joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Internațional

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina (sursa: Agerpres)
Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Rusia: Am ucis 180 mercenari străini (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini"

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate Foto: Banca Centrală a Rusiei
Internațional

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

Baza comună NATO Lvov, armament american primit în februarie (sursa: anews.com.tr)
Eveniment

Baza comună NATO Lvov, armament american

Baza comună NATO Lvov, armament american. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Baza comună NATO Lvov, armament american Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc. NATO, americani și canadieni la Iavoriv Baza atacată a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni. Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO. Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete. Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta. "Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv", a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Moscova avertizase că va ținti livrările de arme occidentale Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a "avertizat SUA" că, pentru Moscova, "convoaiele" de armament devin "ţinte legitime". Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia ar putea ataca țările livrează armament

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ucrainei. Vorbind la televiziunea de stat, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a spus că Moscova a avertizat Statele Unite că va vedea livrările de arme occidentale către Ucraina drept ținte. Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ryabkov a spus că Rusia „a avertizat SUA că pomparea armelor dintr-un număr de țări pe care le controlează nu este doar o mișcare periculoasă, ci este o acțiune care face din acele convoaie ținte legitime”. El a denunțat, citat de Radio Liberty, sancțiunile SUA împotriva Moscovei, după invadarea Ucrainei, drept o „încercare fără precedent de a da o lovitură gravă diferitelor sectoare ale economiei ruse”. România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, a scris, acum circa o săptămână, publicația New York Times. În schimb, Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. New York Times indică principalele rute Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura.

Rusia a suferit pierderi fără precedent (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Eveniment

Rusia a suferit pierderi fără precedent

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că Rusia a suferit pierderi fără precedent în ultimele decenii, după ce a invadat țara sa. Pe de altă parte, tot potrivit lui Zelenski,1.300 de soldaţi ucraineni au fost ucişi. Rusia a suferit pierderi fără precedent "Este cel mai mare pas înapoi pentru armata rusă de decenii", a declarat el într-o înregistrare de pe Telegram. "Nicăieri în altă parte nu au pierdut atât de multe în atât de puţine zile. Forţele noastre fac totul pentru a pune capăt oricărui interes pe care duşmanul îl are pentru a continua acest război. Pierderile ruşilor sunt colosale", a mai spus el. Ucraina susţine că armata rusă a pierdut 360 de tancuri, 1.200 de vehicule blindate, 60 de avioane de avioane de război şi 80 de elicoptere, dar aceste informaţii nu au putut fi verificate independent. Totuşi, notează dpa, şi surse din cadrul serviciilor occidentale au vorbit despre pierderi grele ale Rusiei. Zelenski susţine că uneori trupele ruse au renunţat în masă la război şi că în anumite cazuri mai multe escadroane colaborează pentru a încerca să scape înapoi în Rusia. "Acesta este războiul nostru. Acesta un război pentru independenţa noastră", a mai spus el. Mai târziu, Zelenski a spus, în cadrul unui briefing pentru jurnalişti străini, că 1.300 de soldaţi ucraineni au murit de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie. Raport de unu la zece "Au fost ucişi circa 1.300 de soldaţi de-ai noştri şi peste 12.000 din Rusia", a spus Zelenski, potrivit dpa. Până acum, Ucraina nu a dat publicităţii informaţii despre propriile pierderi din rândul armatei, limitându-se doar la militarii care şi-au pierdut viaţa din armata rusă. Este "un raport de unu la zece, dar asta nu mă face fericit", a mai spus Zelenski, potrivit AFP. Pe 2 martie, armata rusă, care a angajat până acum 150.000 de soldaţi în luptă, a anunţat că pierdut aproape 500 de militari. De atunci nu a mai furnizat niciun bilanţ, deşi luptele continuă în numeroase oraşe din Ucraina. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Pe 8 martie, după aproape două săptămâni de conflict, Pentagonul a evocat o estimare cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de morţi ruşi.

Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii au ieșit la protest. Sursa imagine: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

Rușii au răpit primarul din Melitopol

Rușii au răpit primarul din Melitopol, relatează BBC News și NEXTA. Sute de ucraineni protestează, sâmbătă, în fața Primăriei din Melitopolul ocupat de ruși, pentru a cere eliberarea lui Ivan Fedorov. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Several thousand residents of #Melitopol marched to the administration building to demand the release of Mayor Ivan Fedorov, who was kidnapped by the occupiers.We are told that there are problems with the internet. The occupiers are trying to prevent residents from coordinating. pic.twitter.com/KfqxFWI4RD— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii, în stradă Sute de ucraineni din Melitopol s-au strâns, sâmbătă, în fața Primăriei, cerând eliberarea primarului Ivan Fedorov, răpit de ruși. NEXTA relatează că rușii încearcă să bruieze internetul în oraș, pentru a-i împiedica pe ucraineni să se adune. Oficialii ucraineni au postat, vineri, o filmare în care se vede cum primarul este condus, legat la ochi, de armata rusă din oraș. Președintele Volodimir Zelenski a calificat răpirea primarului de către ruși drept „trecerea la o nouă formă de teroare”. Melitopol, oraș din sud-estul Ucrainei, a fost printre primele care au căzut în mâinile rușilor. Localnicii ies în fiecare zi la protest împotriva invadatorilor. Mai jos, filmarea cu primarul răpit: In this today's video from the occupied #Melitopol city in #Zaporizhzhya province you can see how in the middle of the day the #Russian soliders kidnap Ivan Fedorov, a mayor of the city. Video shared by the Ukraine presidential office (Kyrylo Tymoshenko). [Thread⬇️] pic.twitter.com/ei5cykbSYP— Victor Kovalenko (@MrKovalenko) March 11, 2022

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul. Sursă imagine: Facebook CFR Călători
Eveniment

refugiatii gratuitate la transportul cu trenul

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România. Guvernul urmează să adopte, sâmbătă, în ședință, o hotărâre prin care refugiații ucraineni pot circula gratuit cu trenurile CFR în România. Deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat din 1 martie că refugiații beneficiază de gratuitate, până în prezent nu a fost adoptat un act normativ în acest sens. CFR Călători a anunțat în 3 martie, într-un comunicat de presă, că „are convingerea” că toate persoanele din Ucraina au putut călători cu trenul gratuit în România, deși mai mulți voluntari au semnalat pe Facebook că s-au mai confruntat cu probleme la urcarea refugiaților în trenuri. Citește și: Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România, oficial Sâmbătă, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, se află proiectul de Hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Consultați proiectul AICI. Proiectul prevede că cetățenii străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio sau Interregio, clasa a II-a, loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, rezidență sau a permiselor eliberate de autoritățile române. Decontarea contravalorii legitimațiilor de călătorie gratuită se face din bugetul Autorității pentru Reformă Feroviară. Gratuitate și pentru refugiații care trec cu bacul în România, dar și pentru cei care folosesc mașini De gratuitate beneficiază și refugiații care trec cu bacul prin punctul internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localitățile Isaccea și Orlivka. Și transportul rutier pentru refugiați este gratuit în România, conform proiectului de hotărâre. Comitetul județean pentru situații de urgență stabilește „capacitățile de transport disponibile”, pe baza informațiilor transmise de primării sau consiliile județene. „Stabilirea operatorului de transport rutier de persoane se face în mod transparent, în funcție de ordinea de înregistrare a disponibilității, timpul de disponibilizare al autovehiculelor și capacitatea de transport care poate asigura nevoile de transport”, precizează hotărârea citată. Transportul rutier este decontat de Ministerul Transporturilor, în urma unei solicitări depuse de transportator, cu sumele: 0,2 lei/persoană/km, pentru transport național, respectiv 0,4 lei/persoană/km, pentru transport internațional. Grindeanu a promis gratuitate din 1 martie. O hârtie oficială nu a fost emisă În 1 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat că refugiații vor avea gratuitate la transportul cu trenul în România. În 3 martie, CFR Călători a precizat, într-un comunicat, că „nu poate dispune modalitatea de tarifare”, dar că „are convingerea că nu există nici o persoană refugiată care să nu fi avut acces în trenurile CFR Călători sau a cărui călătorie să fie întreruptă/ condiționată de documentele de transport prezentate”. Precizările CFR veneau în contextul în care unii voluntari semnalau pe Facebook probleme la îmbarcarea refugiaților în trenuri. Ulterior, în Gara de Nord, CFR Călători a deschis o casă de bilete prioritară pentru refugiați, care este deschisă șapte zile din șapte.

Rușii bombardează o clinică oncologică în Nicolaev. Orașul e bombardat de azi-dimineață. Sursă: Captură video Twitter
Internațional

rusii bombardează o clinica oncologicaVIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev

Rușii bombardează o clinică oncologică în Nikolaev, în cea de-a 17-a zi a invaziei în Ucraina. Totodată, capitala Kiev este tot mai aproape să fie încercuită, trupele rusești aflându-se la 25 de kilometri distanță, relatează BBC News. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Rușii bombardează o clinică oncologică în Nikolaev. Orașul, sub asediu Sâmbătă dimineață, orașul Nikolaev, din sudul țării, este sub asediu al trupelor rusești. O clinică regională pentru bolnavii de cancer a fost bombardată, a anunțat oficialul regional al Sănătății, Maksym Beznosenko, citat de BBC News. Acesta a calificat bombardarea spitalului pentru bolnavii de cancer „o demență”. Local healthcare worker in Mykolaiv says the Oncology Hospital was hit in tonight's shelling. He shared a video showing damage to the windows/wall of the building as well as a photo of a crater.https://t.co/xYtBcQf2Vc pic.twitter.com/kGKUtWeBIp— Jake Godin (@JakeGodin) March 12, 2022 Many videos from Mykolaiv tonight showing evening shelling of the city. Posts on Telegram:https://t.co/5PHeTGnvKF (shared in this Tweet)https://t.co/J3ZEon2HtYhttps://t.co/ajyOm4FNIpAlso already at least one image of a tail section: https://t.co/qxMBKcEfMX pic.twitter.com/rjsLyGS1OZ— Jake Godin (@JakeGodin) March 11, 2022 Video of bombardment at the residential area Balabanivka south of Mykolaiv in southern Ukraine. Foreground area is ~46.849378, 32.010135 and area being hit is south of that: https://t.co/B7T0BXVPLw Shared on Telegram via: https://t.co/UEQ8iaWe4w pic.twitter.com/xmjCID9u34— Jake Godin (@JakeGodin) March 7, 2022 Rușii se apropie de Kiev. Sunt la 25 de kilometri distanță Trupele rusești se află la 25 de kilometri de centrul capitalei Kiev, a anunțat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Trupele rusești s-au împrăștiat pentru a încercui orașul, arată Ministerul britanic al Apărării. The village of Yatskovka in the #Kharkiv region now looks like this. pic.twitter.com/LBS5wC8SvQ— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Și orașele Cernihiv, Harkov, Mariupol și Sumî sunt puternic bombardate. De asemenea, Rusia a început mobilizarea trupelor în regiunile separatiste Donețk, Luhansk și Crimeea. Images from #Kharkiv, the second-largest city of #Ukraine. pic.twitter.com/WT0VhoYQGp— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 #Chernihiv was left without electricity, gas, water and heating, according to Vyacheslav Chaus, head of the regional administration. In addition, yesterday the occupiers shelled the city center and hit the building of the Hotel Ukraina. pic.twitter.com/JOVAyJQmut— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022

SUA accelerează ajutorul militar pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Fără alcool, caviar, diamante din Rusia

Fără alcool, caviar, diamante din Rusia. Președintele american, Joe Biden, a anunțat (VIDEO) o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, statul care a invadat Ucraina. Fără alcool, caviar, diamante din Rusia Printre produsele care sunt interzise a fi importate în SUA se numără alcoolul, fructele de mare și diamantele. "Am vorbit cu președintele Zelenski. Putin își continuă asaltul nemilos, SUA și aliații continuă să lucreze pentru a pune presiune pe Putin. Împreună luăm măsuri. Vom acționa pentru a retrage Rusiei clauza națiunii celei mai favorizate. Va fi mai greu să facă afaceri cu SUA. Vom face împreună cu alte țări. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu Aceste sancțiuni sunt importante. Apărarea democrației în Ucraina, respingerea agresiunii Rusiei sunt nenegociabile. Vreau să semnez o lege care să revoce acel statut Rusiei. Altă măsură: interzicerea unor importuri din Rusia – caviar, vodcă, diamante. "Putin e agresorul și trebuie să plătească un preț" G7 va nega posibilitatea Rusiei de a împrumuta de la FMI și Banca Mondială. Putin e agresorul și trebuie să plătească un preț. G7 crește presiunea asupra miliardarilor corupți ruși. Vom captura bunurile obținute ilicit. Ei fură de la poporul rus și își ascund banii în țările noastre. Fac parte din cleptocrația de la Moscova, trebuie să suporte sancțiunile. Nu vom mai exporta bunuri de lux spre Rusia și vom lua și alte măsuri. Nu sunt ultimele măsuri. SUA și aliații acționăm la unison. Rubla și-a pierdut jumătate din valoare, 200 de ruble acum la un dolar. Bursa de la Moscova e închisă de două săptămâni, pentru că dacă o deschid s-ar prăbuși. Corporațiile pleacă din Rusia și închidem în continuare corporațiile. Vom fi siguri că Ucraina are armament să se apere, vom trimite medicamente, alimente, vom primi cu brațele deschise refugiații ucraineni. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Nu vrem să ne luptă cu Rusia în Ucraina, ar fi al treilea război mondial, dar acțiunea lui Putin în Ucraina nu va fi o victorie."

Ambasada Rusiei la București, liste negre (sursa: Agerpres)
Eveniment

Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România

Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România. Într-un nou text postat pe contul de Facebook, Ambasada Rusiei îi îndeamnă pe rușii care trăiesc în România să scrie Ambasadei cu actele de discriminarea la care au fost supuși, plecând direct de la premisa că aceste fapte au existat. Citește și: Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: „Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene” Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România. Le cere să sesizeze Ambasada pentru discriminare „În atenția cetățenilor ruși și a compatrioților ruși care trăiesc în România!! ️ Rugăm cetățenii Rusiei și compatrioților ruși care au fost discriminați pe semne naționale, limbi, culturale, religioase și de altă natură, precum și pe cei care au fost victime ale unor acte violente sau au primit amenințări, să contacteze se. Rvices adresa de e-mail a ambasadei: [email protected] !! ️ Când aplicați, vă rugăm să indicați numele de familie, numele și cum vă puteți contacta pentru asistență. Toate aplicațiile vor fi luate în considerare în cel mai atent mod”, susține Ambasada Rusiei. De la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, Ambasada Rusiei publică în mod constant dezinformări care susțin linia Kremlinului privind „operațiunea specială” și „abuzurile” la care au fost supuși rușii din Ucraina. România a interzis o serie de site-uri de propagandă pro-ruse în România, însă nu și pe cel pe care Ambasada îl promovează pe Facebook - Vești din Rusia, care susține că oferă „informații furnizate de mass-media din Federația Rusă, un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor din Rusia. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online Discriminarea rușilor din România, noul narativ al Ambasadei Rusiei În 2 martie, Ministerul român de Externe a publicat un comunicat în care a explicat că a primit o Notă verbală de la Ambasada Federației Ruse la București. În această Notă, Rusia susține că în România sunt „acțiuni nefondate” prin care s-ar fi încălcat „„drepturile sociale și de proprietate” ale unor cetățeni ai Federației Ruse rezidenți în România”. Cu toate acestea, Nota verbală nu conținea nici un caz concret privind vreo încălcare. MAE a contactat Ambasada pentru exemple, însă nu a primit nici un răspuns, menționează MAE. Comunicatul MAE, aici.

Platforma Guvernului, asumată de un ONG numit Global Focus Center. Sursă: Facebook
Eveniment

Platforma Guvernului asumată de un ONG

Platforma Guvernului, asumată de un ONG. Global Focus Center susține, într-un comunicat de presă postat pe Facebook, că este coordonatorul platformei care monitorizează dezinformările din mediul online. Din documentul citat de Profit.ro, însă, nu reiese acest lucru, ci că ONG-urile au fost cooptate în acest proiect de către Departamentul pentru Situații de Urgență și Guvernul României. În forma actuală, algoritmii platformei asociază site-urile care scriu despre corupția sau incompetența Guvernului, a premierului sau a președintelui Iohannis cu propaganda pro-rusă. Citește și: Cine spune că premierul e incompetent e suspect de propagandă pro-rusă, potrivit unei platforme care va fi creată de Guvernul României și care scanează dezinformările online Platforma Guvernului, asumată de un ONG. Global Focus Center susține că este inițiativa sa să creeze un mecanism „prin care să punem presiune pe Guvern să comunice mai prompt” ONG-ul Global Focus Center susține, într-un comunicat publicat pe Facebook, că îi aparține inițiativa de a crea o platformă de monitorizare a conținutului online. ONG-ul susține că „termenii de căutare circulați public nu au nici o valoare, nu sunt cei definitivi, sunt colectați de la instituții guvernamentale și de la alți parteneri din societatea civilă, într-un proces de brainstorming”. ONG-ul mai spune și că „pe baza lor (a ideilor venite de la Guvern, n.r.), dar mai ales a metodologiei noastre, noi vom alege si decide cum vor arata algoritmii de cautare”. Global Focus Center mai spune că „metodologia folosita este similara cu cea a partenerilor nostri, Bellingcat si DFRLab , cele mai prestigioase institutii in plan international care promoveaza informarea corecta, fact-checking si lupta cu dezinformarea si impreuna cu care am organizat in trecut cursuri de pregatire a expertilor din societatea civila si presa in utilizarea exact acestor instrumente pe care le folosim acum”. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Redăm punctul de vedere al ONG-ului Global Focus Center: Proiectul citat de Profit.ro arată că proiectul aparține DSU și Guvernului, nu ONG-urilor Diferit de explicațiile Global Focus Center, proiectul citat de Profit.ro arată că DSU și Guvernul României lucrează, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, la o platformă digitală care va scana presa online, blogurile și rețelele sociale, ca să găsească fake news-urile în contextul războiului din Ucraina. Același document citat de jurnaliști arată că până vineri, 11 martie, toate echipele de relații publice din ministere trebuie să desemneze un reprezentant într-un grup de lucru. ONG-urile implicate sunt: Global Focus, Active Watch, Media Wise „și alte ONG-uri cu expertiză în media literacy”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră