joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Internațional

Lavrov despre negocierile de pace cu Ucraina

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Ucraina, verdict al Curții din Haga

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii pretextează că negociază, dar omoară (sursa: Twitter/Mihailo Podolyak)
Internațional

Rușii pretextează că negociază, dar omoară

Rușii pretextează că negociază, dar omoară. "Contradicţii profunde" persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri. Rușii pretextează că negociază, dar omoară Dar un "compromis" este încă posibil, a apreciat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, relatează AFP. "Este un proces de negociere complicat şi extrem de laborios. Dar, desigur, un compromis este posibil", a spus el pe Twitter. Guvernul ucrainean începe să vadă progrese în negocierile sale cu Moscova privind încheierea invaziei Rusiei, a declarat anterior consilierul prezidenţial Ihor Zhovkva, potrivit agenţiei UNIAN, notează Reuters. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Discuţiile au devenit "mai constructive", după două zile de negocieri prin videoconferinţă. "În primele runde, Rusia nu era pregătită să ne asculte poziţia, a dat doar ultimatumuri: ca Ucraina să se predea, depuneţi armele, că preşedintele nostru ar trebui să semneze un act de capitulare", a spus Shovkva. "Acum, Rusia şi-a schimbat puţin tonul", a precizat el. Doar discuții directe Putin - Zelenski, posibil eficiente Shovkva a spus că delegaţia ucraineană este "optimistă cu precauţie", apreciind că un progres ar putea fi obţinut doar de către preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat marţi prin videoconferinţă negocierile în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat după invazia Rusiei în Ucraina. Kievul a transmis luni că va cere din nou Moscovei la aceste negocieri un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor ruse, după aproape trei săptămâni de la începutul invaziei ordonate pe 24 februarie de preşedintele rus Vladimir Putin.

Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Foto: Facebook Zelenski
Eveniment

Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit

„Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri”, a cerut președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un apel făcut pe Twitter către toți ucrainenii și către prietenii țării sale. Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit „Orice comerț cu Rusia trebuie oprit! Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri. Ucraineni din întreaga lume! Contactați politicienii, discutați cu jurnaliștii, puneți presiune asupra mediului de afaceri pentru a părăsi piața rusă. Pentru ca euro și dolarii lor să nu fie plata pentru sângele nostru. Prețul acestui război împotriva Ucrainei trebuie să fie extrem de dureros pentru Rusia. Această presiune este o sarcină pentru toți ucrainenii din țară și din străinătate, precum și pentru toți prietenii și partenerii țării noastre. Toată lumea din lume trebuie să adopte o poziție morală. Nu doar statul, ci și companiile”, a arătat Zelenski. Multinaționalele pleacă, deși pierd bani mulți În total, peste 300 de companii importante cu o prezenţă semnificativă în Rusia şi-au anunţat retragerea, potrivit unui inventar ţinut de o echipă de la Universitatea Yale. Treizeci de multinaţionale rămân pe lista companiilor care continuă să fie operaţionale în Rusia. Iniţiatorul inventarului, profesorul de management Jeffrey Sonnenfeld, a subliniat în repetate rânduri rolul pe care l-a avut în căderea apartheidului plecarea voluntară a 200 de mari grupuri din Africa de Sud în anii 1980. În afară de McDonald’s, Estée Lauder, Fortinet şi Trimble se numără printre companiile care şi-au anunţat recent suspendarea operaţiunilor în Rusia. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

Rusia operațiune cu arme chimice în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Sursă imagine: Twitter
Internațional

Jurnalista rusoaică anti-război la judecată

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată, transmite marți BBC News. Marina Ovsyannikova, angajată la televiziunea de stat rusă, urmează să compară în fața Tribunalului Ostankino din Moscova. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Ar risca 10 zile în închisoare sau o amendă de 30.000 de ruble Marina Ovsyannikova, jurnalista TV din Rusia, va compărea marți în fața Tribunalului Ostankino, fiind acuzată de „organizarea unui eveniment public fără autorizație”. Pentru această acuzație, ea riscă o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 200 de lire), serviciu în folosul comunității sau 10 zile de închisoare. Jurnalista nu ar intra sub incidența noii legi din Rusia, care prevede 15 ani de închisoare pentru cine vorbește despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în locul „operațiunii speciale”, care este narațiunea Kremlinului. Anterior, BBC a relatat că avocații jurnalistei nu reușeau să o localizeze. Acum, însă, a apărut o imaginea cu ea și un avocat pe Twitter. Марина Овсянникова в Останкинском районом суде. С ней адвокат Антон Гашинский. pic.twitter.com/b1wPyy4BJ1— Соболь Любовь (@SobolLubov) March 15, 2022

Rusii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Sursă: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

rușii bombardează când începe evacuarea civililor

Rușii bombardează când începe evacuarea civililor, în Harkov. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter al NEXTA. Citește și: Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război Rușii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Cel puțin 600 de case și 50 de școli, distruse în atacurile rușilor În imagini, se observă cum pompierii ajută oamenii să iasă dintr-o zonă bombardată și, chiar când încep să îi evacueze, reîncep bombardamentele. ❗️In #Kharkiv, #Russian troops began shelling the city right at the time of the evacuation of people pic.twitter.com/Xg280BaGnH— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022 Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, este bombardat încă din primele zile ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Cel mai recent, luni, șapte oameni morți sub molozul unei clădiri bombardate, conform The Kyiv Independent. Cel puțin 600 de locuințe au fost distruse în bombardamente, precum și 50 de școli și câteva spitale, a anunțat marți primarul Harkovului, citat de The Kyiv Independent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Sursă imagine: Twiiter NEXTA
Eveniment

copii ucraineni omorati de rusi

Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de ruși în cele 20 de zile de război, este bilanțul anunțat de procurorul general al Ucrainei, relatează Ukrinform. Cel puțin cinci copii ucraineni își pierd zilnic viața în bombardamente, este estimarea autorităților. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official) Cel puțin 97 de copii ucraineni, omorâți de ruși. Peste 100, răniți Până în dimineața zilei de 15 martie, soldații ruși au omorât 97 de copii și au rănit peste 100, arată procurorul general, într-o declarație pe Telegram. Cei mai mulți copii care au căzut victime rușilor sunt din Kiev, Harkov, Donețk, Sumî, Herson, Nikolaev, Jîtomîr. Cel puțin cinci copii își pierd zilnic viața îm bombardamente, de când a început războiul, în 24 februarie. Au fost bombardate peste 400 de instituții de învățământ, dintre care 59 au fost complet distruse. Destruction of #Russian occupiers near #Kyiv Video posted by Anton Gerashchenko, Advisor to the Minister of Internal Affairs of #Ukraine pic.twitter.com/CnbwQ33yZC— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Citește și: Măștile au căzut: botoxatul de la Kremlin este doar un ucigaș de copii Cel mai mare număr de instituții de învățământ distruse este în regiunea Donețk - 119, în regiunea Harkov - 50, în regiunea Nikolaev - 30, în regiunea Sumî - 28, în regiunea Kiev - 35, în regiunea Herson - 21 și în orașul Kiev - 24. Au fost bombardate și 11 centre de reabilitare, inclusiv pentru copii cu dizabilități. Datele anunțate de Biroul Procurorului General nu sunt finale. Autoritățile încurajează ucrainenii să raporteze orice crimă de război la care au fost martori aici. ❗️More than three million refugees have left #Ukraine since the beginning of the war, AFP reports, citing UN data. pic.twitter.com/labRvVph6s— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina Foto: Captură video al atacului rusesc asupra echipei Sky News
Internațional

Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina

Un jurnalist britanic a fost grav rănit în Ucraina, a anunțat procurorul ucrainean Irina Venediktova, citată de Jerusalem Post. Duminică, 13 martie, s-a înregistrat primul caz al unui jurnalist ucis în Ucraina, Brent Renaud de la revista Time. La 5 martie, forțele ruse au tras asupra echipei Sky News. Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina Jurnalistul s-ar afla la terapie intensivă. El ar fi fost rănit la ambele picioare, fiind lovit de un șrapnel rusesc. Foto: Facebook Irina Venediktova Din datele de până acum, deși are cetățenie britanică, ar lucra pentru postul american Fox News. Incidentul are loc la doar o zi după ce un jurnalist american a fost ucis în zona Irpin, în apropiere de capitala ucraineană. Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, se afla în Ucraina, lucrând la un proiect Time Studios axat pe refugiaţi. El ar fi fost mitraliat de forțele ruse în timp ce mergea spre o zonă în care se aflau refugiați. Readactorul-şef şi CEO al Time, Edward Felsenthal, şi Ian Orefice, preşedintele şi directorul operaţional al Time and Time Studios, au declarat că sunt “devastaţi de pierderea lui Renaud”. ″În calitate de regizor şi jurnalist premiat, Brent a abordat deseori cele mai dure poveşti din lume alături de fratele său Craig Renaud”, se spune în comunicat. “Inimile noastre sunt alături de toţi cei dragi lui Brent”, au afirmat cei doi. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși La 5 martie, un jurnalist britanic al postului Sky News a fost rănit după ce trupele ruse au deschis focul asupra mașinii echipei sale de filmare, la unul dintre punctele de control din apropiere de capitala Kiev.

Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin Foto: Twitter
Eveniment

Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin

Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin, întrucât nu mai are rezerve umane pe care să le desfășoare pe frontul din Ucraina, relatează site-ul Meduza.io, care difuzează informații din Rusia. Cât plătește Moscova pentru un mercenar străin Rusia intenţionează să-şi completeze forţele în Ucraina prin racolarea de combatanţi ceceni şi sirieni, cu ajutorul cărora să preia controlul asupra centrelor urbane ucrainene, scrie France Presse. În acest sens, Moscova încheie contracte cu astfel de combatanţi racolaţi în ţări din Orientul Mijlociu pe o durată de şase luni, cu o remuneraţie de 200-300 de dolari pe lună, potrivit Meduza.io. La aproape trei săptămâni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, toţi cei circa 150.000 de soldaţi care fuseseră comasaţi anterior de Rusia în apropiere de frontierele ucrainene sunt desfăşuraţi deja pe teritoriul ucrainean. Potrivit Statului Major francez, "ruşii nu mai au rezerve în zonă". Or, "fără o întărire materială şi umană masive, Rusia nu va captura Ucraina", după ce a "ratat prima etapă a războiului", nereuşind să câştige rapid victorii decisive pe fondul unei rezistenţe ucrainene din ce în ce mai puternice decât se aştepta, apreciază Mathieu Boulegue, specialist în probleme ruseşti de la think tank-ul britanic Chatham House. Bashar al-Assad răsplătește ajutorul dat de Putin În acest context, Rusia a afirmat vineri că 16.000 de voluntari sirieni sunt pregătiţi să se alăture frontului ucrainean, un scenariu aprobat de preşedintele Vladimir Putin, care a oferit un sprijin militar considerabil regimului sirian începând cu toamna anului 2015, salvând de facto regimul lui Bashar al-Assad. Dacă întăririle străine respective s-ar concretiza pe teren, aceasta ar permite, între altele, Moscovei să rupă izolarea sa pe scena internaţională, apreciază AFP. Rusia racolează "asasini sirieni" pentru a "distruge Ucraina", denunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Nu ar fi prima oară când miliţiile siriene ar fi mobilizate pe o scenă de război din străinătate: sirienii au fost desfăşuraţi de Rusia şi Turcia în Libia şi de către Turcia în regiunea Nagorno-Karabah, notează AFP. Potrivit mărturiilor unor voluntari sirieni, culese sub rezerva anonimatului de către organizaţia neguvernamentală Syrians for truth an Justice (STJ), Moscova a cerut serviciilor siriene să iniţieze o campanie de racolare - în provinciile aflate sub controlul regimului sirian - de combatanţi cu experienţă în lupta urbană. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. În imagine, o femeie însărcinată scoasă din bombardament. Din păcate, ea și copilul ei au murit la spital. Sursă: Twitter MFA of Ukraine
Internațional

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor neîntrerupte ale trupelor rusești. În Mariupol, Bucea (oraș lângă Kiev), Harkov, Cernihiv și Sumî au fost săpate astfel de gropi, relatează BBC News. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Atenție, imagini șocante: Photo 1: A Ukrainian woman called Marina Met and her son Ivan, photographed on a summer night in central Kyiv. Photo 2: Their graves in Irpin, where they lived and were killed on March 5, according to the date on the makeshift crosses. Before Russia vs after Russia. pic.twitter.com/Bm4esxKboQ— Olga Rudenko (@olya_rudenko) March 12, 2022 Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. La Mariupol, peste 2.500 de oameni au murit în bombardamentele rușilor La Mariupol, în ultimele două săptămâni, au fost săpate mai multe gropi comune, din cauză că cimitirul este în perimetrul controlat de ruși. Primarul adjunct al portului Mariupol, puternic bombardat de ruși, a declarat duminică la BBC că peste 2.100 de oameni au murit în atacurile rușilor. O estimare de marți, publicată de CNN, avansa peste 2.500 de decese ale civililor din oraș. Serhyi Orlov a spus că nu poate oferi numărul total al civililor îngropați în gropile comune, dar că într-una se află 67 de victime. Atenție, imagini șocante! Groapă comună în Mariupol. Sursă: BBC News/ Serhiy Orlov Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Unii locuitori ai orașului au ajuns să-și îngroape morții în grădinile blocurilor sau în curțile caselor, din cauza atacurilor foarte dese. Mariupolul nu are apă potabilă, curent, alimente și medicamente. Atenție, imagini șocante! Yesterday, civilians in #Mariupol were buried in mass graves, because the incessant shelling made it impossible to bury them any other way. pic.twitter.com/5W1Tvmi5TE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 După război, morții vor fi reînhumați în cimitire Și la Bucea, peste 60 de victime ale bombardamentelor rusești au fost depuse într-o groapă comună, în curtea bisericii din localitate. Medicii din Irpin au adus acolo pacienții care au murit în urma rănilor provocate în atacuri. Și la Cernihiv, Sumî și Harkov, înconjurate de ruși, este aceeași situație. Secretarul consiliului local din Cernihiv, Oleksandr Lomako, a declarat pentru BBC că, după ce războiul se va încheia, victimele rușilor vor fi reînhumate în cimitir. Atenție, imagini șocante! Following the heavy shelling of the last days, and the amount of victims, today will be remembered as the first day we started to witness mass graves in #Ukraine️ (in #Mariupol)#Breaking #Russia #UkraineRussianWar pic.twitter.com/VUnDeBqFIz— Daniele Palumbo (@Danict89) March 9, 2022 Pentru ucraineni, trauma gropilor comune este cu atât mai mare cu cât vârstnicii încă își amintesc ororile celui de-Al Doilea Război Mondial și Holodomorul orchestrat de sovietici în anii 1930.

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina (sursa: Getty)
Internațional

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Străinii care luptă în Ucraina. Sursă imagine: Site Reuters.com
Internațional

Străinii care luptă în Ucraina

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin Foto: Orthodox Times
Eveniment

Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin

Într-un gest fără precedent, patriarhul ecumenic Bartolomeu critică dur invazia lui Putin în Ucraina. „Privim tragedia poporului ucrainean și admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat”, a spus el în timpul uneii liturghii la care a participat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin Patriarhul a lăudat și opoziția rușilor la invadarea Ucrainei. „De asemenea, suntem încântați să vedem reacția curajoasă a cetățenilor ruși la vărsarea de sânge. Solicităm o încetare imediată a focului pe toate fronturile războiului. Violența și războiul nu numai că nu rezolvă diferențele, dar provoacă durere și moarte și creează probleme mai complexe. Invazia și războiul trebuie să se încheie imediat, acum, și trebuie oferită o nouă oportunitate dialogului, vehiculul păcii prin excelență”, a spus el, citat de orthodoxtimes.com. În 2018, patriarhul ecumenic a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei. Ulterior, greco-ortodocșii din Alexandria Egiptului și ciprioții și-au dat și ei acordul. Despărţirea este susţinută de facto și de georgieni și bulgari. Recent, Bartolomeu a spus că a devenit o țintă a Moscovei, pentru că a susținut separarea de Moscova a bisericii Ucrainei. Moscova acuză Constantinopolul că a creat o ruptură în ortodoxia universală, scopurile fiind exclusiv politice și nu religioase. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră