sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: romgaz

13 articole
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Romgaz vrea să vândă gaze direct populației Foto: Insolventa azi
Economie

Romgaz vrea să vândă gaze direct populației

Compania de stat Romgaz preia modelul Hidroelectrica și vrea să vândă gaze direct populației: cumpără un sistem informatic “adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum“. Romgaz a lansat în sistemul de achiziţii publice o licitație pentru un sistem informatic care să susţină intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare de gaze naturale, scrie Ziarul Financiar. Sistemul informatic va costa sub 11 milioane de lei, cu TVA. Romgaz vrea să vândă gaze direct populației “Romgaz face un pas curajos spre piaţa de furnizare, aşa cum am anunţat încă de anul trecut. Este o nouă promisiune îndeplinită şi felicit managementul companiei pentru asumarea acestui proiect strategic. Prin această iniţiativă, compania îşi extinde orizonturile şi reconfirmă că energia ţării noastre trebuie să fie sigură şi accesibilă pentru toţi românii şi companiile româneşti. Romgaz va deveni astfel a doua mare companie din portofoliul Ministerului Energiei care intră pe piaţa românească de furnizare, după Hidroelectrica", a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Citește și: Din aprilie, prețul la gaze va crește cu peste 30%, iar cel la electricitate se dublează, dacă plafoanele de preț vor fi eliminate După semnarea contractului, câștigătorul licitației va trebui să livreze infrastructura hardware necesară în cel mult 45 de zile și să pună în funcțiune platforma informatică după alte 45 de zile – în total, 90 de zile, ceea ce înseamnă că platforma ar putea fi activată în august sau septembrie 2025. Potrivit Ziarului Financiar, Hidroelectrica are cea mai ieftină ofertă la electricitate, dar sistemul informatic are probleme. “Cererea mare pentru energia ieftină vândută de Hidroelectrica a depăşit capacitatea infrastructurii IT a companiei, ceea ce a dus la blocaje în emiterea facturilor. Unii clienţi ai Hidroelectrica nu şi-au primit facturile nici până acum, deşi au contracte cu furnizorul cu luni înainte“, scrie ZF.

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-) (sursa: Facebook/ROMGAZ)
Economie

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-)

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-). Agenția de rating Fitch a anunțat marți revizuirea perspectivei ratingului acordat companiei Romgaz, de la „stabilă” la „negativă”, menținând în același timp calificativul „BBB-” pentru datoria pe termen lung. Informația a fost transmisă de Romgaz printr-un raport remis Bursei de Valori București. Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-) Decizia Fitch de a modifica perspectiva ratingului Romgaz este direct legată de revizuirea recentă a ratingului suveran al României, care a fost ajustat de asemenea de la „stabilă” la „negativă” pe 17 decembrie 2024. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj „Revizuirea perspectivei rating-ului suveran al României determină automat o revizuire similară pentru perspectiva rating-ului Romgaz,” se precizează în raportul companiei. Poziția solidă a Romgaz pe piață, reiterată de Fitch Deși perspectiva a fost modificată, Fitch a reconfirmat poziția dominantă a Romgaz pe piața gazelor naturale din România, menționând: Potencialul de creștere a producției datorat dezvoltării perimetrelor Neptun Deep și Caragele. Politica financiară conservatoare a companiei, care contribuie la stabilitatea sa. Primul rating atribuit Romgaz de către Fitch a fost acordat pe 21 mai 2024 și confirmat în raportul curent. Context similar pentru Nuclearelectrica Recent, Fitch a revizuit și perspectiva ratingului Societății Naționale Nuclearelectrica de la „stabilă” la „negativă”, menținând calificativul „BBB-” pentru datoria pe termen lung (IDR - Long-Term Issuer Default Rating). Acest lucru reflectă un trend similar în evaluarea companiilor strategice din România, ca urmare a evoluției ratingului suveran. Revizuirea perspectivei Romgaz subliniază interdependența dintre ratingurile suverane și cele ale companiilor de importanță strategică din România. Deși perspectivele economice ale țării influențează direct ratingurile corporative, poziția solidă a Romgaz pe piața internă și potențialul său de creștere continuă să fie puncte forte recunoscute de Fitch.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace (sursa: zf.ro)
Mediu

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace. Activiştii Greenpeace România solicită Tribunalului Bucureşti "suspendarea imediată" a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep şi susţine că Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a eliberat acordul de mediu prin încălcarea gravă a dispoziţiilor legale şi a procedurilor asociate. Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace "În timp ce OMV Petrom şi Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranţă le vom simţi impactul" a declarat, într-un comunicat de presă, Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă şi precipitaţii însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze şi mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să ameninţe biodiversitatea marină şi să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri şi evenimente publice de informare a comunităţii locale, proteste şi acţiuni în instanţă şi vom trage la răspundere toate autorităţile şi companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră", a adăugat acesta. Ce invocă Greenpeace? Potrivit sursei citate, pe lista încălcărilor legale în privinţa proiectului Neptun Deep se află: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente şi bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversităţii şi corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective şi privarea publicului de studii/informaţii relevante (testele de ecotoxicitate şi rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; impactul asupra biodiversităţii marine nu a fost evaluat corespunzător. Protecția mediului În viziunea Greenpeace România, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei. "Afirmaţia falsă că "amprenta de carbon a proiectului este zero" a indus în eroare autorităţile şi publicul, influenţând negativ modul în care reprezentanţii APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO2‚ durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2. Numeroase studii esenţiale au fost omise sub pretextul confidenţialităţii, împiedicând o dezbatere informată, iar moderarea dezbaterii publice de către un reprezentant OMV Petrom a compromis imparţialitatea, a generat un potenţial conflict de interese în favoarea proiectului. De asemenea, excluderea scenariilor nefavorabile în evaluarea riscurilor subestimează pericolele reale pentru mediul marin. Mai mult, lipsesc măsuri de protecţie pentru speciile pe cale de dispariţie, dar şi informaţii care să ne ajute să înţelegem modul în care impactul cumulativ al zgomotului ar putea afecta habitatele marine şi biodiversitatea, în special delfinii", notează sursa citată. Mai multe companii, în instanță Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, care a strâns peste 37.000 de semnături.

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Foto: Pro TV
Politică

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Dan Vîlceanu, cel care a încercat să ronțăie urechea fostului său coleg de partid Florin Roman: potrivit declarației sale de interese, el are nu mai puțin de 19 astfel de contracte derulate printr-o firmă controlată de o rudă de gradul I, mama sa. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Contractele sunt, în majoritatea lor, cu o companie subordonată lui Sebastian Burduja (PNL), Complexul Energetic Oltenia. Acționar majoritar la acest complex energetic este statul, prin ministerul Energiei, condus din iunie 2023 de Burduja. DeFapt.ro a arătat în iulie 2022 că Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Roman este vicelider al grupului deputaților PNL. Vîlceanu a fost membru al PNL, fiind susținut de acest partid pentru funcțiile de ministru de Finanțe și, ulterior, al Proiectelor Europene. Însă el a fost exclus din PNL anul trecut. Azi, Roman și Vîlceanu s-au bătut pe un hol al Camerei Deputaților. Din imaginile difuzate de presă pare că Vîlceanu vrea să-i muște urechea lui Roman, dar nu reușește. Declarația de interese depusă în iunie anul trecut arată că firma Trefo SRL din Rovinari - controlată de mama deputatului - are contracte cu Complexul Energetic Oltenia, Romgaz și CET Govora. Valoarea contractelor cu Complexul Energetic Oltenia este de aproximativ 5,3 milioane de lei. Cele două contracte cu Romgaz, tot companie a statului român, sar de un milion de lei. Vîlceanu mai declară și două contracte cu CET Govora, ușor sub 500.000 de lei. În total, contractele cu statul ale familiei sale sunt de peste 1,3 milioane de euro. O parte a contractelor cu statul Majoritatea contractelor au fost încheiate în 2022, după ce Vîlceanu nu a mai fost ministru. În 2023, cu un profit de circa 3,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 10,9 milioane de lei, rata de profitabilitate a firmei Trefo SRL din Rovinari a fost foarte mare. Foto: Facebook Fostul ministru PNL are o avere uriașă, doar una din cele trei case pe care le deține având peste 550 mp. În titluri de stat el a investit peste 1,1 milioane de lei. Din chirii, el a câștigat peste 326.000 de lei în anul fiscal 2022.

Piedone îl face „oaie” pe Rareș Bogdan Foto: Facebook
Politică

Piedone îl face „oaie” pe Rareș Bogdan

Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, îl face „oaie” pe prim-vicepreședintela PNL Rareș Bogdan și sugerează că acesta ar fi sifonat sute de mii de euro de la companii de stat. Piedone a reacționat după ce Rareș Bogdan a declarat că Piedone se va situa pe locul 4 în competiția pentru primăria Capitalei și „îl va ajuta” pe fiul său, Vlad Popescu Piedone, să piardă alegerile la Sectorul 5. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Reacția de pe Facebook a primarului Piedone sugerează că Rareș Bogdan ar fi corupt și ar fi obținut bani de la companii de stat. Piedone îl face „oaie” pe Rareș Bogdan „Aud că behaie prin târg… o oaie! O oaie bleagă, dar fițoasă, obișnuită, încă de jună, să mulgă ciobanii înstăriți, ca să-și facă propria stână! Dacă “bogdan Întâmplătorul” era oaie, așa începeau conversațiile despre ea, prin saivane, izlazuri și stâne! “bogdan Întâmplătorul” e însă un un suport de mucava pentru diverse batiste de buzunar! Câteva curate, restul… pătate, dar scumpe! Am citit prin presa noastră de ziare că “bogdan Întâmplătorul” a plătit vreo 263 de mii de euro pentru o batistuță imprimată cu logoul Societății Naţionale de Transport de Gaze Naturale Transgaz SA Mediaş! Ba nu! Cred că ăla a fost un contract… Ori a dat el o batistuță pentru banii ăia… Ori o fi de când l-a nășit pe Florinel ăla mic? Știe el! Uite, altă batistuță purtată de oaia de Bruxelles are brodat un nume vestit: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj! Batistuța asta a fost lucrată, spălată și stoarsă… vreo 4 ani! Știe el! Oaia de Bruxelles mai are două broderii cumsecade pe batistuțe, dar… din respect pentru croitori nu detaliez! Știe el! Îți mai înșir câteva mărci de batistuțe pe care deja le ai în strungă, oaie! Așa… să ai subiecte de conversație când ți se face de behăit: Batistuța… Autoritatea de Supraveghere Financiară (300 mii euro) Batistuța… “Romgaz SA” (280 mii euro!) Batistuța… “Hidroelectrica SA” (110 mii euro) Batistuța… “Electrica Transilvania Nord SA” (Cam 100 mii euro) Nu, nu, oaie! Atât i-au costat să le porți batistuțele! Mai vrei? Că… mai am! Păi te ciufulești la Lupul singuratic, oaie!? Tu, ditamai milogul, expert la… ștate și stat degeaba, te-ai apucat să behăi la tramvai?”, a scris Piedone, care și-a ilustrat postarea cu o fotografie cu Rareș Bogdan. 2019: Sorina Matei, serial despre contractele lui Rareș Bogdan cu statul În 2019, jurnalista Sorina Matei a scris despre mai multe contracte încheiate de firmele lui Rareș Bogdan cu structuri de stat, inclusiv Transgaz. „Rareş Bogdan are de 12 ani contracte din bani publici de peste 260.000 de euro cu Transgaz”, afirma Sorina Matei. „Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca a avut timp de 4 ani contracte din bani publici cu 3 dintre firmele familiei Bogdan: Trend Communication SRL, Trend Media SRL/Clever Media SRL şi Kara Events& Flowers SRL”, mai scria ea. Nu este clar dacă Piedone s-a referit la aceste dezvăluiri vechi sau la altceva.

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme Foto: Facebook
Eveniment

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele Foto: ExxonMobile
Eveniment

OMV Romgaz anunță decizia exploata gazele

OMV și Romgaz anunță oficial, printr-un comunicat emis de Bursa de Valori, decizia de a exploata gazele din Marea Neagră. Investiția în faza de dezvoltare a proiectului este estimată la patru miliarde de euro și este estimată o producție de 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Procuția ar urma să înceapă în 2027. OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele „OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep. Acesta urmează să fie depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru confirmare. OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participație de 50% în proiect. OMV Petrom și Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale”, se arată în comunicatul BVB. Neptun Deep, la 160 de kilometri de țărm Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu, prin eficientizarea consumului energetic și reducerea emisiilor. Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerată în 2008 și a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

Petrom și Romgaz au rezervat o capacitate de 8,1 miliarde metri cubi Foto: Facebook OMV
Eveniment

Petrom Romgaz rezervat conducta Transgaz capacitate

Perimetrul Neptun Deep ar putea fi mai bogat decât se anunțase: Petrom și Romgaz au rezervat pe conducta Transgaz o capacitate anuală de 8,1 miliarde metri cubi, cu o treime peste ce se estimase inițial. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Petrom și Romgaz au rezervat o capacitate de 8,1 miliarde metri cubi Site-ul e-nergia.ro a consultat rezervarea Petrom și Romgaz pe conducta Tuzla-Podișor și scrie că „cei 9.800 MWh de gaze transportați orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde de metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în rețeaua națională de transport”. „Asta în condițiile în care toate estimările despre care s-a vorbit până acum pomeneau despre o producție de doar șase miliarde de metru cubi de gaze pe an. Așadat, timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa opt miliarde de metri cubi de gaze anual și au rezervat în consecință capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv și în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată”, arată e-nergia.ro. Cele două companii au constituit o garanție de 80 de milioane de dolari în favoarea Transgaz. OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, anunța, în februarie, Profit. Investiții de 2,9 miliarde lei doar în 2023 „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit.

OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore Foto: Facebook OMV
Economie

OMV Petrom Romgaz investiții exploatarea offshore

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Foto: Tele M
Eveniment

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România (sursa: romgaz.ro)
Investigații

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România. Compania controlată de statul român prin Ministerul Energiei va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a achiziționa acțiunile firmei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, filiala românească a grupului Exxon. Prin această tranzacție, Romgaz va prelua jumătate din zăcământul de gaze naturale Neptun Deep. Filiala de la București a grupului american Exxon a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Prețul oficial: 1,06 miliarde de dolari Tranzacția de 1,06 miliarde de dolari prin care Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, va prelua integral acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited se apropie de final. Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, a emis un raport la finalul lunii iunie prin care informa piața de capital că pentru finalizarea acestei tranzacții "au mai rămas două condiții suspensive de îndeplinit". Prima condiție prevede "aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la tranzacțiile prevăzute în Contract". Dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit de atunci. HG semnat de Ciucă Cea de-a doua condiție prevede "emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menținerea valabilității Acordului Petrolier" ca urmare a notificării Agenției Naționale pentru Resurse Minerale cu privire la tranzacție și la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Pentru a îndeplini această formalitate, premierul Nicolae Ciucă a adoptat în cursul zilei de miercuri o Hotărâre de Guvern. Practic, pentru finalizarea tranzacției mai este nevoie doar de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Romgaz plătește dublu pentru Exxon România Filiala românească a companiei ExxonMobile a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, ExxonMobile România mai are și datorii de peste 4,75 miliarde de lei. Defapt.ro a încercat să ia legătura cu Dan Dragoș Drăgan și Aristotel Marius Jud, președintele neexecutiv, respectiv directorul general al Romgaz, pentru a afla dacă statul va prelua și pierderile în urma tranzacției. Nici unul nu a răspuns la telefon. În schimb, Nicolae Bogdan Simescu, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Romgaz, a precizat că, la finalul tranzacției, Romgaz va prelua "o companie curată". Adică fără pierderi sau datorii. Gaze extrase în 2026 Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep era deținut în mod egal de OMV Petrom și Exxon România, un consorțiu în care firma americană deținea poziția de lider. În urma preluării de către Romgaz a companiei americane, poziția de lider a consorțiului a fost cedată firmei OMV Petrom. Reprezentanții statului român, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, susțin public că exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep va începe până la finalul anului 2026. Dar termenul ar putea fi devansat cu cel puțin un an. O altă problemă este legată de refuzul companiei OMV Petrom de a demara proiectul pentru că legea exploatării gazului offshore ar fi dezavantajoasă pentru grupul austriac.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră