons mentioned above that are in the United States or in the possession or control of U.S. persons are blocked and must be reported to OFAC. In addition, any entities that are owned, directly or indirectly, individually or in the aggregate, 50 percent or more by one or more blocked persons are also blocked. Unless authorized by a general or specific license issued by OFAC, or exempt, all transactions by U.S. persons or within (or transiting) the United States that involve any property or interests in property of blocked persons are generally prohibited. The prohibitions include the making of any contribution or provision of funds, goods, or services by, to, or for the benefit of any blocked person, or the receipt of any contribution or provision of funds, goods, or services from any such person. In addition, financial institutions and other persons that engage in certain transactions or activities with the sanctioned individuals may be subject to an enforcement action.", potrivit comunicatului Trezoreriei SUA (integral, aici).

Dungaciu apără poziția Moscovei Foto: B1TV
Eveniment

Dungaciu apără poziția Moscovei

Dan Dungaciu, angajatul Academiei Române, apără poziția Moscovei pe un canal influente: Europa FM și Pro TV. Dungaciu este directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. În vara anului trecut, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „ Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. Dungaciu apără poziția Moscovei Teoria pe care o are Dungaciu este că Moscova are nevoie de garanții de securitate, fără de care nu se va opri. În plus, el spune că forțele rusești care au intrat în ucraina sunt „trupe de menținere a păcii”. „„Sunt trupe de menținere a păcii, să ne înțelegem. Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat politologul Dan Dungaciu la Europa FM. El a spus că că ceea ce se întâmplă acum este „instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”. La Pro TV, el a avut o poziție mai nuanțată, dar a criticat constant Ucraina și pe președintele Zelenski pentru faptul că și-ar dori să intre în NATO. Dungaciu a minimalizat șansele unei invazii rusești în Ucraina, precum și sancțiunile impuse Rusiei. „Dacă Ucraina va admite că nu vrea să intre în alianța nord-atlantică va fi un pas spre negociere”, a susținut directorul institutului Academiei. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei

Joe Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei. Președintele SUA a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei "Este începutul unei invazii ruse în Ucraina. Voi impune sancțiuni ca răspuns, mult mai dure decât în 2014. Ne-am coordonat cu aliații, i-am spus-o și lui Putin, în față. Azi anunț primele sancțiuni, în coordonare cu aliații și partenerii. Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor. Nord Stream 2 nu va continua, repet, nu va continua, am decis cu Germania. Vom continua să asigurăm ajutor militar Ucrainei. Vom întări aliații baltici. Sunt mișcări defensive din partea noastră. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică Pleșoianu și Severin acțiunile președintelui rus Credem că Rusia va lansa un atac masiv asupra Ucrainei. Sper să mă înșel. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească in Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război. Nici unul dintre noi nu se va lăsa păcălit: nu există justificare pentru acțiunile Rusiei. Doar Rusia va suporta consecințele. Administrația mea va apăra cetățenii de efectele economice ale sancțiunilor. Vom lua măsuri robuste. Ieri, lumea a auzit cum Putin a rescris istoria. A atacat dreptul Ucrainei de a exista. A amenințat explicit cu războiul. Nu există nici o îndoială că Rusia e agresorul. Dar încă mai e timp pentru a evita războiul. Orice face Rusia, suntem gata să răspundem cu unitate și claritate."

Vizita secretă a lui Geoană la Moscova Foto: Captură YouTube
Eveniment

Vizita secretă a lui Geoană, la Moscova

Două evenimente uitate: controversatele vizite ale lui Mircea Geoană și Valer Dorneanu în Rusia. Ambele vizite au provocat indignare. Este posibil ca dezvăluirea deplasării secrete a lui Geoană la Moscova să fi contribuit la pierderea de către acesta a alegerilor prezidențiale din 2009. Mircea Geoană este azi secretar adjunct al NATO, iar Valer Dorneanu conduce Curtea Constituțională. Vizita secretă a lui Geoană la Moscova, în WikiLeaks În noiembrie 2009, în plină campanie electorală, Traian Băsescu a dezvăluit faptul că Geoană s-a dus la Moscova, în aprilie, fără să anunțe CSAT-ul, din care liderul PSD de la acel moment făcea parte. „Privată, da. Eu cred că s-a dus la băi”, a comentat, ironic, fostul șef al statului. Vizita lui Geoană la Moscova este prezentată într-o telegramă a ambasadei SUA la București, dezvăluită de WikiLeaks. „Un şi mai mare mister este modul cum abordează Geoană Rusia. Geoană l-a criticat public pe Băsescu pentru o poziţie prea dură faţă de Moscova, cu argumentul că Guvernul României trebuie să nu permită ca disputele din politica externă pe anumite subiecte să împiedice un dialog pe alte chestiuni. Deşi Geoană se confruntă cu critici după dezvăluirea a două vizite secrete la Moscova în 2009, campania sa n-a fost afectată de subiect. Călătoria cea mai recent dezvăluită a implicat faptul că Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu", se arată într-o telegramă clasificată secretă, transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în 2009. Citește și: Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie Ambasada SUA remarcă ajutorul oferit de Geoană În telegramă se arată că, în calitate de fost ministru de externe, Geoană şi-a dorit în mod constant un dialog cu Rusia. Însă acesta a jucat un rol important într-o serie de iniţiative aparţinând Statelor Unite în cadrul NATO care au supărat Rusia, inclusiv acordarea statutului de membru NATO pentru ţările Baltice şi presiunea asupra Moscovei pentru a-şi respecta angajamentele luate la Istanbul în ce priveşte retragerea forţelor din Moldova şi Georgia. "Totuşi, în timp ce preşedintele Băsescu a făcut o prioritate majoră din ajutarea noului guvern din Moldova să reziste presiunii ruseşti, Geoană pare să aibă chiar o abordare mai imparţială şi să considere chestiunea Moldovei deschisă negocierii chiar şi cu Moscova", se mai arată în telegramă. Dorneanu, în Rusia peste recomandarea MAE În mai 2018, președintele CCR Valer Dorneanu a vizitat Rusia, ignorând un aviz negativ al ministerului de Externe. El s-a dus la Forumul Juridic Internaţional de la Sankt Peresburg. Deplasarea nu figura pe site-ul CCR. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti i-a recomandat şefului CCR să nu meargă în Rusia, fapt recunoscut, pentru Digi24.ro, şi de Valer Dorneanu. "Când s-a primit recomandarea MAE vizita era deja perfectată și biletele de avion cumpărate.” Dorneanu a mai adăugat că ”după primirea acestei recomandări m-am consultat cu MAE și problemele au fost lămurite". Însă potrivit surselor Digi24.ro, "problema nu a fost lămurită" nici ulterior şi nu a existat un acord final care să contrazică recomandarea iniţială. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Fanii lui Putin din România (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Fanii lui Putin din România

Fanii lui Putin din România au aplaudat, pe rețelele de socializare sau preluați de Sputnik, agresiunile în creștere ale Rusiei asupra Ucrainei. Cel mai recent, aceștia au găsit justificări pentru decizia Moscovei de a recunoaște independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Citește și: Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie Fanii lui Putin din România. În Sputnik, Pleșoianu, Severin, Dan Chitic Astfel, în publicația de propagandă a Rusiei, Sputnik, sunt citați cu „analizele” lor Liviu Pleșoianu, fost deputat PSD, actual membru al Partidului Ecologist, Adrian Severin, fost ministru de Externe al PSD, Dan Chitic, avocat și susținător al lui George Simion, cunoscut pentru că militează pentru ieșirea României din UE. Liviu Pleșoianu, citat în Sputnik, organul de propagandă al Moscovei. Liviu Pleșoianu este citat în Sputnik susținând că „situația denunțată de Putin în Ucraina nu e diferită de cea în care se găsește România”. Pleșoianu a mai susținut că „România nu mai este suverană”. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Adrian Severin este citat cu o comparație între regiunile pro-ruse din Ucraina și Kosovo. Severin a susținut că „emoțiile ideologice sunt contraindicate”, dar și că „nu este război” doar pentru că Moscova a recunoscut independența a două regiuni din Ucraina. Adrian Severin, citat în Sputnik Avocatul Dan Chitic dă vina pe Statele Unite pentru situația din Ucraina. În opinia sa, Rusia are „obligația istorică” să se implice „în găsirea unei soluții la conflict” în estul Ucrainei. Dan Chitic, în Sputnik. Avocatul este militant RoExit. Marian Munteanu îl preia pe Putin pe Facebook Marian Munteanu, fostă voce a Pieței Universității, turnător la Securitate, candidat din partea PNL la Primăria Capitalei în 2016, a preluat discursul lui Vladimir Putin pe Facebook. „Dl. Putin: Stalin a dat Ucrainei părți din România, Polonia și Ungaria”. Iată o recunoaștere ISTORICĂ”, a comentat Munteanu, strângând aproape 800 de aprecieri. Marian Munteanu, pe contul său de Facebook, îl preia pe Putin. Munteanu s-a remarcat în pandemie pentru susținerea tezelor conspiraționiste. AUR nu critică decizia Rusiei de a recunoaște independența unor teritorii ucrainene Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) nu a criticat decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste din estul Ucrainei. În schimb, anterior, co-președintele George Simion l-a atacat pe președintele ucrainean Zelinski pentru un discurs despre unitatea țării. Simion a susținut că românii din Ucraina sunt supuși unui „etnocid”. Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, fani Rusia Mai vocali anti-Ucraina au fost senatoarea ex-AUR Diana Șoșoacă și premierul AUR Călin Georgescu, recent repudiat de Simion, după apologia închinată lui C.Z. Codreanu la televizor. Diana Șoșoacă a susținut, într-o postare pe Facebook din ianuarie, că Ucraina „face rău” României, fiind preluată de Sputnik. Diana Șoșoacă, o prezență constantă în Sputnik. Călin Georgescu a declarat că România trebuie să fie să „se aibă bine” cu Rusia și că îl admiră pe Vladimir Putin. „Este un om care-și iubește țara”, a susținut Georgescu, la Realitatea TV. Călin Georgescu, preluat în Sputnik cu părerile sale pozitive despre Rusia și Putin. Active News dorește Ucrainei „spargere ușoară” Active News notează, într-un text publicat chiar după ce Putin a anunțat recunoașterea independenței Lugansk și Donețk, că Putin s-a folosit de „Biden și slujitorii lui din Occident” ca acum „lumea să răsufle ușurată că nu invadează restul Ucrainei”. Anterior, Active News a publicat un editorial cu titlul: „Iată de ce dorim Ucrainei o spargere ușoară”. Captură foto din Active News Pentru Piperea, agresiunile Rusiei au scopul să distragă atenția de la „dictatura” din Canada Pe Facebook, și avocatul Gheorghe Piperea a susținut că agresiunea Rusiei în Ucraina este menită să distragă atenția de la „conspirație”. Conspirația ar fi, în opinia lui Piperea, că în Canada se „trece la dictatură”, pentru măsurile luate împotriva protestarilor conspiraționiști. Avocatul Piperea vede o conspirație în agresarea Ucrainei. Adevăratul subiect este, pentru el, „dictatura” din Canada. Sursă: Facebook Gheorghe Piperea Și Teodosie îl admiră pe Putin Un alt admirator al lui Putin în România este ÎPS Teodosie de la Constanța. La începutul lunii februarie, a declarat la Radio Dobrogea că președintele rus „nu e negru cum îl prezintă toată lumea”. „Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim”, l-a lăudat Teodosie pe Putin. Citește și: IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR, cu tot cu Simion. Patriarhia s-a dezis de AUR, acuzând „amestecarea nătângă a religiei cu politica” ÎPS Teodosie, de asemenea lăudat în Sputnik, este un apărător al lui Putin. Sursă imagine: YouTube Radio Dobrogea Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, anunță Aleksandar Vucic Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, a spus președintele acestei țări, socialistul Aleksandar Vucic. El este cunoscut în România pentru prietenia sa strânsă cu Victor Ponta. De altfel fostul premier român anunțase, în 2018, că este consilierul onorific al președintelui Serbiei. Un alt prieten al lui Ponta, Sebastian Ghiță, s-a refugiat în Serbia, pentru a scăpa de anchetele DNA. Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Vucic a afirmat luni seară că ţara sa se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, transmite marţi Tanjug. El se află în vizită oficială la Monaco, unde a acordat un interviu pentru Pink TV. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate El a spus că a primit deja apeluri telefonice în legătură cu impunerea de sancţiuni Rusiei. „Nu am discutat despre asta cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu el am vorbit mult despre Balcanii de Vest. El este corect în această privinţă şi vrea să audă ce avem noi de spus”, a afirmat Vucic, care purtase în cursul zilei o convorbire telefonică cu omologul său francez. Vucic a mai arătat că Serbia are o economie puternică şi va găsi o cale de a ieşi dintr-o nouă criză internaţională datorită sistemului său fiscal stabil. Nu va fi uşor, dar va fi mai uşor pentru Serbia decât pentru multe alte ţări, a adăugat el. Tanjug mai relatează că Aleksandar Vucic a început marţi vizita oficială în Monaco, unde a fost întâmpinat de prinţul Albert al II-lea.

UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE scoate Rusia din piața financiară

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei ar viza sistemul financiar-bancar Foto: eng.kremlin.ru
Internațional

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Sursă imagine: Gazprom
Internațional

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că proiectul nu poate continua având în vedere cele mai recente acțiuni ale Rusiei, relatează BBC News. Gazoductul dintre Rusia și Germania a fost terminat în septembrie, dar nu operează încă. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: Blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Scholz a avertizat de ieri Rusia „Nu poate exista certificare” a acestei infrastructuri, a declarat Scholz. Cancelarul german a mai apreciat că „situația s-a schimbat'' după ce Rusia a recunoscut cele două „republici” din estul Ucrainei. Scholz a mai adăugat că dosarul Nord Stream 2 „va fi reexaminat'' de guvernul german. El a pledat totodată pentru depunerea de eforturi diplomatice între occidentali şi ruşi „pentru a evita o catastrofă”. Anunțul cancelarului german Olaf Scholz de marți vine după ce a avertizat luni că decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste reprezintă o denunțare a acordului de la Minsk. Scholz a discutat telefonic cu Vladimir Putin înainte ca președintele rus să anunțe că recunoaște independența Lugansk și Donețk. Cancelarul german a precizat că Berlinul va analiza acum diversificarea importurilor sale de gaze naturale.

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine:  Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Când intră trupele rusești în Ucraina?

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

România acuză Federația Rusă că încalcă dreptul internațional Foto: Facebook Klaus Iohannis
Politică

România acuză Federația Rusă

România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional prin recunoașterea independenței regiunilor Donețk și Lugansk, a afirmat președintele Iohannis. Într-o postare pe Twitter, în engleză, el a spus că semnarea de către liderul rus Vladimir Putin a decretelor privind recunoașterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk trebuie să primească cel mai dur răspuns din partea comunității internaționale. România acuză Federația Rusă „România condamnă ferm recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor Donețk și Lugansk. Este o violare evidentă a dreptului internațional, lucru care trebuie să atragă cel mai sever răspuns din partea comunității internaționale. România susține ferm suveranitatea și integritatea teritorială”, a scris Klaus Iohannis. RO?? strongly condemns the recognition by Russia of the Donetsk & Luhansk areas of ?? as independent. This is a blatant violation of international law, which must attract the most severe response of international community. We firmly support ??sovereignty & territorial integrity.— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 21, 2022 Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, luni seara, independenţa teritoriilor separatiste proruse din estul Ucrainei. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin i-a informat în legătură cu această decizie pe omologul său francez Emmanuel Macron şi pe cancelarul federal german Olaf Scholz, mediatori în conflictul din estul Ucrainei şi care, potrivit Kremlinului, „şi-au exprimat dezamăgirea”. Citește și: Putin recunoaște independența republicilor separatiste din estul Ucrainei. Războiul, 99% probabil Potrivit dpa, cancelarul federal al Germaniei l-a atenţionat pe Vladimir Putin că recunoaşterea independenţei republicilor separatiste va fi „în contradicţie totală” cu acordurile de pace de la Minsk semnate în 2015. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră