joi 30 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Eveniment

Macron investește în statul rus criminal

Macron investește în statul rus criminal. Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia "a unor arme explozive în zone dens populate", estimând că "totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil", relatează AFP. Macron investește în statul rus criminal "Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte", a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles. Citește și: În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția. Statul francez, acționar majoritar "Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună", a adăugat el. "Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale", a mai spus Macron. Acesta nu a făcut referire la Renault, care nu închide afacerea în Rusia. Crize multiple declanșate de invazia rusă El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, "un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei". În Ucraina "este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei", a adăugat şeful de stat francez. El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri "o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară" a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia. "Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai", a precizat el.

Macron investește în statul rus criminal (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz crede că războiul în Ucraina va dura

Cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, crede că războiul în Ucraina va dura, aşadar trebuie evitate sancţiuni împotriva Rusiei nesustenabile pentru UE. Germania, la fel ca și Ungaria, se opune stopării livrărilor de gaze și petrol din Rusia spre UE. Scholz crede că războiul în Ucraina va dura Scholz a declarat marţi că este posibil ca războiul din Ucraina să nu fie unul scurt, ci ''o confruntare mai îndelungată'', motiv pentru care Uniunea Europeană trebuie să evite măsuri nesustenabile pe termen lung, cum ar fi un embargou energetic împotriva Rusiei, consemnează agenţia EFE. Sancţiunile impuse până în prezent Rusiei după invazia acesteia în Ucraina sunt concepute în aşa fel încât să provoace economiei ruse cât mai multe daune posibil şi în acelaşi timp să fie cât mai ''suportabile'' pentru ţările europene, a declarat Scholz la Berlin, la o conferinţă de presă comună cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cancelarul german a semnalat totodată că Germania nu este singura ţară care depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale sau cărbune, dar a estimat că dacă UE îşi va atinge obiectivul diversificării surselor de energie rezultatul va fi similar cu cel al unui embargou energetic împotriva Rusiei. ''Trebuie să cumpărăm energie de la amici, nu de la inamici; în caz contrar plătim războiul'', a spus la rândul ei Metsola, admiţând că la ora actuală nu toate ţările europene sunt în situaţia de a se putea lipsi de importurile din Rusia. ''Agenda verde nu mai este abordată doar din perspectiva climei, ci şi din cea a securităţii'', a adăugat preşedinta Parlamentului European. Pentru a reduce dependenţa faţă de resursele energetice ruseşti, guvernul german are în vedere diversificarea surselor de import şi construirea de noi terminale pentru gaze naturale lichefiate (GNL) - deşi aceste gaze sunt mai scumpe - şi constituirea de rezerve strategice de gaze şi cărbune pentru iarna următoare. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Tanchiștii ruși ar fi violat o fată de 16 ani
Internațional

Soldații ruși se confruntă acum și cu degerături

Pe lângă lipsa de hrană, soldații ruși se confruntă acum și cu degerături, a spus presei din Washington DC un oficial de la Pentagon, în cadrul briefingului zilnic, off-the-record. Azi, presa din Ucraina a scris despre un locotenent colonel rus capturat și care purta lenjerie a armatei ucrainene. Rețelele sociale prezintă frecvent imagini cu soldații ruși jefuind magazine sau furând găini. Soldații ruși se confruntă acum și cu degerături „Au fost observate probleme de moral în rândul soldaților ruși, a spus un înalt oficial al ministerului Apărării. Pe lângă lipsa de alimente și combustibil, Pentagonul observă acum că și degerăturile sunt o problemă”, a relatat pe contul să de Twitter Dan Lamothe, ziarist la Washington Post specializat în chestiuni militare. Continued morale issues among Russian soldiers seen, senior defense official says. In addition to food and fuel shortages, the Pentagon now observes frostbite as an issue.— Dan Lamothe (@DanLamothe) March 22, 2022 Lamothe mai arată că oficialul de la Pentagon a spus că partea ucraineană pregătește contraofensive, fiind dornică și capabilă să recupereze teritorii pierdute. Oficialul nu a vrut să spună unde ar putea avea loc aceste contraofensive ucrainene. Alte informații oferite de Pentagon, în briefingul de azi: Continuă luptele dure în jurul orașului Mariupol, Rusia dorind să obțină o primă victorie majoră după săptămâni de lupte. Orașul este acum bombardat de pe mare.Trupele ruse se repoziționează la sud de Mikolayev, după ce au întîmpinat o rezistență puternică din partea ucrainenilorPentagonul nu are decât informații extrem de vagi despre pierderile ruse.Rusia trebuie să-și întărească dispozitivele din Ucraina și, cel mai probabil, o va face cu trupe din afara Rusiei. Situație staționară în jurul Kievului, rușii sunt la 15 km nord-vest și 30 km est.21 de nave rusești sunt în Marea Neagră, 12 nave de luptă și nouă nave de debarcare. Oficialul Pentagonului a mai arătat că a aflat despre datele publicate de Komsomolskaia Pravda, privind numărul rușilor uciși în Ucraina, dar nu poate aprecia dacă site-ul a fost atacat de hackeri, dacă a fost un protest sau dacă cineva „a făcut o declarație”. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Patriarhul ecumenic Bartolomeu îl ceartă din nou pe Putin Foto: Orthodox Times
Eveniment

Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin

Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin, spunând că invadatorii Ucrainei par să-și dorească umilirea mândrului popor ucrainean. Este a doua duminică la rând în care patriarhul ecumenic Bartolomeu critică invadarea Ucrainei de către Rusia. Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin „Dragi creștini, războiul nu poate și nu trebuie să fie niciodată o opțiune pentru rezolvarea oricăror diferențe. Armele răspândesc moartea și, desigur, nu fac discriminări. Îi omoară pe toți. O mărturisesc imaginile tragice care au făcut înconjurul lumii în ultimele douăzeci și cinci de zile. Din păcate, invadatorii ortodocși ai Ucrainei, un stat suveran și independent, par să caute umilirea totală a poporului ucrainean mândru, loial și frate, care luptă eroic și se sacrifică pentru libertatea sa. În același timp însă, cei care au ales calea războiului își conduc proprii tineri spre ruină. Câteva mii de soldați ruși și-au pierdut viața. Efectele sale sunt deja resimțite de oamenii obișnuiți din ambele tabere. Mame ucrainene și ruse s-au despărțit de copiii lor plecați la luptă, iar câteva dintre ele, deja, din păcate, deplâng pierderea. Reafirm cu toată puterea: opriți această grozăvie! Opriți razboiul acum! Destulă nebunie! Câți morți va încăpea pământul nostru în măruntaiele sale? Câte lacrimi vor mai uda pământul?”, a spus patriarhul ecumenic, citat de orthodoxtimes.com. Patriarhul Bartolomeu a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei Cu doar o săptămână în urmă, într-un gest fără precedent, patriarhul ecumenic Bartolomeu critica dur invazia lui Putin în Ucraina. „Privim tragedia poporului ucrainean și admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat”, a spus el în timpul uneii liturghii la care a participat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. În 2018, patriarhul ecumenic a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei. Ulterior, greco-ortodocșii din Alexandria Egiptului și ciprioții și-au dat și ei acordul. Despărţirea este susţinută de facto și de georgieni și bulgari. Recent, Bartolomeu a spus că a devenit o țintă a Moscovei, pentru că a susținut separarea de Moscova a bisericii Ucrainei. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Renault Moscova și-a reluat producția Foto: Facebook Renault
Internațional

Renault Moscova și-a reluat producția

În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția, scrie Reuters. În februarie, Renault suspendase producţia, citând problemele logistice după invadarea Ucrainei. Totuşi, decizia Renault de a relua producţia este sprijinită de Guvernul francez. Renault este din 2016 acţionar majoritar al Avtovaz, cel mai mare producător auto rus, ceea ce înseamnă că are operaţiuni mai mari în Rusia decât majoritatea rivalilor săi europeni, având 40.000 de angajaţi locali. Renault Moscova și-a reluat producția Renault produce două modele, Logan şi Sandero, pentru piaţa rusească la uzina de la Izhevsk, alături de modelele LADA. Și The Guardian scrie că decizia conducerii Renault a fost luată după consultări cu guvernul francez, care este și principalul acționar al companiei. Renault, care în 2021 a revenit pe profit după doi ani de pierderi, este una din companiile occidentale cu cea mai mare expunere pe Rusia, unde potrivit analiştilor de la Citibank realizează 8% din profitul său. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Peste 400 au plecat, câteva zeci rămân Printre producătorii de mașini care și-au suspendat exporturile în Rusia se numără Audi, Jaguar Land Rover, Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Citroen și General Motors. Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Raiffeisen Bank – care nu figurează pe lista celor de la Yale – a anunțat azi că ia în considerare plecarea din Rusia. Banca a realizat anul trecut 33% din profitul înainte de impozitare în Rusia. Ucraina a reprezentat încă 8,4% din profitul înainte de impozitare în 2021.

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare (sursa: dw.com)
Internațional

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare

Navalnîi, încă nouă ani de închisoare. Cel mai cunoscut disident din Rusia, a fost condamnat marţi la încă nouă ani de închisoare şi la plata unei amenzi de 1,2 milioane de ruble (peste 10.000 de euro) transmite Reuters. Navalnîi, încă nouă ani de închisoare Cu câteva ore înainte de a stabili pedeapsa, instanţa care l-a judecat pe Aleksei Navalnîi reţinuse acuzaţia de escrocherie din rechizitoriu, la care s-a adăugat infracţiunea de ultraj la adresa instanţei. Sentinţa ar fi putut fi de maximum 13 ani de închisoare. Navalnîi urmează să execute noua condamnare într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Olga Mihailova şi Vadim Kobzev, avocaţii disidentului, au anunţat deja că vor face apel împotriva noii condamnări. La scurt timp după aceea, un reporter Reuters de la faţa locului a observat că ambii au fost reţinuţi de poliţie. Opozantul se află deja în închisoare, ispăşind o condamnare de doi ani şi jumătate pentru nerespectarea condiţiilor de eliberare într-un alt dosar, pe care îl consideră politic. El a fost încarcerat în ianuarie 2020, imediat ce s-a întors la Moscova din Germania, unde fusese spitalizat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok. Acuzat că strânge bani pentru fundația anticorupție În dosarul finalizat marţi, Aleksei Navalnîi a fost considerat vinovat că a obţinut ilegal fonduri pentru fundaţia sa anticorupţie, care este în prezent interzisă în Rusia. Procuratura a susţinut că banii fuseseră colectaţi "pentru un scop deliberat nerealist - nominalizarea lui Navalnîi drept candidat la alegerile prezidenţiale". În timpul procesului, inculpatul, de profesie jurist, a declarat: "Nu aveţi decât să cereţi 113 ani de închisoare pentru mine. Oricum nu mă veţi speria". El i-a atras atenţia procurorului că pentru escrocherie legislaţia rusă prevede pedepse cu mult mai mici decât s-a cerut în cazul său.

Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul (sursa: Twitter/DeanEarth1)
Internațional

Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul

Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul. Ministrul adjunct de externe ale Rusiei, Igor Morgulov, s-a întâlnit cu ambasadorul Coreii de Nord la Moscova pentru a discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale "în contextul schimbărilor care au loc pe scena internaţională", potrivit Reuters. Rusia caută să redeschidă relațiile cu Phenianul Întâlnirea a avut loc în contextul în care Rusia se confruntă cu o izolare tot mai pronunţată din cauza invaziei din Ucraina, care i-a atras numeroase sancţiunile internaţionale. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare La sfârşitul lunii februarie, Coreea de Nord a acuzat "politica hegemonică" şi "aroganţa" SUA şi Occidentului pentru criza din Ucraina, scrie Agerpres. Alături de China, Rusia este unul dintre puţinii aliaţi ai Coreii de Nord. Moscova se opune de mult timp presiunii exercitate asupra Phenianului din cauza programelor de armament ale acestuia şi chiar a cerut o relaxare a sancţiunilor internaţionale împotriva Coreii de Nord.

Ce averi au oligarhii lui Putin (sursa: theglobeandmail.com)
Internațional

Ce averi au oligarhii lui Putin

Ce averi au oligarhii lui Putin. O parte considerabilă din bogăția Rusiei a fost deturnată în străinătate de politicieni corupți și oameni de afaceri bine conectați, relatează OCCRP. Ce averi au oligarhii lui Putin Am vrut să știm unde s-a dus - așa că am început să vânăm. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare OCCRP și partenerii săi au căutat în evidențele funciare, în registrele corporative și în scurgerile de informații offshore pentru a crea această bază de date cu activele aparținând unor personalități cheie apropiate de Vladimir Putin. Nu este ușor să demonstrezi că ești proprietar de iahturi, vile și avioane, deoarece proprietarii lor se străduiesc adesea să le țină ascunse. Am inclus activele în această bază de date doar dacă cercetătorii noștri au descoperit dovezi clare ale proprietății acestora. Am inclus, de asemenea, activele deținute de membri ai familiei și de împuterniciți cunoscuți ai personalităților pe care le-am investigat. Cine sunt oligarhii? Oligarhii inițiali ai Rusiei au inclus unii dintre primii săi antreprenori din perioada în care Mihail Gorbaciov a slăbit rigorile controlului exercitat de Partidul Comunist la sfârșitul anilor 1980. Aceștia au făcut averi în anii 1990, pe măsură ce Rusia, sub conducerea lui Elțîn, s-a transformat din capitala Uniunii Sovietice într-un stat primitiv al capitalismului. Guvernul lui Elțîn a accelerat acest proces prin privatizarea activelor de stat cu discounturi mari, punând averi masive în mâinile câtorva persoane selecte - dintre care unele au încheiat apoi o înțelegere pentru a-și folosi averile și activele mediatice pentru a-l ajuta pe Elțîn să învingă un Partid Comunist reînviat și să câștige realegerea în 1996. Această afacere a ajuns să fie cunoscută sub numele de "împrumuturi pentru acțiuni", deoarece guvernul și-a plasat banii în băncile oligarhilor, a luat banii înapoi sub formă de împrumuturi și apoi nu i-a mai plătit. În esență, oligarhii au primit active ale statului în schimbul banilor statului. În mod semnificativ, acești oligarhi au exercitat, de asemenea, o influență asupra administrației lui Elțîn, influențând politica și, în unele cazuri, ocupând poziții guvernamentale oficiale.

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii (sursa: marketwatch.com)
Internațional

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că orice „compromis" în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum, potrivit Agerpres. Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii „Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski. În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent. „Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: 'Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski. „Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (...), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal", a mai spus Volodimir Zelenski. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între Putin și Zelenski Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient. Acesta a mai spus că Rusia nu vede "evoluția" pe care o dorește de partea ucraineană. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că vrea o întrevedere directă cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea conflictului militar.

Portul din Odesa se află sub asediu (sursa: Twitter/pravda.com.ua)
Internațional

Portul din Odesa se află sub asediu

Portul din Odesa se află sub asediu. Forțele armate ruse bombardează acum portul Odesa, aflat aproape de granița cu România. Pe rețelele sociale au apărut imagini cu mai multe explozii care au avut loc în largul Mării Negre, foarte aproape de port, relatează CNN. Portul din Odesa se află sub asediu Proiectilele lansate de ruși de pe mare, în jurul orei 06:00, au lovit inclusiv un cartier de case din Odesa. În imaginile de la fața locului se poate vedea amplitudinea dezastrului. O locuință a fost pur și simplu devastată. Din fericire nu au existat victime. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Rămas până acum în mare parte neatins, orașul port Odesa ar putea fi luat cu asalt zilele următoare, se tem experții, fiind un punct strategic pentru invazia Rusia în Ucraina. Negocierile de pace bat pasul pe loc Negocierile dintre Rusia și Ucraina par să stagneze. După întâlnirea online de luni, membrii celor două delegații nu au reușit să stabilească nimic concret, însă au decis împărțirea pe grupuri de lucru, deocamdată fără un rezultat concret. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient.

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni în Mariupol (sursa: dailysabah.com)
Internațional

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni. Confruntarea de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor în războiul declanşat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni în intensitate, în timp ce negocierile de pace dintre cele două părţi continuă fără să se întrevadă deocamdată vreo concluzie tangibilă, consemnează agenţia DPA. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Rusia susţine că a făcut unele progrese pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina afirmă că ambele tabere sunt oarecum pe aceleaşi poziţii, impresia de ansamblu fiind că ofensiva rusă este în continuare într-un punct mort şi barbaria de pe front nu duce nicăieri. Punctul cel mai fierbinte rămâne oraşul-port Mariupol, înconjurat şi asediat de trupele ruse, care au dat duminică ucrainenilor un ultimatum să-l predea până luni dimineaţă, ultimatum respins de Kiev. Citește și: Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Informaţiile de pe front sunt puţine şi greu sau imposibil de verificat. Rusia a susţinut luni că a ucis 80 de combatanţi ucraineni într-un atac asupra unei baze de antrenament în nord-vestul Ucrainei şi că a luat 60 de soldaţi ucraineni prizonieri lângă Kiev. În capitală, opt persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirmă că servea şi ca depozit de muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete. Nimeni nu controlează cerul Ucrainei Confruntată cu rezistenţa ucraineană înverşunată ce i-a frânat înaintarea, Rusia şi-a intensificat operaţiunile navale şi aeriene, constată un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP. Aviaţia rusă a "efectuat peste 300 de ieşiri în ultimele 24 de ore şi ucrainenii şi-au accelerat şi ei ritmul ieşirilor", dar aceste operaţiuni nu conduc la lupte aeriene, notează acel oficial. Armata rusă, explică el, de obicei lansează rachetele aer-sol asupra unor ţinte ucrainene acţionând din spaţiul aerian rus sau belarus, "nu se aventurează prea departe şi nici prea mult timp în spaţiul aerian ucrainean", pe care ucrainenii îl apără cu mare dexteritate, astfel că Rusia nu reuşeşte să obţină supremaţia aeriană. Cât despre atacurile cu rachete de înaltă precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosită sâmbătă de Rusia în atacul de sâmbătă asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de întrebare asupra existenţei unui stoc suficient de astfel de arme. Atacul asupra Odesei, incert Acelaşi responsabil al Pentagonului a vorbit şi despre o intensificare a activităţii navale ruse în nordul Mării Negre, dar deocamdată nu sunt indicii că un desant maritim în zona oraşului Odesa ar fi iminent. Respectiva zonă a fost minată de armata ucraineană, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt şi acestea plutesc în derivă pe mare, fiind un pericol pentru navigaţie. Citește și: Șeful RosCosmos: Ucraina lucra la un virus care i-ar fi făcut impotenți pe etnicii ruși (diplomat ucrainean) Pe ansamblu, concluzionează reprezentantul Pentagonului, "ceea ce vedem este o tentativă disperată a ruşilor de a-şi recăpăta elanul şi de a întoarce totul în favoarea lor", aceasta în timp ce în a 26-a zi a invaziei forţele ruse sunt în continuare blocate la 15 kilometri nord-vest şi la 30 de kilometri est de Kiev. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Pe câmpul de luptă, "dacă nu suntem deja într-un impas, ne apropiem rapid de el", rezumă la rândul său situaţia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarcă faptul că un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, întrucât armata rusă este tot mai mult înclinată să-şi folosească intens puterea de foc apelând la arme mai puţin precise şi mai devastatoare în zonele urbane, crescând victimele în rândul civililor. Niciuna dintre părţi nu dă înapoi, iar în ultimele zile trupele ruse au continuat să aducă întăriri şi să-şi remedieze disfuncţionalităţile logistice atât în jurul Kievului, cât şi pe direcţiile operaţiunilor ofensive din sud, notează acelaşi oficial al NATO. Evaluarea Alianţei, adaugă el, este că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski În acest timp continuă negocierile, dar nu este clar ce discută părţile în conflict, care s-au întâlnit luni pentru încă o oră şi jumătate, după care au continuat tratativele în grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat că negocierile s-ar putea prelungi încă vreo câteva săptămâni şi a apreciat că există semne ce arată că poziţia Moscovei devine "mai realistă" şi mai rezonabilă, fără a intra în detalii. Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se menţine însă pe poziţii şi transmite că o astfel de întâlnire nu se va face până când cele două părţi nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat şi cere mai mult "dinamism" din partea Kievului.

Presa sovietică pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina
Internațional

9.861 soldați ruși uciși în Ucraina

Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră, faptul că 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina. Komsomolskaya Pravda, un tabloid apropiat puterii din Rusia, a publicat, azi date șocante privind pierderile suferite de Rusia după invadarea Ucrainei. 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Publicația susține că 16.153 de persoane au fost rănite. Un print secreen al anunțului făcut de Komsomolskaya Pravda a fost publicat pe Twitter de către Yaroslav Trofimov, șeful corespondenților străini ai Wall Street Journal. „Komsomolskaya Pravda, tabloidul pro-Kremlin, spune că, potrivit cifrelor Ministerului rus al Apărării, 9.861 de soldați ruși au murit în Ucraina și 16.153 au fost răniți. Ultima informare oficială rusă a celor uciși în acțiune, pe 2 martie, a fost de 498 persoane. Fascinant că cineva a postat această informație pe surse”, a scris Trofimov, pe Twitter. Komsomolskaya Pravda, the pro-Kremlin tabloid, says that according to Russian ministry of defense numbers, 9,861 Russian soldiers died in Ukraine and 16,153 were injured. The last official Russian KIA figure, on March 2, was 498. Fascinating that someone posted the leaked number. pic.twitter.com/LHrBWIQ49z— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) March 21, 2022 Un comentator a completat, susținând că aceste pierderi nu includ victimele soldaților de sub comanda teritoriilor separatiste rusești din Donbas. În Afganistan, URSS ar fi pierdut puțin sub 15.000 de soldați și ar fi înregistrat circa 53.000 de răniți. Acel război a durat însă zece ani. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina (sursa: frontnews.eu)
Internațional

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că apărătorii din Mariupol au jucat un „rol imens în distrugerea planurilor inamicului”. El a afirmat că forțele rusești au fost blocate în alte părți, dar a recunoscut o "situație dificilă" la nivel național, potrivit CNN. Mariupol, punct strategic pentru Ucraina Prin confruntarea cu atât de multă putere de foc rusă la Mariupol, Reznikov a declarat pe Facebook, „au fost salvate atâtea zeci de mii de vieți în întreaga Ucraină. Astăzi, Mariupol salvează Kievul, Dnipro și Odesa. Toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru”. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Ucraina a respins un ultimatum de predare a orașului asediat Mariupol, după ce a trecut un termen limită rusesc stabilit luni la ora 5 a.m., ora Moscovei. Reznikov a susținut că forțele terestre rusești din alte părți au fost blocate. Acesta, a spus el, este motivul pentru care Moscova „face încercări disperate de a împinge trupele belaruse în iadul războiului din Ucraina”. Reznikov a spus că Rusia „nu mai visează să captureze Kievul, iar ei sunt fără suflu în regiunile Cernihiv & Sumy și primesc lovituri dureroase lângă Harkov, în regiunile Mykolaiv, Kherson și Luhansk”.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

Kievul nu cedează șantajului rusesc (sursa: Twitter/guyverhofstadt)
Internațional

Kievul nu cedează șantajului rusesc

Kievul nu cedează șantajului rusesc. Liderii de la Kiev au respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează luni Reuters, preluat de Agerpres. Kievul nu cedează șantajului rusesc „Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse. Mariupolul nu se predă Rusia a propus ca toate unităţile armate ucrainene să părăsească oraşul „fără arme şi muniţii pe ruta convenită cu Ucraina” şi a insistat asupra unui „răspuns oficial în scris” până la 5:00, ora Moscovei (02:00 GMT), luni dimineaţa. Armata rusă a trimis părţii ucrainene o scrisoare de opt pagini. Vicepremierul Vereşciuk a informat că răspunsul său către Moscova a fost: „în loc să vă pierdeţi vremea cu o scrisoare de opt pagini, mai bine deschideţi un coridor”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră