luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Politică

Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook

Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook. A postat o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, potrivit căruia „forțele armate ruse nu bombardează și nu atacă cu rachete orașele ucrainene”. Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene „Forțele armate ale Rusiei nu atacă cu rachete, nu bombardează orașele ucrainene, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării”, este textul postat pe Facebook de Ambasada Rusiei în România. Ambasada a atașat și un link către această declarație, de pe agenția oficială TASS. Declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării contrazice, însă, toate relatările de la fața locului din orașele ucrainene, precum și imaginile și filmările postate de ucraineni și jurnaliști străini aflați în Ucraina joi. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Reamintim că joi dimineață președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia va invada Ucraina, susținând că în Donbass are loc „un genocid” și că Ucraina trebuie „denazificată” și „demilitarizată”, pentru că este „o amenințare militară” la adresa Rusiei. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” Postarea Ambasadei Rusiei în România. Sursă: Captură foto Facebook Românii scriu pe pagina Ambasadei Rusiei: „Criminalilor”, ”Minciună, ca de obicei” Postarea de pe Facebook a Ambasadei Rusiei în România nu a strâns prea multe reacții, doar 45 într-o oră, dar un număr aproape dublu de comentarii. În aceste comentarii, oamenii scriu: „Criminalilor”, ”Deci clipurile de pe Internet sunt propaganda imperialismului împotriva săracei Rusii, nu-i așa?”, „Report post”, „Mai băgați-o și pe aia cu „Russia never attacked anyone”, „Minciună, ca de obicei”, „Stat criminal”. Ce se întâmplă de fapt în Ucraina: As Russia began its invasion of Ukraine, lines of cars moved out of the capital, Kyiv, many heading west and hoping to find safety in parts of the country closer to Poland and NATO troops.Follow live updates. https://t.co/kxpyE5YuYP pic.twitter.com/9XBzrdTyVw— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 #Ukraine bombed pretty much across the country. pic.twitter.com/2DUroAuffH— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 Long lines formed at a bus station in Kyiv after Russian attacks were launched across Ukraine. Residents waited in line for up to an hour to buy fuel. The city’s main airport was bombed and its major roads were jammed with traffic as people fled. https://t.co/wunOx67CpZ pic.twitter.com/h4VsK1EcWq— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022

Ambasada Rusiei minte pe Facebook că Moscova nu a atacat orașele din Ucraina. În imagine, bombardamente în Harkov. Sursă imagine: Twitter
Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Reacția NATO după invazia Ucrainei

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat atacul „îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei”, relatează BBC News. Reacția NATO după invazia Ucrainei: Vom lua măsurile necesare pentru a asigura securitatea aliaților Jens Stoltenberg a subliniat că este „complet nejustificat și neprovocat”. NATO a condamnat decizia Belarusului de a „înlesni” atacul Rusiei asupra Ucrainei. „Este un act de agresiune împotriva unei țări pașnice, independente”, este „o violare a legilor internaționale”, a arătat Jens Stoltenberg. „NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”, a transmis Stoltenberg. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” ? LIVE at +- 12:00 CET?️Press briefing after extraordinary meeting of the North Atlantic Council on #Russia’s unprovoked and unjustified attack on #Ukraine.? @NATO HQ, Brussels https://t.co/toYTx6ecME— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Iohannis anunță primele măsuri ale României. Sursă imagine: presidency.ro
Politică

Iohannis anunță primele măsuri ale României

Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Iohannis anunță primele măsuri ale României: Se impune consolidarea flancului estic Redăm cele mai importante declarații ale președintelui Iohannis: Rusia a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței masive în UcrainaRomânia condamnă ferm agresiunea complet nejustificată și neprovocată a armatei ruseSUA, NATO, UE și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca democrația să prevaleze, a pledat pt continuarea dialogului, niciodată nu este prea tazriu ca rațiunea să învingăSingura soluție de a depăși cu bine este calea diplomaticăVă asigur, nici un român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei, România beneficiază de cele mai bune garanții - parteneriatele solide cu NATO și SUA, niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuniRomânia nu va fi atrasă în conflictul militar în Ucraina, voi lua măsuri pentru ca securitatea României să nu fie sub nici o formă afectată Se impune consolidarea flancului estic . Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Veteranii ucraineni vor primi arme. Toți ucrainenii sunt îndemnați să se înroleze. Sursă imagine: Twitter The New York Times
Internațional

Veteranii ucraineni vor primi arme

Veteranii ucraineni vor primi arme, după ce Rusia a invadat Ucraina, relatează Reuters, citând Poliția. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Veteranii ucraineni vor primi arme Ucrainenii sunt încurajați să se înroleze și să lupte împotriva rușilor. Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, a făcut apel la cetățeni să se înarmeze și să se înroleze, ca să ajute forțele de apărare ale țării, în lupta cu trupele ruse, scrie The New York Times. „Inamicul atacă, dar armata noastră este indestructibilă”, a declarat ministrul Apărării. Zelenski a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Toți ucrainenii care cer arme vor primi Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Șeful statului ucrainean a mai spus că toți cetățenii care cer arme le vor primi, conform presei ucrainene, citată de BBC News. Ukraine’s defense minster called on anyone looking to take up arms against Russian forces to enlist with the country’s territorial defense units. All anyone needs to sign up is a Ukrainian passport, he said. "Ukraine is moving into all-out defense mode." https://t.co/id29guwWJ0 pic.twitter.com/NUlaMeoycO— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Armata rusă ar putea ajunge la granița României Foto: Kremlin.ru
Internațional

Armata rusă ar putea ajunge la granița României

Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării, arată mai multe scenarii de război. Încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, s-a discutat posibilitatea ca această țară să avanseze de-a lungul coastei Mării Negre până pe teritoriul Bugeacului, aflat acum în componența Ucrainei. Din Crimeea la gurile Dunării sunt 230 de kilometri. În varianta în care Rusia va înainte de-a lungul litoralului românesc, este foarte posibil să ocupe și Insula Șerpilor. Armata rusă ar putea ajunge la granița României „Obiectivul lui Putin este să ajungă să lege terestru Crimeea, ceea ce înseamnă că va avea în continuare în vedere proiectul Novorossiya, pe care strategii ruşi îl au în vedere, acest proiect vizând extinderea ocupării Ucrainei până la gurile Dunării”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu acum câteva zile, la RFI. „După mine, Crimeea a fost țintă zero, iar ținta unu este revenirea la Gurile Dunării, frontieră tradițională a fostei Uniuni Sovietice, pe brațul Chilia, ceea ce înseamnă din Crimeea, ușor-ușor către Odesa și până la brațul Chilia", declara tot Băsescu, în 15 aprilie 2014. Foto: Timpul.md În lucrarea Probleme Românești Dunărene (1942), Nicolae Alexandru Rădulescu aprecia că "navigația pe Dunăre s-a putut face în deplină libertate numai în perioadele în care rușii au fost îndepărtați de la gurile Dunării", iar "principiul acesta este cu atât mai mult valabil și în viitor". Control asupra Dunării „Importanța Dunării este în creștere, din mai multe motive: preferință pentru transporturile nepoluante, aglomerarea transportului rutier și feroviar. Țelul rușilor de 300 de ani a fost să ajungă la stramtorile Bosfor și Dardanele. Dar nici controlul Gurilor Dunării nu l-ar refuză nimeni, deși nu este prioritar pentru Rusia. Pentru asta ar trebui să distrugă statul ucrainean și ar fi o amenințare la adresa României și la adresa tuturor țărilor care au de a face cu Dunărea, din Germania până în Austria, Ungaria, Serbia", afirma, tot în 2014, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu. Din punct de vedere etnic, populația din Bugeac este eterogenă, cu ucrainenii fiind cei mai numeroși, însă fără să dețină majoritatea absolută (reprezintă 40% din populație). Spre deosebire de Crimeea, unde rușii sunt majoritari, în Bugeac doar o cincime dintre locuitori sunt ruși, iar o altă cincime sunt bulgari. În regiune mai trăiesc și aproape 80.000 de români/moldoveni, reprezentând 13% din populația regiunii. Deși etnicii ruși sunt în minoritate, limba rusă deține statutul de „lingua franca” în regiune (ca urmare a colonizării masive din timpul Rusiei Țariste), iar televiziunile rusești sunt deosebit de influente în rândul populației. Bugeacul, mereu dorit de Imperiul Rus „Regiunea Bugeac a aparținut inițial Țării Românești, fiind ulterior preluată de Principatul Moldovei. Otomanii au anexat regiunea în 1484, iar în 1812, întreaga Basarabie, inclusiv partea de sud, a fost cedată Rusiei Țariste. În urma Războiului Crimeei, în 1856, Imperiul rus a trebui să cedeze Principatului Moldovei o parte din Bugeac, iar teritoriul va trece în componența României după Mica Unire din 1859. În 1878, Rusia va forța România să cedeze teritoriul din sudul Basarabiei, țara noastră primind în schimb Dobrogea. La finalul Primului Război Mondial, întreaga Basarabiei se unește cu România, însă unirea durează doar 22 ani. În 1940, Regatul României se vede forțată să renunțe la teritoriile aflate la est de Prut, sudul Basarabiei fiind atribuit RSS Ucrainene, în defavoarea RSS Moldovenești. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina moștenește Bugeacul”, scrie umbrela-strategica.ro. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Mesajul președintelui de Ziua Europei Sursă imagine: presidency.ro
Politică

România măsuri după invazia rusească

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Președintele Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a început la ora 11.00. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru, din care fac parte și miniștrii Apărării, Externelor. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Ședința CSAT de la 11.00 Joi, de la ora 11.00, a început ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , convocată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă „tematica privind implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”. La finalul şedinţei CSAT, preşedintele Iohannis va susţine o declaraţie de presă. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru din care fac parte miniștrii Apărării, Externelor, Internelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Transporturilor, precum și secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean. MAE a cerut consultări cu aliații NATO Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a cerut NATO activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. Acest lucru înseamnă consultări între aliați, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. "În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington - care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi - cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor", a anunțat Aurescu, pe Twitter. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rușii au intrat terestru în Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rușii au intrat terestru în Ucraina

Rușii au intrat terestru în Ucraina. Trupele ruse au pătruns în regiunea ucraineană Herson, limitrofă peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia de la Ucraina în 2014, a informat joi Paza de Frontieră a Ucrainei, transmite EFE. Rușii au intrat terestru în Ucraina "În prezent, se observă mişcări de echipament militar în peninsulă de la frontiera administrativă", a anunţat instituţia ucraineană într-un comunicat. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Serviciul de pază al frontierei a publicat o înregistrare video în care se poate observa cum blindate, tancuri şi camioane militare traversează pe la postul de frontieră. "Vehicule militare ruse, inclusiv blindate, au încălcat frontiera în regiunile (ucrainene) Cernigov (nord, frontiera cu Belarusul), Sumî (nord-est, frontiera rusă), Lugansk şi Harkov (est, frontiera rusă), pe la punctul de trecere între peninsulă şi partea continentală a Ucrainei", a informat Paza de Frontieră ucraineană, citată de Agerpres. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Kievul bombardat de ruși. Sursă imagine: Twitter Ahmer Khan
Internațional

Kievul bombardat de ruși.

Kievul, bombardat de ruși. Capitala Ucrainei a fost atacată, joi dimineață, de rachete rusești, într-un atac anunțat de președintele Vladimir Putin. Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate, iar cel puțin șapte oameni și-au pierdut viața, potrivit primelor date prezentate de Poliție, citată de BBC News. Citește și: Întrebarea nerostită la București: va fi România afectată de „răspunsul imediat al Rusiei care va duce la consecințe cum nu ați mai văzut”? The aftermath of bombing of a military unit on the outskirts of Kyiv, #Ukraine. Casualties reported. pic.twitter.com/Z6P2zV5EoR— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Kievul, bombardat de ruși Joi dimineață, s-au auzit explozii la periferia Kievului, iar împușcături au fost raportate la principalul aeroport din capitala Ucrainei. Pe Twitter circulă înregistrăzi video cu momentul în care se declanșează sirenele în Kiev, avertizând oamenii să se adăpostească. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Poliția din Ucraina anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Civil defense sirens going off now in Kiev now pic.twitter.com/co6H27xrus— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) February 24, 2022 Tot pe Twitter, circulă imagini cu fragmente dintr-o rachetă, care ar fi fost fotografiate pe străzile din capitala Ucrainei. Rocket parts are seen on the streets in #Kyiv pic.twitter.com/bE7J4E6aWo— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) February 24, 2022 La ieșirea din oraș, sunt cozi imense de mașini, mulți oameni încercând să fugă din calea bomdarmentelor. Alții s-au dus în adăposturi. As Russia began its invasion of Ukraine, lines of cars moved out of the capital, Kyiv, many heading west and hoping to find safety in parts of the country closer to Poland and NATO troops.Follow live updates. https://t.co/PAz9fDpKyG pic.twitter.com/mvwKd3n4zw— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Sursă imagine: liveuamap.com
Internațional

Harta atacurilor rusești în Ucraina

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Rusia a lansat o ofensivă militară majoră asupra Ucrainei, fiind raportate atacuri cu rachete și bombardamente în cele mai mari orașe ale Ucrainei, relatează BBC News. Livemapua.com, un serviciu care documentează atacurile conflictului ruso-ucrainean încă din 2014, a publicat o hartă cu locurile unde au fost raportate până la această oră atacuri. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Harta atacurilor rusești în Ucraina. Cel puțin șapte decese, raportate de Poliția ucraineană Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate. Între ele, Harkov, Kiev, Odessa, Mariupol. Cel puțin șapte oameni au murit în urma bombardamentelor, a anunțat Poliția din Ucraina. Șase oameni și-au pierdut viața, iar șapte au fost răniți, în urma unui atac asupra unei unități militare din Podilsk, lângă Odessa. 19 oameni sunt dați dispăruți. O persoană a murit la Mariupol. Ministerul de Interne al Rusiei a susținut că „forțele armate ucrainene au fost suprimate”, transmite agenția guvernamentală a Rusiei, Interfax, însă surse independente nu au confirmat această informație. Pe de altă parte, Ucraina anunță că forțele sale aeriene resping atacurile rusești. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cătălin Prisacariu
Opinii

Poate fi România atacată de Putin?

Miercuri spre joi dimineață, cu puțin înainte de ora 05.00 în România, Putin a declanșat invazia Ucrainei. Într-un discurs televizat, i-a amenințat direct pe cei care vor ajuta Ucraina: cei "care vor încerca să interfereze cu noi (...) trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe cum nu ați mai văzut". Nu ai cum să nu-ți pui întrebarea, mai ales dacă ai graniță cu Ucraina, ce înseamnă această frază a președintelui rus. La ce se referă când vorbește de "interferențe"? Ce ar putea însemna acele "consecințe" nemaivăzute? Evident, puterea militară a Rusiei este enormă. Iar echipamentele militare ale Kremlinului din ultimii ani, în special rachetele, au devenit o amenințare pentru toată lumea. Se vorbește inclusiv de cea mai puternică rachetă a planetei, practic imbatabilă, ca fiind în arsenalul rus. Este logic să te gândești că, pentru a descuraja NATO, Putin ar încerca să neutralizeze țările Alianței din jurul Ucrainei? Este, așadar, previzibil ca țări precum România și Polonia să fie primele cărora li se răspunde imediat, cu consecințe cum nu s-au mai văzut? Deocamdată, pentru acest scenariu, am văzut doar un contra-argument al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, miercuri seara, la TVR. Potrivit lui Dîncu, "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. (...) Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu." Nebunia, așadar, este exclusă din scenariu de către România (și de către NATO?). Dar pare Putin un om sănătos la cap? Eu m-aș mai gândi. Evoluția situației din Ucraina din orele următoare ne va da un indiciu despre ce înțelege Putin prin "interferențe". Dar nu cred că Bucureștiul poate miza pe lipsa nebuniei din Kremlin. Sigur, dacă România ar fi atacată, NATO ar trebui să răspundă proporțional, potrivit articolului 5 al Alianței, care prevede că orice atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva NATO. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după anunțul lui Putin că a invadat Ucraina. Sursă imagine: Twitter Time
Internațional

Rusia amenințată cu noi sancțiuni

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia a invadat Ucraina (sursa: Twitter/CNN)
Internațional

Rusia a invadat Ucraina

Rusia a invadat Ucraina joi dimineață. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a început o „operațiune militară specială” în Ucraina, susținând că urmărește „demilitarizarea”, dar nu ocuparea țării, într-un discurs ținut în această dimineață, înainte de ora locală 06.00, scrie The New York Times. Putin a amenințat că „cine încearcă să ne oprească trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va însemna consecințe pe care nu le-a suportat până acum în istoria sa”. Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că a primit o „cerere” de asistență din Lugansk și Donețk Putin a susținut că operațiunea desfășurată de Moscova urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, făcând referire la narațiunea Kremlinului că Ucraina „amenință militar” Rusia și că este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announces a military operation in Ukraine https://t.co/YGkiBS8DgG pic.twitter.com/OwKPpNgwy1— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Smoke rises in Kharkiv, the northeastern city of #Ukraine. pic.twitter.com/jjwPmyOwmt— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Sunt explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. În Odessa au intrat trupele Rusiei - Ministerul de Interne al Ucrainei Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. Un aeroport de lângă Kiev ar fi fost atacat cu rachete, a mai anunțat Ministerul de Interne, citat de The New York Times. Trupe rusești au aterizat în Odessa pentru a ajunge la Harkov. „Putin a lansat o invazie totală a Ucrainei. Orașele pașnice ale Ucrainei sunt atacate. Este un război. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Acum este timpul să acționăm”, a reacționat pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Putin has just launched a full-scale invasion of Ukraine. Peaceful Ukrainian cities are under strikes. This is a war of aggression. Ukraine will defend itself and will win. The world can and must stop Putin. The time to act is now.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 24, 2022 Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în toată țara Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării, scrie Reuters. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge", a afirmat şeful statului ucrainean. image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție I strongly condemn #Russia’s reckless attack on #Ukraine, which puts at risk countless civilian lives. This is a grave breach of international law & a serious threat to Euro-Atlantic security. #NATO Allies will meet to address Russia’s renewed aggression. https://t.co/FPpyuzmUXD— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Biden: Putin a ales un război premeditat. Rusia va fi trasă la răspundere „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. The prayers of the world are with the people of Ukraine tonight as they suffer an unprovoked and unjustified attack by Russian military forces. President Putin has chosen a premeditated war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. https://t.co/Q7eUJ0CG3k— President Biden (@POTUS) February 24, 2022 MAE: România este alături de Ucraina „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice", a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. RO?? stands with Ukraine??. Russia's serious violation of international law will have a high price. Together with our Allies and partners we will decide on the most appropriate measures for the security and safety of the Euro-Atlantic community. https://t.co/zwshkUWW8z— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 24, 2022 Ambasadorul Ucrainei la ONU, către omologul rus: Nu există purgatoriu pentru criminali de război. Ei merg direct în iad Ședința de urgență a Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat între ambasadorul Ucrainei și cel al Rusiei, relatează The New York Times. Ambasadorul Ucrainei a spus, uitându-se la omologul său din Rusia: „Nu există purgatoriu pentru criminalii de război. Ei merg direct în iad”. După câteva minute de tăcere în Consiliu, ambasadorul rus i-a replicat: „Nu suntem agresivi cu poporul ucrainean, ci vizăm junta la putere în Kiev”. Acesta a declarat apoi ședința încheiată. În curs de actualizare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rușii, aproape să intre în Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Rușii, aproape să intre în Ucraina

Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică. Pretext pentru agresiune în Crimeea Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014. "Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare" a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP. Rușii, aproape să intre în Ucraina Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate. "Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră", a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională. Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru "menţinerea ordinii publice" şi "prevenirea oricărei tentative" de destabilizare şi a unei lovituri de stat. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) "Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control", a dat asigurări oficialul ucrainean. În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor "să consolideze protecţia" ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, "să limiteze circulaţia transportului", să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor. "Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene" a ucrainenilor, a precizat el. Convoaie militare către Donețk Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei. În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina. Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina - cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare. În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara "agresiunea" ucraineană. SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP. "Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi", se arată într-un comunicat. "Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina", a subliniat liderul american. SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz. Dîncu: România nu va fi atacată Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre "tinde spre zero". "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu", a declarat, miercuri, Dîncu la TVR. Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea "tinde spre zero în acest moment". " 0,1, aproape de 1", a adăugat Vasile Dîncu. "Oamenii pot sta liniștiți" El a făcut apel la cetăţeni "să stea liniştiţi" cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei. "În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (...), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici. De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate. Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere", a spus Dîncu. Ce pierderi poate aduce războiul României Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României. "Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare. Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (...) Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (...) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol", a asigurat ministrul Vasile Dîncu.

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane. Rusia a promis miercuri o ripostă "puternică şi dureroasă" la sancţiunile americane anunţate de Washington după recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, informează AFP. Moscova promite răspuns la sancțiunile americane "Nu trebuie să existe îndoieli: va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică, însă bine calculată şi dureroasă pentru partea americană", a dat asigurări Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Întregul sector bancar rus ar putea fi vizat de sancţiuni, a atenţionat un responsabil american. "Rusia a demonstrat că este capabilă să minimizeze prejudiciul adus, indiferent care sunt costurile sancţiunilor", a reacţionat diplomaţia rusă în comunicatul său, subliniind că "presiunile sancţiunilor nu pot influenţa voinţa rusă de a-şi apăra în mod ferm interesele". Alt bla-bla de la Kremlin: Suntem deschiși la diplomație Chiar dacă denunţă "şantajul şi intimidarea" din partea Washingtonului, Rusia se declară în continuare "deschisă" diplomaţiei fondate pe principiile de respect reciproc, egalitate şi luarea în considerare a intereselor reciproce", adaugă comunicatul. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Nu în ultimul rând, Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Aceste măsuri rămân deocamdată modeste în raport cu cele promise în caz de invazie, iar Rusia se poate lăuda că a acumulat aproape 640 de miliarde de dolari în rezervele sale valutare şi 183 de miliarde de dolari în fondul său suveran pentru a putea face faţă sancţiunilor.

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră