vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusi

108 articole
Internațional

Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj

Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj. Parchetul rus a deschis o anchetă pentru spionaj împotriva Ninei Hrușciova, strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov și actual profesor de relații internaționale la Universitatea Columbia din SUA. Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj Cazul a fost inițiat pe baza unei plângeri depuse de organizația „Chemarea Poporului”, care, anterior, a reușit să obțină anularea unei conferințe pe care Nina Hrușciova urma să o susțină la Centrul Elțîn din Ekaterinburg. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Născută la Moscova în 1964, la scurt timp după ce străbunicul ei a părăsit puterea, Nina Hrușciova a devenit o vocală critică a campaniei militare ruse din Ucraina și a președintelui Vladimir Putin. Stabilită în Statele Unite din 1991, ea a denunțat frecvent politica Kremlinului, fiind o susținătoare a valorilor democratice. Nina Hrușciova este cunoscută pentru lucrările sale despre istoria și politica sovietică. Recent, ea a publicat cartea: „Nikita Hrușciov. Un lider în afara sistemului”, inspirată de politica de destindere promovată de străbunicul său în timpul Războiului Rece. Cartea explorează rolul lui Nikita Hrușciov în demontarea cultului personalității lui Iosif Stalin și în transferul peninsulei Crimeea către Ucraina în 1954, o decizie contestată intens în Rusia de la anexarea Crimeei în 2014. Repercusiuni politice Această anchetă reflectă intensificarea represiunii Kremlinului împotriva vocilor critice din străinătate. Hrușciova se alătură unei liste tot mai mari de personalități acuzate de trădare sau spionaj, o tactică folosită pentru a intimida opozanții. Rămâne de văzut cum se va desfășura investigația și ce implicații va avea aceasta asupra relațiilor dintre SUA și Rusia, într-un context deja tensionat. Cazul Nina Hrușciova Cazul Ninei Hrușciova subliniază legătura complexă dintre istorie și politica actuală din Rusia. Criticile sale la adresa Kremlinului și moștenirea familiei Hrușciov continuă să provoace controverse, într-o perioadă în care libertatea de exprimare este din ce în ce mai restrânsă în Rusia.

Strănepoata lui Hrușciov, anchetată pentru spionaj (sursa: eastwest.ngo)
Cetățenie română primită ilegal de ruși (sursa: Facebook/Primăria Orașului Bucecea)
Eveniment

Cetățenie română primită ilegal de ruși

Cetățenie română primită ilegal de ruși. Percheziții ample au fost desfășurate în Botoșani, Suceava și București într-o anchetă privind falsificarea documentelor de identitate pentru cetățeni străini. Percheziții în Botoșani și alte județe Primăriile din orașul Bucecea și comuna Vârfu Câmpului, județul Botoșani, au fost vizate miercuri dimineață de percheziții efectuate de polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Operațiunile, coordonate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost extinse la zeci de locuințe din cele două localități. Cetățenie română primită ilegal de ruși Ancheta vizează o rețea care ar fi facilitat obținerea de documente de identitate românești falsificate pentru mai mulți cetățeni din Federația Rusă, dar și din Republica Moldova și Ucraina. Prin implicarea unor funcționari publici din serviciile de evidență a populației, aceste documente au fost emise în baza unor declarații false privind domiciliul, fără consimțământul proprietarilor. În comuna Vârfu Câmpului figurează aproximativ 10.000 de cetățeni străini înregistrați la diverse adrese, fără acordul real al proprietarilor sau în baza unor documente contrafăcute. Sancțiuni și infracțiuni investigate Procurorii investighează infracțiuni precum luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals în înscrisuri oficiale și informatic, precum și uz de fals. Banii ceruți pentru obținerea documentelor erau cuprinși între 350 și 400 de euro, variind în funcție de serviciile oferite de intermediari. În cadrul aceleiași anchete, percheziții au avut loc și în județul Suceava, precum și în municipiul București, vizând destructurarea întregii rețele implicate în emiterea documentelor falsificate.

Cum ajung rușii cetățeni români oficial (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Cum ajung rușii cetățeni români oficial

Investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov În fiecare zi, doi cetățeni ruși devin cetățeni români și, implicit, cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională de Cetățenie pentru Hotnews, 1.015 ruși au depus jurământul de loialitate către statul român în 16 luni (1 ianuarie 2022 – 8 mai 2023). Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin În prezent, însă, Autoritatea Națională pentru Cetățenie refuză să ofere date la zi despre acordarea de cetățenie română cetățenilor ruși, în ciuda cererilor repetate adresate de către DeFapt.ro în baza legii 544/2001 a informațiilor publice în ultimele șase luni. Articolul 11 Majoritatea acestora ruși devin în acte români cu ajutorul articolului 11 din legea cetățeniei române, potrivit căruia „Persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română”. Articolul 11 din legea cetățeniei române este o reparație pentru persoanele (și descendenții acestora până la gradul al treilea) care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți, Buceag. Cum apar strămoși din fosta Românie După cum au arătat mai multe investigații ale Hotnews, cetățeni din spațiul ex-sovietic fără nici o legătură cu aceste regiuni afectate de pactul Ribbentrop-Molotov pot deveni, totuși, cetățeni români beneficiind de prevederile articolului 11 din legea cetățeniei române. Și aici intră în scenă falsificatorii de documente: “antreprenori” ruși și/sau ucraineni care, pentru sume de până la 10.000 de euro, produc “dovezi” că rușii care-și doresc cetățenie română au cel puțin un strămoș care a deținut cetățenie română ca locuitor al Basarabiei sau Bucovinei de Nord înainte de 1940. Este o industrie de milioane de euro. Potrivit Ministerului de Justiție de la București, în ultimii cinci ani s-au depus peste 30.000 de dosare de dobândire a cetățeniei române (articolul 11) pe an. Majoritatea acestor cereri sunt depuse de cetățeni ai Republicii Moldova. Numărul cererilor de cetățenie depuse pe articolul 11 din legea cetățeniei (sursa: Ministerul de Justiție) Rușii depun mii de dosare anual Se poate estima, totuși, în ciuda lipsei de transparență a Autorității Naționale pentru Cetățenie, că aproape 10% din dosarele depuse anual după ce Rusia a invadat Ucraina, la începutul anului 2022, sunt ale unor cetățeni ruși. Astfel, într-un răspuns din 12 octombrie 2022 la o interpelare făcută de deputatul USR Ștefan Lorincz, Autoritatea Națională pentru Cetățenie arăta că în doar șapte luni, între 24 februarie și 27 septembrie 2022, numărul rușilor care depuseseră cerere de cetățenie română în baza articolului 11 a fost de 1.590. În 2021, numărul cererilor a fost 2.017, iar în 2020, 1.032. În ceea ce privește numărul cererilor aprobate pentru cetățeni născuți în Rusia, acesta a fost de 687 în 2022 (în doar șapte luni), de 819 în 2021 și de 952 în 2020. Afacerea: peste un milion de euro pe lună Așadar, se poate vorbi, cel mai probabil, de aproximativ 3.000 de dosare pe an depuse de cetățeni ruși pentru a obține cetățenia română în baza articolului 11 din legea cetățeniei române. Iar majoritatea rușilor care au depus dosare au apelat la companiile care promit “găsirea” documentelor care să ateste existența unui strămoș cu cetățenie română înainte de 1940. Întocmirea unui dosar cu astfel de documente costă minimum 5.000 de euro. Practic, la fiecare mie de dosare depuse, se adună cinci milioane de euro în conturile firmelor intermediare. La 3.000 de dosare pe an, potul este de 15 milioane de euro. Fraude fără autori Bani care trebuie să “ungă” niște rotițe atât din mecanismul de obținere a documentelor, cât și din cel de obținere a cetățeniei. Altfel spus, trebuie mituite autorități din cel puțin două state: fie din Ucraina și România, fie din Republica Moldova și România. Ucraina și Moldova sunt furnizoare de documente referitoare la “românitatea” strămoșilor, România este furnizorul cetățeniei. În răspunsul trimis deputatului Lorincz (menționat anterior), ANC admitea că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.”. Cu alte cuvinte, Autoritatea pentru Cetățenie de la București recunoștea tentativele de fraudă. Mai mult, ANC menționa, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puțin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruși, lăsând să se înțeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate. Și tot ANC spunea, în același document, că identificase peste 500 de tentative de fraudă cu documente provenite din Republica Moldova. “Fapta nu există” În ciuda încercărilor Autorității Naționale pentru Cetățenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupției la dobândirea cetățeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcționează o rețea foarte puternică de ocolire a legii. Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiției, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât și Parchetul General, suspectând acte de corupție pe scară largă, până la conducerea instituției, potrivit Vice. După un an de investigații, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupție l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că “fapta nu există” și nici “nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”. Parola: international.expert Dar interesul rușilor pentru cetățenia română este mult prea puternic, în special după invadarea Ucrainei de către Rusia, pentru ca mecanismul de obținere a pașaportului României să dispară. Drept dovadă stau nu doar cifrele în creștere ale dosarelor depuse anual în baza articolului 11 (peste 31.000 în 2022, aproape 39.000 în 2023 și peste 11.000 în primele luni din 2024), ci și existența intermediarilor. Unul din cele mai puternice site-uri prin intermediul cărora se promite obținerea ușoară de cetățenie română este international.expert. Despre modul în care operează cei care se află în spatele site-ului a scris Libertatea în 2022. Potrivit publicației citate, un operator telefonic al International Expert a garantat că unui cetățean rus fără nici o legătură de familie cu Bucovina de Nord sau Basarabia îi pot fi obținute documente care să arate contrariul. Practic, Internationa Expert promitea să producă documente false pentru a le depune la dosarul prin care să se obțină cetățenia română. Potrivit descrierii de pe site-ul international.expert, “International Expert este o echipă experimentată de avocați și experți în drept internațional, capabilă să ofere clienților săi soluții eficiente pentru imigrația simplificată în țările UE.”. Website operat din Antigua & Barbuda În prezent, site-ul nu menționează nici o companie în numele căreia ar opera site-ul international.expert. Potrivit whois.com, însă, domeniul international.expert a fost înregistrat în noiembrie 2016 de către “Vadym Vadym” în numele companiei International LTD din arhipelagul Antigua & Barbuda din Caraibe, companie aflată la adresa Brysons Complex, Friars Hill Road. Datele de înregistrare ale site-ului international.expert (sursa: whois.com) Adresă care se află în St. John, capitala Antigua & Barbuda, unde mai are sediul și compania International Holdings (cu adresa de internet international.holdings). Potrivit descrierii de pe site-ul acestei companii, “International Holdings este o societate internațională de avocatură specializată în dreptul imigrației. Experții certificați ai International Holdings oferă sprijin în obținerea permisului de ședere, a rezidenței permanente și a celei de-a doua cetățenii prin investiții în țările din Caraibe, Europa, Asia și Oceania.”. Moscova răspunde pentru confidențialitate Potrivit secțiunii “Privacy policy” (politica de confidențialitate) a international.holdings, principalul telefon de contact este +79031787867. International Holdings are sediul în Antigua & Barbuda, dar telefon - la Moscova (sursa: international.holdings) Acesta este un număr de mobil al unei rețele rusești de telefonie din regiunea Moscovei. Potrivit unui site care listează numere de telefon folosite pentru înșelăciuni, este vorba despre o “Escrocherie pentru obținerea cetățeniei României, Bulgariei, Caraibelor, Israelului, cardului polonez. Promit munți de aur, dar de fapt fac documente false, iar în final primești un refuz.” Firma ucraineană, înființată de un ucigaș În urmă cu doi ani, site-ul international.expert menționa că este operat de două firme: International SRL din Ucraina și International Associates SRL din Moldova. Potrivit cercetărilor noastre în Ucraina și Moldova, firmele au fost înființate, dar nu au avut niciodată activitate. Ambele firme au legătură cu un ucrainean, Vadym Shevchenko. Acesta a înființat International Associates SRL din Chișinău și este și administrator al firmei. Același Shevchenko este și administrator al International SRL din Kyiv. Această din urmă firmă, însă, a fost înființată de un alt ucrainean, Vladymyr Yushchenko, care la doar 18 ani, în 2005, a fost condamnat la 14 ani de închisoare pentru omor și tâlhărie de către Curtea de Apel din Dnipropetrovsk în mai 2005 (dar se afla după gratii din octombrie 2004). În noiembrie 2015, după mai mult de 11 ani executați, a fost eliberat condiționat. Vladymyr Yushchenko (stânga), în închisoare în Ucraina (sursa: VKontakte) În august 2017, înființa la Kyiv firma International SRL, cu un capital social de 315.000 de hrivne ucrainene, echivalentul a peste 7.200 de euro. Printre alte obiecte de activitate, firma înregistrase activități de call center, dar și juridice. În prezent, Yushchenko pare a fi rezident în Rusia: pe numele său este înregistrat un număr de mobil într-o rețea rusească, dar și o adresă la Moscova. Încercările DeFapt.ro de a-l contacta au eșuat. Două ucrainence în același apartament din București International SRL din Kyiv nu este singura legătură ucraineană cu International Expert. Pe site-ul care promite cetățenie română sunt postate mai multe videoclipuri care ar înfățișa clienți mulțumiți de serviciile international.expert. Printre aceștia, și Anna Bondarenko, prezentată ca fiind fondatoarea companiei Genobiosis SRL de la București și deținătoare de pașaport românesc obținut ca urmare a serviciilor oferite de International Expert. Anna Bondarenko (sursa: YouTube/International - получите второй паспорт ЕС!) Bondarenko (domiciliată în Lviv, Ucraina) a înființat, într-adevăr, Genobiosis SRL la București în aprilie 2019 și chiar a depus 63.000 de euro drept capital social. Firma a funcționat doar doi ani (2019-2020), timp în care a produs pierderi de peste 200.000 de lei și datorii de aproape 500.000 de lei, apoi nu a mai depus nici măcar bilanțuri contabile. În 2022, firma s-a mutat dintr-o clădire de birouri de pe Splaiul Independenței într-o garsonieră dintr-un bloc de la marginea Sectorului 4. La aceeași adresă se găsea până în iulie a.c. încă o firmă (Sage Consult Group SRL) deținută de o ucraineancă (Olha Hirna), de asemenea domiciliată în Lviv, ca și Anna Bondarenko. DeFapt.ro le-a contactat telefonic pe ambele ucrainence. Anna Bondarenko a spus că nu știe nimic de International Expert, apoi a închis. Olha Hirna a refuzat să facă vreun comentariu. Avocatul, găinării cu mașini din Germania Șeful departamentului juridic al International Expert, potrivit site-ului international.expert, este avocatul Vadim Vilde, domiciliat la Talinn, în Estonia. Vadim Vilde (sursa: Facebook/Вадим Вильде) În câteva videoclipuri postate pe site-ul International Expert, Vilde explică cu aplomb detaliile obținerii de cetățenie română și nu numai. Potrivit publicației estoniene Eesti Päevaleh, Vadim Vilde a înscenat furtul unui Mercedes adus la mâna a doua din Germania pentru a încasa asigurarea mașinii, după ce mai și umflase prețul autoturismului. Publicația citată arăta că Vilde a pus la cale frauda în timp ce era consilier juridic al primăriei Kohtla-Järve, oraș din nord-estul Estoniei. Biroul din București, într-o ruină DeFapt.ro a încercat să-l contacteze pe Vadim Vilde atât prin e-mail, cât și telefonic și chiar prin intermediul paginii sale de Facebook, dar avocatul nu a răspuns la nici unu din mesaje. Singurul reprezentant al International Expert cu care am putut comunica a fost angajatul care a răspuns la numărul biroului ucrainean al international.expert. Acesta a spus că nu există nici o legătură între International Expert și International SRL Kyiv, firma înființată de Vladymyr Yushchenko, condamnatul pentru omor și tâlhărie. Și a adăugat că sediul central al International Expert este la București. Potrivit site-ului international.expert, “sediul central” de la București este pe strada Blănari la numărul 14, în centrul istoric. Adresa biroului de la București al International Expert (sursa: international.expert) La această adresă, însă, se află doar o clădire aflată în lucrări de consolidare și renovare de cel puțin un an. Clădirea de pe strada Blănari, nr. 14, din București, unde ar trebui să aibă birou International Expert (sursa: defapt.ro) ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Ucraina atacă rușii în Marea Caspică (sursa: zakon.kz)
Internațional

Ucraina atacă rușii în Marea Caspică

Ucraina atacă rușii în Marea Caspică. Ucraina a anunțat miercuri că a efectuat un atac reușit asupra unor nave rusești din Marea Caspică, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița ucraineană, folosind drone explozive de fabricație proprie. Potrivit unei surse din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene (GUR), ținta atacului se afla la aproximativ 1.500 de kilometri de frontieră. Ucraina atacă rușii în Marea Caspică Dronele ucrainene au lovit navele lansatoare de rachete „Tatarstan” și „Daghestan”, staționate în baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică, situată în portul Kaspiisk, din republica Daghestan, parte a Caucazului de Nord din Rusia. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Autoritățile locale ruse nu au confirmat avarierea vreunei nave, afirmând doar că o dronă ucraineană a fost doborâtă. În urma atacului, autoritățile ruse au declarat că „regimul de securitate al instalațiilor civile și militare a fost întărit”, indicând o sporire a măsurilor de protecție în regiune. Industria de drone ucrainene, în expansiune De la începutul războiului în 2022, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea și perfecționarea dronelor de atac, o industrie în plină expansiune lăudată de președintele Volodimir Zelenski. Pe măsură ce aliații occidentali refuză furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune pentru lovituri adânci în teritoriul rus, Ucraina își extinde raza de acțiune a dronelor proprii, atingând ținte strategice semnificative. Ucraina lovește flota ruse și în Marea Neagră Ucraina a reușit să provoace daune considerabile flotei ruse din Marea Neagră prin utilizarea dronelor navale, determinând Moscova să relocheze o parte din navele sale de război din portul Sevastopol (Crimeea) către portul Novorossiisk, situat în sudul Rusiei. În noaptea de marți spre miercuri, Rusia a desfășurat un atac masiv asupra Ucrainei, lansând două rachete și 63 de drone explozive. Potrivit autorităților de la Kiev, mai mult de jumătate dintre aceste drone au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană.

Agenții ruși falsifică un video pro-Trump (sursa: abc7ny.com)
Internațional

Agenții ruși falsifică un video pro-Trump

Agenții ruși falsifică un video pro-Trump. Oficialii americani au acuzat agenți ruși de crearea unui videoclip fals, devenit viral, care arată distrugerea voturilor prin corespondență în favoarea lui Donald Trump, candidatul republican la președinția SUA. Materialul video a fost vizualizat de milioane de ori pe platforme online, inclusiv pe rețeaua X (fostul Twitter). Agenții ruși falsifică un video pro-Trump În videoclip apare un bărbat care sortează buletine de vot și le rupe pe cele pentru Trump, aparent în comitatul Bucks din Pennsylvania, unul dintre statele cheie ale alegerilor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Consiliul electoral din Bucks a confirmat încă de joi că videoclipul este fals, specificând că plicul și alte documente din imagini nu sunt autentice. Declarația agențiilor de securitate americane Biroul Directorului pentru Informațiile Naționale (ODNI), Biroul Federal de Investigații (FBI) și Agenția pentru Securitatea Informatică și a Infrastructurii (CISA) au emis o declarație comună, susținând că materialul este parte a unei operațiuni ruse de dezinformare. Comunicatul subliniază că agenți ruși au fabricat și amplificat videoclipul pentru a crea confuzie privind validitatea alegerilor și pentru a alimenta diviziunile interne din SUA. Storm-1516, rețeaua de dezinformare afiliată Kremlinului Cercetătorii de la Centrul de Criminalistică Media al Universității Clemson, printre care Darren Linvill, au atribuit acest fals unei rețele de dezinformare cunoscută sub numele Storm-1516, despre care se știe că a mai produs videoclipuri false. Aceasta a vizat anterior campania candidatei democrate Kamala Harris, cu scopul de a o discredita. Intensificarea dezinformării Autoritățile americane anticipează o creștere a campaniilor de dezinformare pe măsură ce se apropie alegerile din 5 noiembrie. Moscova ar putea continua să distribuie materiale similare pentru a compromite încrederea publicului în procesul electoral.

Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii (sursa: facebook/MApN)
Eveniment

Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii

Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii. Românii întâmpină dificultăți majore în ceea ce privește percepția riscului și implicarea comunitară, susține Dan Jurcan, director de Cercetare și Dezvoltare la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). El a explicat că, în general, românii au tendința de a aștepta ca statul să le rezolve problemele, considerând că li se cuvine acest lucru. Acesta a adăugat că românii sunt mai apropiați, ca mentalitate, de ruși. Motivele pentru care românii evită asigurările La masa rotundă organizată de DC Media Group, cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-și asigure locuințele”, Dan Jurcan a prezentat câteva date sociologice. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro "Cred că abordarea prin perspectivă legislativă rezolvă parţial problema. Dovadă că aţi văzut, există lege, primarii ar trebui să o respecte şi cu toate astea nu o respectă, pentru că există costuri electorale. Problema este mult mai profundă. S-a vorbit aici despre informare şi s-a prezentat faptul că s-au desfăşurat campanii de informare şi, cu toate acestea, undeva 15-20% respectă regulile când este vorba de cutremur. Noi, ca sociologi, în principiu, cuantificăm, măsurăm, încercăm să identificăm probleme, soluţii şi, eventual, să facem recomandări. Asta am făcut-o şi din colaborarea dintre IRES şi GSU şi un SAR pe tot ceea ce înseamnă să spunem măsurarea rezilienţei sau evaluarea culturii riscului în România. Şi aş vrea să vă dau câteva date care răspund într-un fel la întrebările cheie pe care ar trebui să le punem atunci când discutăm de ce nu se asigură românii. Şi aici întrebările cheie ar fi: ştiu, pot şi ultima şi cea mai importantă dacă vor să se asigure?", a spus acesta. Bine informați cu privire la sancțiuni Conform sociologului, 90% dintre români sunt bine informați cu privire la PAD și la obligația de a încheia această asigurare, iar aproximativ 85% dintre aceștia știu că riscă sancțiuni sau amenzi în cazul în care nu o încheie. "Interesul pentru asigurări este destul de ridicat, undeva la 75%, şi, cu toate acestea, vedem că atunci când discutăm despre comportament doar 24% îşi încheie acest tip de asigurare. Dacă discutăm despre CASCO sau despre RCA, procentele sunt mult, mult mai mari şi ar trebui să ne întrebăm de ce acolo funcţionează şi aici nu. Sigur că, până la urmă, această abordare punitivă a statului, faptul că în mod automat dacă ai încălcat legea eşti pedepsit, funcţionează, dar funcţionează doar parţial", a menţionat el. Industria asigurărilor În ceea ce priveşte încrederea în industria asigurărilor, Dan Jurcan a precizat că aceasta a crescut foarte mult în ultimii 5-6 ani, de la în jur de 30%, când s-au început măsurătorile, la undeva la 40-45% acum, mult mai sus decât încrederea în Parlament sau un politicieni, care este situată pe la 10-15%. "Şi am mai văzut ceva: încrederea este mult mai ridicată atunci când oamenii interacţionează direct cu brokerii de asigurări, se duc la societăţile de asigurări şi pun întrebări, li se răspunde. Atunci, nivelul de încredere şi gradul de responsivitate este mult mai ridicat decât dacă discutăm despre informarea, să spunem, prin intermediul televiziunii. Şi apropo de asta, când e vorba de asigurări, românii, în principiu, se informează de la televiziune, din mediul online, pe site-uri şi direct de la societăţile de asigurări. Când discutăm despre a şti, cam în zona asta ne învârtim", a susţinut directorul. "Deficit de conștientizare" La întrebarea dacă românii conştientizează suficient faptul că trebuie să se asigure, Jurcan avertizează că aici este o mare problemă, pentru că la nivel de comportament se observă că nu. "Există un deficit de conştientizare în ceea ce înseamnă şi rezilienţa şi existenţa riscului, iar motivaţia invocată de cei care nu se asigură este faptul că nu au bani. Paradoxal, această sumă, care, sigur, pare mică la prima vedere, pentru cei din mediul rural, care depind de venitul minim garantat sau de ajutoare de la stat, este semnificativă. Şi vă spuneam că aproape 45% dintre cei care nu se asigură invocă lipsa veniturilor. Asta răspunde la a doua întrebare dacă pot sau nu pot. Ultima întrebare: Totuşi, de ce nu vor? Adică la nivel de comportament de ce nu se întâmplă acest lucru? Putem discuta despre deficit de informare şi am văzut aici că există campanii de informare care rezolvă parţial problema. Putem discuta de, să spunem, optimizare legislativă şi e posibil, dacă se măreşte pragul, să vedem o atractivitate a PAD-ului, dar în mod clar, dacă ai mărit pragul, probabil că se va mări şi PAD-ul pe care trebuie să-l plăteşti. Dar e o altă problemă care ne diferenţiază pe noi faţă de ceilalţi. Nu avem în cultura noastră naţională percepţia riscului", a arătat el. Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii Dan Jurcan a subliniat că românii sunt radical diferiţi în raport cu danezii şi britanicii, mai apropiaţi de polonezi şi unguri, dar, ca mentalitate, suntem asemănători cu ruşii. "Suntem foarte diferiţi. Problematica asigurărilor vine pe filiera anglo-saxonă. La noi nu există, n-a existat - spuneaţi că legea a fost adoptată doar de 15 ani, că discutăm despre PAD, adică e relativ recentă - şi se tot vorbeşte de rezilienţă, de percepţia riscului. Românii vor spune întotdeauna declarativ, dar dacă ne uităm puţin pe studii multiculturale, vedem că suntem radical diferiţi faţă de danezi, faţă de britanici şi semănăm oarecum cu polonezii şi cu ungurii, dar ei sunt mult mai proactivi şi vedem asta şi pe la ştiri. Aţi văzut la ultimele inundaţii că şi ungurii şi polonezii n-au avut nicio problemă să pună mâna şi să-i ajute pe jandarmi să facă baraje împotriva inundaţiilor. La noi, sunt clasice imaginile cu oamenii care stăteau pe margine şi jandarmii care le scoteau lucrurile din casă. Da, avem o problemă de educaţie majoră când este vorba de atitudinea faţă de risc, faţă de spiritul comunitar şi avem impresia că ni se cuvine şi statul trebuie să facă totul. Şi vă spuneam că aici, în mod paradoxal, suntem mai degrabă asemănători cu ruşii ca mentalitate. Este un psiholog social olandez care a făcut astfel de studii (...) Românii încă trăiesc într-o mentalitate paternalistă, îşi vând loialitatea pe ideea 'nu este responsabilitatea mea, este responsabilitatea statului, a tătucului' - el trebuie să vină şi să facă -, a primarului, dacă îi dau votul. Şi de aici acest tip de pasivitate şi neimplicare comunitară", a explicat reprezentantul IRES. Ultimele locuri din UE De asemenea, când vorbim de atitudinea faţă de risc, românii se află la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană. "Nu ştim, preferăm siguranţa, şi nu ştim ce înseamnă incertitudinea. Credem că nu ni se poate întâmpla şi, atunci când ni se întâmplă, pur şi simplu ne uităm la guvern, pentru că, vă spuneam, spre deosebire de alte ţări, suntem obişnuiţi să ne tranzacţionăm într-un fel loialitatea în această relaţie cu autorităţile, adică le oferim toată puterea pe ideea că atunci când se întâmplă ceva, tu stat, tu guvern trebuie să mă protejezi. Şi, în principiu, dacă ne uităm, aşa se şi întâmplă. Statul oferă ajutoare. Ce s-ar întâmpla dacă statul nu ar mai oferi ajutoare? Oare oamenii nu cumva ar fi mai tentaţi să se asigure? Dar trăim în această ecuaţie a complicităţii în care politicienii, de dragul voturilor, întotdeauna vor face asta. La fel cum spunea şi domnul primar: ' nu voi sancţiona niciodată pe cineva care nu are PAD pentru că pierd voturi", a transmis specialistul. Cum ne educăm copiii? Un ultim aspect la care acesta a făcut referire a fost educaţia, modul în care românii îşi cresc copiii, într-un spaţiu al certitudinii şi nelăsându-i să exploreze lumea. "Tot pe această scală a măsurătorilor este ceea ce se numeşte grad de indulgenţă versus control. Adică, mai pe scurt, cum ne educăm noi copiii? Îi încurajăm să exploreze lumea, să-şi asume riscul? Şi aduceţi-vă aminte din copilărie că 'nu face asta', 'nu face asta', 'nu face asta'. A fost oarecum dictonul cheie al copilăriei. Or, ce înseamnă asta? Înseamnă că ne creştem copiii într-un spaţiu al certitudinii şi nu-i lăsăm să exploreze lumea. Le spunem tot timpul, le cultivăm frica, în loc să le cultivăm curajul. Or, nu poţi să ai o cultură a rezilienţei cu teama de a explora tot ceea ce înseamnă mediu înconjurător, lipsa capacităţii de a înţelege felul în care funcţionează lumea şi faptul că există incertitudine. Soluţia nu e să bagi capul nisip sau să te uiţi la guvern. Soluţia e să înţelegi că un astfel de risc există şi de aici vine, de fapt, şi ceea ce înseamnă deresponsabilizarea versus responsabilitate. Avem cote foarte mari de asigurare în Occident, pentru că acolo oamenii nu se uită la guvern atunci când li se întâmplă ceva. Ei înţeleg că sunt responsabili pentru propriul lor destin şi automat asta aduce inclusiv responsabilitatea unui comportament atunci când discutăm despre dezastre. Deci, ceea ce cred, nu este suficient să meargă domnii de la ISU prin şcoli - ok, e important - şi să prezintă pliante şi campanii legate de felul în care ne comportăm la cutremur. E o chestiune care ţine probabil în mod fundamental de reformarea educaţiei şi de înţelegerea faptului că prin educaţie nu transmitem informaţii, ci formăm personalităţi, caractere, valori, atitudini care ulterior se transpun în comportamente care ţin şi de asigurări, şi de prezenţa pe bursă, şi de felul în care se raportează la politic în modul general", a subliniat Dan Jurcan

Valuri de sinucideri printre soldații ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Valuri de sinucideri printre soldații ruși

Valuri de sinucideri printre soldații ruși. În rândul militarilor ruși, practica de a se sinucide pe câmpul de luptă devine din ce în ce mai comună, relatează The Kyiv Post. Valuri de sinucideri printre soldații ruși Un oficial al serviciilor secrete militare ucrainene a declarat pentru Kyiv Post, sub rezerva anonimatului, că a existat un val de sinucideri în rândul soldaților ruși, iar numărul este în creștere. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga „Unii sunt în mod deliberat conduși la un astfel de pas de amenințări și de un sentiment de totală deznădejde. Alții își scurtează viața, abandonați pe câmpul de luptă”, a spus sursa, adăugând că viețile soldaților de rând sunt puțin prețuite. Soldații ruși răniți sau care se află în situații disperate, își dau seama că nu vor fi evacuați și că nu vor primi ajutor de la comandanții lor, ceea ce duce la un sentiment de disperare, deznădejde și percepția că sinuciderea este singura opțiune viabilă. Propaganda rusă Situația este exacerbată de propaganda rusă, care răspândește în mod activ miturile potrivit cărora soldații capturați ca prizonieri de război de către Forțele Armate ale Ucrainei sunt supuși torturii și abuzurilor, făcând astfel capturarea să pară o alternativă mai proastă la moarte. Problema a fost abordată într-o declarație a proiectului „Vreau să trăiesc”, o inițiativă a statului ucrainean, care a lansat o linie telefonică telefonică în septembrie 2022 și oferă tuturor soldaților ruși o înțelegere reciproc avantajoasă. Le garantează viața în schimbul „condițiilor normale, umane sub supravegherea Crucii Roșii”. Potrivit declarației: „[Soldații ruși] merg la fiecare asalt ca și cum ar fi ultimul, pentru că știu că nimeni nu va veni pentru răniți, nimeni nu-i va scoate de pe câmpul de luptă, nimeni nu îi va ajuta. În loc de radiouri și truse adecvate de prim ajutor, ei poartă în buzunare instrucțiuni despre cum să se sinucidă cu o grenadă, emise în prealabil de ofițerii politici majori.”

AUR îl promovează pe Marius Lulea (sursa: Facebook/Marius Dorin Lulea)
Eveniment

AUR îl promovează pe Marius Lulea

AUR îl promovează pe Marius Lulea. Preşedintele AUR, George Simion, a prezentat miercuri, în cadrul unei conferinţe informale, echipa pe care o propune pentru guvernare, urmând ca aceasta să fie condusă de Marius Dorin Lulea, prim-vicepreşedintele partidului. AUR îl promovează pe Marius Lulea DeFapt.ro scria că Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR și definit de presă drept unul dintre principalii finanțatori ai acestei formațiuni politice, recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia pentru renovarea unei clădiri. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite Potrivit liderului AUR, pe lista de miniştri se află fosta şefă a Casei Naţionale de Pensii Publice, Dorina Barcari, care va prelua Ministerul Forţei de Muncă şi Pensiilor. Pentru portofoliul Ministerului Economiei Naţionale, AUR îl propune pe profesorul Petrişor Peiu, iar la conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor propunerea AUR este Valer Kovacs, poliţistul timişorean "dat afară din sistem în mod abuziv". Lulea nu vrea în România muncitori din ţări "de mâna a treia" La Ministerul Justiţiei propunerea făcută de AUR este avocatul Gheorghe Piperea, iar omul de afaceri Mohammad Murad va prelua portofoliul de vicepremier cu atribuţii în domeniul turismului şi antreprenoriatului. "Avem nevoie de mult mai mulţi oameni angajaţi în câmpul muncii şi avem nevoie să găsim soluţii pentru ca reducerea taxării muncii să aducă beneficii. Avem nevoie să găsim soluţii pentru ca tot mai mulţi români să se întoarcă acasă, să nu importăm forţă de muncă din Nepal, din Pakistan şi din alte ţări de mâna a treia. Există aceste soluţii, dar tocmai de aceea ne-am pus în această primă şedinţă de lucru laolaltă şi încercăm să le identificăm", a transmis Simion.

Coreea de Nord primește iar turiști (sursa: Yonhap News)
Internațional

Coreea de Nord primește iar turiști

Coreea de Nord primește iar turiști. Coreea de Nord îşi va redeschide porţile pentru turiştii străini în luna decembrie, după ce le-a interzis accesul pe teritoriul său timp de aproape cinci ani din cauza pandemiei de COVID-19. Coreea de Nord primește iar turiști Koryo Tours, cu sediul în Beijing, a informat pe site-ul său: "Am primit confirmarea de la partenerul nostru local că turismul în Samjiyon şi, posibil, în restul ţării se va relua oficial în decembrie 2024". Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Oraşul Samjiyon, aflat în apropierea frontierei nordice a Coreei de Nord cu China, este o poartă către vizitarea Muntelui Paektu, unde, potrivit relatărilor oficiale, s-a născut liderul nord-coreean Kim Jong Il. Fiul şi succesorul său, Kim Jong Un, a investit sume uriaşe de bani în dezvoltarea regiunii, rezultând în apartamente noi, hoteluri şi o staţiune de schi. KTG Tours, cu sediul tot în China, a scris pe pagina sa de Facebook că i s-a comunicat că turiştii pot merge la Samjiyon "în această iarnă". Datele exacte rămân de confirmat. „Până acum doar Samjiyon a fost confirmat oficial, dar credem că Phenianul şi alte locuri se vor deschide!", a adăugat tur-operatorul chinez. Turiștii ruși Coreea de Nord şi-a închis graniţele la începutul anului 2020 pentru a se proteja de COVID-19 şi chiar şi-a împiedicat cetăţenii aflaţi în străinătate să revină acasă timp de câţiva ani. Semnalele unei redeschideri au început să apară în a doua jumătate a anului 2023, odată cu reluarea zborurilor care au permis cetăţenilor nord-coreeni blocaţi în străinătate să se întoarcă, în sfârşit, acasă. Un grup de turişti ruşi a plecat în Coreea de Nord în februarie 2024, în contextul în care legăturile Phenianului cu Moscova devin tot mai strânse. Înaintea pandemiei de COVID-19, turismul internaţional în Coreea de Nord era limitat, operatorii de turism spunând că aproximativ 5.000 de occidentali vizitau ţara anual. Doar americanii reprezentau aproape 20% din această piaţă înainte ca Washingtonul să interzică călătoriile în Coreea de Nord după întemniţarea studentului Otto Warmbier în 2016 şi decesul acestuia, odată repatriat în SUA, în stare de comă, în 2017.

Soldații ruși, la cafea în pădure (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Soldații ruși, la cafea în pădure

Soldații ruși, la cafea în pădure. La o săptămână de la începutul incursiunii ucrainene în regiunea rusă Kursk, timp în care atât conducerea politică de la Kiev, cât şi armata ucraineană intraseră într-o "silenzio stampa" pentru a menţine efectul surprizei în faţa inamicului, ucrainenii au decis să dezvăluie unele detalii din primele zile ale ofensivei lor care a conferit o turnură neaşteptată conflictului, relatează publicaţia The Moscow Times, citând media occidentale. Soldații ruși, la cafea în pădure Incursiunea unităţilor ucrainene în regiunea rusă Kursk a constituit o surpriză totală pentru comandamentul şi unităţile ruse de pe teren. Operaţiunea cu participarea diferitelor ramuri ale Forţelor armate ucrainene a fost însoţită de o abordare inovatoare pentru asigurarea unei străpungeri, pe care un corespondent Forbes specializat în drone de luptă a numit-o drept "blitzkrieg electronic". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Unitatea lui Vladimir, membru al echipajului unui vehicul blindat american Stryker, a intrat pe teritoriul regiunii ruse Kursk pe 6 august, în plină zi, în jurul orei 13:00: "Am fost printre primii". Spre surprinderea sa, brigada a 82-a de asalt aerian a forţelor ucrainene, nu a întâmpinat nicio rezistenţă. Curând, echipajul a dat peste soldaţi ruşi care "stăteau în pădure şi îşi beau cafeaua la o masă". În prima zi au murit mulţi dintre soldaţii ruşi, care nu erau înarmaţi şi nu se aşteptau la vreun atac. Alți zeci de ruși s-au predat El mai spune, reconstituind evenimentele, că, nedorind să repete soarta colegilor lor, "zeci" de soldaţi ruşi şi-au depus armele şi s-au predat. Unul din militarii ucraineni spune că frontiera rusă nu era deloc apărată în acel sector. "Tot ce aveau erau mine antipersonal împrăştiate în jurul copacilor de pe şosea şi câteva mine pe care au reuşit să le arunce în grabă de-a lungul mai multor drumuri", povesteşte el. "Este un alt exemplu de suficienţă rusă", explică analistul militar ucrainean Mikola Bielieskov pentru agenţia franceză de presă. "Rusia a presupus că, din moment ce are iniţiativa în altă parte, Ucraina nu ar îndrăzni să facă ceea ce a făcut", spune el. Paralizie în primele ore Pe măsura avansării pe teritoriul rus, trupele ucrainene au început să-şi fortifice poziţiile, aşteptând contralovituri de răspuns din partea armatei ruse. Ceea ce, din nou spre surprinderea lor, nu a urmat în primele ore ale incursiunii. În cele din urmă şi-au făcut apariţia avioanele de luptă ruseşti, care au început să lanseze bombe glisante şi dronele de atac "Lanţet". Forţele ucrainene recunosc că au suferit pierderi de oameni şi de tehnică occidentală, dar au continuat să meargă înainte, notează The Moscow Times. La operaţiune participă unităţi a cel puţin şase brigăzi din cadrul Forţelor armate ucrainene, scrie Financial Times, citat de media rusă, cu referire la soldaţi ucraineni şi la o analiză a materialelor foto şi video postate pe reţelele de socializare. Săptămâna trecută, media internaţionale au scris că în incursiunea ucraineană sunt implicate unităţi din cel puţin patru brigăzi. O brigadă poate avea de la 1.000 la 8.000 de militari, este adevărat că unele brigăzi sunt incomplete. Trupele de infanterie sunt însoţite de sisteme de aviaţie, artilerie şi rachete. Surpriza războiului electronic Dar elementul principal, potrivit analiştilor de la Financial Times, au fost mijloacele de război electronic şi dronele, cu care au ucrainenii s-au învăţat să doboare chiar şi elicoptere ruseşti şi să atace dronele inamice pentru a nu interfera cu mişcarea trupelor. "Pare să fie o operaţiune a armatei bine coordonată şi planificată", a declarat pentru The New York Times analistul militar Franz-Stefan Gady de la Institutul Internaţional de Studii Strategice din Londra. Forţele armate ucrainene dispun de sisteme de război electronic, pe care le-au desfăşurat pentru a bruia sistemele de control operaţional ale unităţilor ruse. Ucrainenii au transferat şi unele sisteme de apărare antiaeriană în regiunea Kursk pentru a asigura securitatea trupelor de la sol, precum şi unităţi mecanizate care avansează într-un ritm destul de rapid. Comandamentul ucrainean a folosit o tactică relativ nouă, care a fost testată recent în regiunea Harkov. După ce au identificat principalele frecvenţe ale reţelelor de comunicaţii radio de la frontieră şi de dirijare a dronelor ruseşti, Forţele armate ucrainene le-au blocat cu ajutorul unor dispozitive de bruiaj puternic. Lăsând unităţile ruseşti fără drone de recunoaştere prin care puteau cere foc de artilerie şi întăriri, ucrainenii, sub acoperirea sistemelor de război electronic desfăşurate în prima linie, au lansat un număr imens de drone, care au curăţat drumul trupelor lor, explică la rândul său Forbes. "Ruşii sunt într-o confuzie totală" Când unele trupe îşi consolidează poziţiile pe anumite amplasamente, acestea sunt înlocuite în fiecare noapte cu unităţi noi care sosesc din spatele frontului, relatează The Economist, citând participanţi la operaţiune. Platforma ucraineană Deep State, apropiată armatei, releva luni că trupele ucrainene au ocupat în şase zile peste 40 de aşezări în regiunea Kursk, dar guvernatorul interimar al regiunii ruse, Aleksei Smirnov, îi raportase în urmă cu o zi preşedintelui Vladimir Putin capturarea a 28 de localităţi de către trupele ucrainene. Viteza atacului ucrainean - primul al unei armate străine în Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial - contrastează cu luptele crâncene pe care forţele ruse trebuie să le ducă pentru a cuceri fiecare oraş din Ucraina în al treilea an de invazie. "Ruşii sunt într-o confuzie totală", apreciază Matthew Savill, director pentru afaceri militare de la Institutul Regal pentru Studii de Apărare din Marea Britanie. Dar menţinerea unei forţe de orice dimensiune în Rusia şi apărarea împotriva contraatacurilor va fi dificilă, având în vedere rezervele limitate ale Ucrainei, apreciază acelaşi expert britanic, citat de The Moscow Times.

În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori. În imagine, intrarea "eliberatorilor" sovietici în București în 1944 (sursa: Fototeca online a comunismului românesc)
Eveniment

În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori

Rușii nu ne-au furat doar tezaurul. Convenția Armistițiului din 1944 a oficializat jaful, la nivelul statului. În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori. Neoficial, le-a transmis militarilor sovietici că au impunitate pentru jefuirea civililor. În ciuda adevărului istoric, a sutelor de mărturii păstrate în arhive, Rusia neagă atrocitățile militarilor Armatei Roșii în România. Neagă, în continuare, și masacrul de la Fântâna Albă. În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori Într-o postare pe Facebook, de acum câțiva ani, Ambasada Rusiei în România nega atrocitățile făcute de soldații sovietici în țara noastră. Citește și: Rusia a anunțat exerciții nucleare în apropierea granițelor ucrainene, ca răspuns la declarațiile unor lideri occidentali privind posibilitatea de a trimite soldați NATO în Ucraina "În presa occidentală și cea românească apar periodic diverse publicații menite să-i denigreze pe ostașii Armatei Roșii care au eliberat de fascism țările Europei de Est și Europei Centrale. În cadrul acestei perpetue campanii de propagandă, ostilii critici anti-sovietici și anti-ruși încearcă insistent să-i convingă pe oameni că Armata Roșie era o adunătură de tâlhari și violatori (…)", se susținea în postare. Pe de o parte, rușii susțin că e vorba de "mituri" fabricate de oponenții Kremlinului. Amintesc până și de Constantin Tănase: un individ cu "atitudinea antirusă" care a creat mitul "Davai ceas, davai palton". Pe de alta, vin cu ""argumente care demontează "miturile": acțiunile împotriva populației civile (violuri, jafuri) erau interzise în Armata Roșie și pedepsite prin executare. Sfatul Ambasadei Ruse: "Oamenii să analizeze informațiile care apar în mass-media și să le compare cu faptele istorice verificate". Jaful oficial: peste 300 de milioane de dolari Faptul istoric verificat este existența Convenției de Armistițiu, semnate în 12 februarie, 1944. Convenția a fost mai mult decât un act de capitulare, a fost oficializarea jafului, la nivel de stat. Printre prevederi, era stipulat ca Guvernul României să facă, în mod regulat, plăți cerute de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic), pentru îndeplinirea funcţiilor sale pe teritoriul românesc: "În caz de necesitate va asigura folosinţa întreprinderilor industriale şi de transport a mijloacelor de comunicaţie, staţiunilor generatoare de energie, întreprinderilor şi instalaţiilor de utilitate publică, depozitelor de combustibili, petrol, alimente şi alte materiale sau servicii, în acord cu instrucţiunile date de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)." Aceeași Convenție prevedea ca pierderile pricinuite de operațiunile militare române Uniunii Sovietice să fie despăgubite de România: 300 milioane de dolari americani, plătibili în curs de șase ani. Un alt punct al Convenției dădea liber la jaf militarilor sovietici: "Guvernul român se obligă (…) sa restituie Uniunii Sovietice (…) toate valorile materiale luate de pe teritoriile ei, în timpul războiului". Militarii sovietici s-au simțit astfel împuterniciți să fure din România tot ce le cădea în mâini, sub pretextul că luau "înapoi" lucrurile "furate" de români de la ei. Rușii furau orice, dar preferau ceasurile Atracția militarilor sovietici pentru ceasuri a fost consemnată de mai mulți scriitori ai vremii, din mai multe țări ocupate. La noi, Mihail Sebastian scria în "Jurna"l: "Sălbăticie, teamă, neîncredere. Soldații ruși violează femeile. (…) Soldații opresc mașinile, scot afară șoferul și pasagerii, se urcă la volan și demarează. Magazine jefuite. În după-amiaza aceasta, la Zaharia, trei dintre ei au spart magazinul și au furat ceasuri." Sebastian, despre apetența militarii sovietici pentru ceasuri: "Ceasurile sunt jucăriile care le plac cel mai mult." Furau și din biserici Jafurile, violențele, violurile, crimele comise de militarii ruși nu pot fi pe deplin cuantificate, însă în arhive au rămas mii de rapoarte depuse la Poliție de civilii agresați. Sute de astfel de plângeri există în Arhivele Naționale ale României. Din documentele consultate de jurnaliștii Europa Liberă, reiese că soldații ruși nu aveau nici o frică de pedepse. Dădeau buzna în casele oamenilor, la orice oră, le spărgeau geamurile, pentru distracție, le furau tot ce aveau, de la bijuterii, ceasuri și bani, la fețe de masă, căciuli și cratițe. Viorel Bozeșan din Orăștie declara pe 17 octombrie 1944: "M-am reîntors spre casă și am constatat că rușii mi-au devastat camera. (…) am constatat că îmi lipsește o căciulă, o flanea de lână, o pereche de pantaloni, un ceas Vecher și un brici". Arhivele vrâncene păstrează și ele nenumărate astfel de mărturii. Militarii ruși nu se abțineau nici cînd era vorba despre copii sau biserici. În Focşani, un raport semnat de trei insitutuții care aveau în grijă copii consemna: "Trupele sovietice poposesc aici şi adesea intră în local sau curte, jefuiesc, strică, sparg ce întâlnesc şi pleacă luând cu ei bunuri de care nu au nevoie; se urcă la etaj, scot ferestrele cu geamuri (…), le aruncă jos în maşină, încarcă cu braţele arhiva, cărţile, rup robinetele ciuşmelelor, inundând localul". Nici bisericile nu erau ferite. Parohul Bisericii Donie consemna, în 1944, într-un raport către poliție:"Poarta de la intrarea principală, distrusă, la Pridvor, 2 geamuri mari sparte, un Iconostas de stejar stricat, icoane de pe pereţi date jos şi profanate. În locuinţa paraclisierului, s-au găsit stricate o masă rotundă şi 3 scaune, pe care le-au stricat soldaţii ruşi, după ce au mâncat". Bețivi și violatori Femeile din România trăiau un coșmar. Din mărturia unei supraviețuitoare: "M-am ascuns o vreme cu celelalte lucrătoare din croitorie (…) într-o încăpere secretă (…) ieșeam numai noaptea să luăm apă și hrană. Tremuram toate să nu ne găsească. Copiii întrebau mereu de mine. Nu-i vedeam decât noaptea, când dormeau". Potrivit istoricului Tudor Roșu, într-o singură zi, 26-27 septembrie, 1944, în Alba au fost devastate 87 de magazine, 1.559 de locuințe, au fost furați 154 de cai, s-au înregistrat trei morți, doi răniți și 37 de femei au fost violate: "La Alba Iulia, rușii au căutat alcool, până au găsit «paradisul» în pivnițele Episcopiei Roman-Catolice. După ce se îmbătau, căutau «hăzăici» (femei)." În octombrie 1944, Comandamentul Sovietic de la Adjud a emis un ordin prin care femeile și fetele tinere trebuia luate să lucreze în Gara Adjud şi la spitalul de răniţi. Dintr-un raport înaintat Prefecturii judeţului Putna aflăm ce făceau militarii sovietici: "Profitând de acest ordin, soldaţii ruşi iau fete sub pretextul că le duc la lucru, depărtându-se cu ele la distanţă, mai pe câmp, unde le necinstesc". În public, Moscova atribuia violurile unor "diversionişti îmbrăcaţi în uniforme sovietice". Fântâna Albă, un masacru premeditat O cruzime fără margini a trupelor sovietice: mii de români omorâți, cu premeditare, în masacrul de la Fântâna Albă. În urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia este revendicată de sovietici. La 28 iunie 1940, Armata Roșie ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Pe 2 august, 1940, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. De-a lungul anului, mulți români au încercat să treacă granița impusă, înapoi în țară. Sovieticii au găsit, însă, "soluția" pentru oprirea exodului. "Românii bucovineni au fost atraşi într-o cursă, ca să li se dea o lecţie exemplară tuturor celor care doreau să treacă graniţa în România", povestește istoricul Ion Varta. În primăvara anului 1941, NKVD (poliția secretă sovietică - n.r.) a lansat zvonuri că sovieticii ar fi permis trecerea înapoi în țară a românilor, printr-o anumită zonă. Românii au crezut, mai ales că pentru germani și polonezi granițele se deschiseseră. Mii de bucovineni fără apărare, mitraliați Pe 1 aprilie, într-o zi de Paști, un grup de aproximativ 7.000 de bucovineni din 43 de localități ale Văii Siretului s-au adunat în centrul orașului Hliboca. Aici, ofițerii NKVD le-au transmis că pot pleca liniștiți spre graniță, dându-le de înțeles că nu vor fi opriți de grăniceri. Traseul le-a fost transmis cu exactitate. La aproximativ trei km de graniță, la Fântâna Albă, au fost întâmpinați de grănicerii care au deschis focul asupra lor. I-au mitraliat din plin, omorând în jur de 3.000 de oameni. Unii s-au aruncat în Siret și au murit înecați, alții au fost vânați, în timp ce au fugit în pădure. Femei și copii au fost legați de cozile cailor. Răniții au fost aruncați, alături de morți, în gropi comune. Gropi săpate dinainte.

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente
Internațional

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente, urmare a războiului din Ucraina, arată chiar statisticile Moscovei, citate de NATO. Numărul celor uciși este însă păstrat secret de oficialii de la Kremlin. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente Mai mult de jumătate de milion de bărbați ruși aflați la o vârstă la care pot fi mobilizați au fost înregistrați ca fiind invalizi, după primul an al războiului din Ucraina. Kremlinul a secretizat numărul celor uciși în invazia din Ucraina, dar statisticile din sistemul de asistență socială arată numărul uriaș al celor răniți în război. Un document public al serviciilor de informații ale NATO, care citează cifrele oficiale ale Moscovei și care a fost prezentat la Bruxelles în timp ce alianța sărbătorea, joi, cea de-a 75-a aniversare, a arătat o creștere cu 30% a bărbaților încadrați drept invalizi în anul de după invazia din februarie 2022. „Conform statisticilor rusești privind pensiile, doar din 2022 până în 2023, numărul bărbaților cu vârste cuprinse între 31 și 59 de ani cu dizabilități a crescut cu 30%, adică cu 507.000", a declarat un înalt oficial NATO, citat de The Times. În mai 2022, președintele Putin a aprobat o lege care permite persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani să se înroleze în forțele armate, iar în iulie 2023 vârsta maximă la care bărbații pot fi mobilizați pentru a lupta în Ucraina a fost majorată cu până la zece ani. Potrivit unei legi aprobate de parlament, bărbații care și-au încheiat serviciul obligatoriu pot fi rechemați în armată până la vârsta de 55 de ani, iar rezerviștii de grad înalt pot fi rechemați în serviciu până la 70 de ani. Documentul NATO mai susține că atacurile aeriene ale Ucrainei au degradat capacitățile de rafinare ale Rusiei cu cel puțin 10% și că, în ciuda lipsei de muniție, creativitatea armatei ucrainene îi face viața grea lui Putin.

Teroriștii Hamas, sprijiniți de luptători ruși (sursa: X/Anton Gerashchenko)
Internațional

Teroriștii Hamas, sprijiniți de luptători ruși

Teroriștii Hamas, sprijiniți de luptători ruși. O înregistrare video postată pe X (ex-Twitter) arată scene presupus filmate în Fâșia Gaza în ziua atacului de pe 7 octombrie împotriva Israelului. Filmarea surprinde și un îndemn în rusă, rostit de o persoană aflată în spatele camerei. Teroriștii Hamas, sprijiniți de luptători ruși Scurta înregistrare video a fost postată de Anton Gherașcenko, consilier guvernamental ucrainean. Citește și: De unde a avut Hamas zeci de milioane de dolari pentru a ataca Israelul? Gruparea teroristă folosește o rețea sofisticată de criptomonezi și investiții prin „DeFi Protocols” " - au apărut dovezi că instructori vorbitori de limbă rusă din cadrul organizației teroriste Hamas au dat ordine și au coordonat acțiunile mercenarilor în timpul atacului asupra Israelului din 7 octombrie 2023.", a scris Gherașcenko. Îndemnul în rusă ar fi "Прикрывайте! Прикрывайте!", potrivit lui Gherașcenko. Într-adevăr, acest cuvânt repetat o dată se aude clar pe înregistrare. Până în acest moment, nici o țară nu a fost indicată, cu probe, ca fiind în spatele atacului Hamas. Mai mult, suspecții de serviciu de la Teheran se pare că ar fi fost chiar surprinși de atac, potrivit serviciilor de informații americane. "Cover! Cover!" – evidence appeared that Russian-speaking instructors within the Hamas terrorist organization gave orders and coordinated the actions of mercenaries during the attack on Israel on October 7, 2023.The order in Russian "Прикрывайте! Прикрывайте!" ("Cover! Cover!")… pic.twitter.com/jgOHqSXXuY— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) October 12, 2023

Germania, umanitară cu rușii calificați superior (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, umanitară cu rușii calificați superior

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

Diplomații ruși expulzați din România, afară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Diplomații ruși expulzați din România, afară

Diplomații ruși expulzați din România, afară. Personalul diplomatic rus expulzat de România a părăsit țara la bordul unei aeronave Ilyushin IL-96 care a aterizat sâmbătă dimineața la București. Aeronava aparținând unei companii aeriene rusești. Diplomații ruși expulzați din România, afară Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis anterior că 40 de angajaţi ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, împreună cu membrii de familie, urma să părăsească teritoriul României la bordul unei aeronave civile aparţinând unei companii aeriene ruseşti. "Această măsură reflectă punerea în aplicare a deciziei părţii române în termenul indicat, conform procedurilor utilizate de alte state membre UE în situaţii similare", preciza MAE. Ministerul român menţiona că această cursă aeriană este autorizată în baza legislaţiei privind relaţiile diplomatice. De asemenea, MAE reamintea că decizia României de reducere a personalului misiunii diplomatice a Federaţiei Ruse la Bucureşti "reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, în contextul declanşării de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei". 11 diplomați și 29 de angajați tehnico-administrativi La începutul acestei luni, MAE a anunţat că Federaţia Rusă trebuie să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziţii - adică cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în ţara noastră cu 40 de persoane - adică cu 11 diplomaţi şi cu 29 de persoane aparţinând personalului tehnico-administrativ. Citește și: Managerul „Spitalului Frankenstein”, unde se puneau stimulatoare cardiace din cadavre și o șefă de secție își interna părinții cu anii, demis în sfârșit. Dar fără nici o acuzație Ddiferenţa între numărul de posturi şi numărul personalului aflat efectiv la post se explică prin faptul că nu toate poziţiile de pe schema personalului rus din România sunt în prezent ocupate. Alegerea posturilor reduse şi a persoanelor care vor părăsi România a aparţinut, în această fază, Federaţiei Ruse, cu respectarea limitărilor aferente fiecărei categorii (diplomaţi, respectiv personal tehnico-administrativ). Astfel, numărul total de posturi diplomatice şi tehnico-administrative ale Federaţiei Ruse din România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5%, explica MAE la momentul respectiv.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră