joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: romarm

38 articole
Investigații

Șeful Romarm, lux la Las Vegas

Șeful Romarm, lux la Las Vegas. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului pesedist Radu Oprea, a fost într-o escapadă de lux pe banii statului în Las Vegas, acolo unde s-a întâlnit cu controversatul afacerist Ștefan Osain pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Tot în Las Vegas a fost și pesedistul Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, care s-a întâlnit cu producători și dealeri de arme. Culmea, Emanuel Ioana și doi subalterni de-ai săi s-au cazat la cel mai scump hotel de lux, Fontainebleau Las Vegas, în timp ce o altă delegație românească, de la fabrica de arme Cugir, a fost trimisă să se cazeze la un hotel de cinci ori mai ieftin. Aroganța făcută pe banii statului de Emanuel Ioana este ținută la secret, în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand de prezentare a muniției românești în Las Vegas. Șeful Romarm, lux la Las Vegas O delegație a Companiei Naționale Romarm a plecat la târgul de armament din Las Vegas cu acordul ministrului Economiei, pesedistul Radu Oprea, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Delegația a fost compusă din Emanuel Ioana, șeful Romarm, și doi subalterni de-ai săi. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că directorul Emanuel Ioana a cerut să fie cazat la cel mai scump hotel de lux din paradisul jocurilor de noroc: Fontainebleau Las Vegas. Pentru fiecare noapte de cazare, statul român a plătit 309 dolari. Existau și variante mai ieftine. De exemplu, dacă Ioana s-ar fi cazat la hotelul de lux al lui Donald Trump, fostul președinte al SUA, statul român ar fi plătit doar 199 de dolari pe noapte. Romarm refuză să dea detalii DeFapt.ro i-a solicitat lui Emanuel Ioana să comunice costurile și scopul vizitei în Las Vegas în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand amenajat la târgul de armament. Șeful Romarm nu a avut chef să respecte legea 544/2001 a informațiilor publice și să răspundă câți bani a risipit statul român pentru vizita sa în Las Vegas. În urma plângerii administrative făcute ca urmare a refuzului de a răspunde la solicitare, Emanuel Ioana a transmis informații fără nici o legătură cu solicitarea DeFapt.ro: "Deplasarea reprezentanților CN ROMARM SA în SUA (trei persoane) a fost făcută atât la solicitarea expresă a partenerilor comerciali (companii din SUA cu care CN Romarm SA a derulat și derulează contracte conform obiectului de activitate) cât și a reprezentanților guvernului SUA (invitația a fost făcută nominal)". Emanual Ioana se laudă cu Țuțu, cercetat de DNA Cât despre scopul deplăsării, Emanuel Ioana a ținut să precizeze că informațiile nu sunt de interes public, deși excursia sa în Las Vegas a fost plătită din banii publici ai statului român. În plus, Emanuel Ioana a transmis că Romarm este un partener important al SUA, fapt reflectat atât de presa internațională și națională, potrivit șefului Romarm. Pentru a justifica acest lucru, Ioana a trimis un link cu o știre de la PRO TV în care era citat Gabriel Țuțu, fostul director al Romarm, acuzat de DNA în dosarul privind achiziția măștilor. Ceea ce nu spune Emanuel Ioana este faptul România a exportat în SUA armament și muniție în valoare de doar 11 milioane de euro în anul 2022. O sumă infimă raportată la valoarea achizițiilor de armament făcute de către România din SUA. Întâlnire cu misteriosul Ștefan Osain DeFapt.ro a aflat că principala întâlnire pe care a avut-o Emanuel Ioana în Las Vegas a fost cu Ștefan Osain, un controversat afacerist român, pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Contactat de către DeFapt.ro, Ștefan Osain a recunoscut că s-a întâlnit cu șeful Romarm pentru a oferi consultanță pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în România. "Da, m-am întâlnit pentru pulberi, dar care e deja la Rheinmetall (proiectul - n.r.). Adică (râde - n.r.)... nu ai cum să faci o fabrică de pulberi ca companie privată. Doar statul poate să facă, compania privată eventual să vină cu consultanță", a spus Osain. Emanuel Ioana: "Întâlnire întâmplătoare" "Uite că... mă rog, nu mai contează. Rheinmetall a făcut ce a trebuit și a luat contractul, cum se zice. Am fost surprinși așa, pentru că era o companie americană și o companie finlandeză extrem de interesată de a ajuta România. Acestea erau companii de stat. Compania americană din South Lake este principalul furnizor al armatei americane. Compania finlandeză este considerată cel mai bun producător de pulberi, am avut o prezentare la Romarm, dar nu s-a mai întâmplat nimic", a adăugat Ștefan Osain pentru DeFapt.ro. Întrebat despre întâlnirea cu Ștefan Osain, Emanuel Ioana a declarat oficial că "întâlnirea a fost întâmplătoare în cadrul unui spațiu comun. Discuțiile nu au avut caracter comercial". Osain, însă, își amintește altfel întâlnirea, după cum s-a văzut din declarațiile sale.

Șeful Romarm, lux la Las Vegas (sursa: Facebook/Fontainebleau Las Vegas)
Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop. Pesedistul Radu Oprea, ministrul Economiei, și subalternul său Emanuel Ioana, șeful Romarm, sabotează companiile din industria de apărare de stat. Schema de lucru Schema este următoarea: ministrul a cerut 400 de tone de pulberi din rezervele de stat exclusiv pentru producția de muniții în fabricile de armament ale statului, dar șeful Romarm vrea să vândă pulberea în Bulgaria. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Emanuel Ioana, șeful Romarm, vrea să vândă pulberea unui dealer de arme din Bulgaria cu un preț de 15 euro pe kilogram, de trei ori mai ieftin decât prețul de piață. Pretextul: pulberea nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizată. Versiune susținută și de ministrul Radu Oprea. Dar amândoi sunt contraziși de Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că pulberea scoasă din rezervele de stat este însoțită de buletine de analiză și respectă formula chimică cerută de Ministerul Economiei. Procedura Radu Oprea, ministrul Economiei, l-a impus în toamna anului trecut pe Emanuel Ioana la conducerea Companiei Naționale Romarm, o structură de tip holding care importă și exportă produse militare pentru toate cele 15 companii producătoare de armament și muniție din subordinea sa. În contextul cererilor mari de cumpărare a muniției produse în România, Emanuel Ioana, în calitate de director general al Romarm, trebuia să asigure companiilor din industria de apărare de stat materia primă pentru producerea munițiilor. De exemplu, pulberea pentru muniții era cumpărată de la fabrica de pulberi din Serbia sau de la diverși intermediari din Bulgaria. Cum sârbii și bulgarii nu puteau să onoreze comenzile de pulberi făcute de Romarm, s-a apelat la o soluție de urgență: pulberea aflată în Rezervele de Stat. Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), a explicat pentru DeFapt.ro cum se pot scoate legal diverse tipuri de produse din depozitele statului. În cazul pulberilor, Ministerul Economiei a întrebat oficial dacă Rezervele de Stat pot să livreze anumite cantități și tipuri de pulberi, cu diverse formule chimice, către companiile din industria de apărare de stat. Companii care sunt prevăzute în anexa Ordonanței de Urgență 38 din 2010. Proces secret, dar bulgarul Gebrev a aflat În urma răspunsului afirmativ primit de la Rezervele de Stat, Ministerul Economiei a încropit un proiect de Ordonanță de Urgență prin care cerea Guvernului României să aprobe scoaterea din rezervele de stat a pulberii necesare pentru companiile de stat. Toate documentele acestei operațiuni au fost clasificate ca secret de stat. Secretul a fost atât de bine păstrat încât primul care a aflat de această afacere guvernamentală din spatele ușilor închise a fost bulgarul Emilian Gebrev, un dealer de arme cu state vechi în afacerile internaționale cu armament. Imediat, bulgarul a trimis o ofertă pe adresa companiei Romarm pentru a cumpăra pulberea destinată companiilor românești. Romarm și "partenerul bulgar" În fața acestei oportunități, Emanuel Ioana, șeful Romarm, și subalternii săi Bogdan Hera, director comercial, și Șerban Ianculescu, șeful serviciului export, s-au comportat ca niște agenți pentru compania EMCO, deținută de bulgarul Emilian Gebrev, fără să le pese de interesul statului român. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului că Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a trimis pe repede înainte ofertele companiei EMCO către companiile Uzina Mecanică Plopeni și Carfil. Mai mult, acestea cerea să i se comunice cantitățile de pulberi care pot fi vândute către "partenerul bulgar". Totodată, directorul Emanuel Ioana a făcut presiuni asupra directorilor companiilor subordonate pentru a vinde pulberea către Gebrev.. Analizele, invocate de Economie La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Oprea a transmis prin Biroul de Presă, la fel ca Romarm, că "materialele energetice (pulberea – n.r.), după ce sunt preluate de către filialele Romarm sunt supuse unei analize privind posibilitatea ca acestea să fie folosite în procesul propriu de fabricație pentru produsele din nomenclator. (…) În cazul în care materialele energetice nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizate, fie trebuie distruse conform legii, generând costuri suplimentare cu impact și asupra mediului înconjurător, fie pot fi valorificate, devenind generatoare de venituri suplimentare". Romarm a deschis subiectul Totodată, mai spune ministrul Radu Oprea că Romarm, atenție, "la solicitarea filialelor, inițiază discuții exploratorii de natură comercială pentru a identifica potențiale posibilități de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Numai că, în realitate, s-a întâmplat fix pe dos: discuțiile au fost inițiate de Romarm, nu de filiale. Mai mult, Romarm a inițiat discuții privind vânzarea pulberii înainte ca aceasta să fie preluată de către filiale sale de la ANRSPS. Viorel Stelian Popa, fostul director general de la Uzina Mecanică Plopeni (UMP), îl contrazice și pe ministrul Radu Oprea, dar și pe directorul Emanuel Ioana, susținând că UMP nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop DeFapt.ro l-a întrebat pe Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, dacă pulberea alocată Ministerului Economiei, respectiv companiilor din industria de apărare de stat, corespunde din punct de vedere calitativ. Acesta a răspuns că toate tipurile de pulberi au fost analizate și corespund din punct de vedere al formulei chimice cu ceea ce a solitat Ministerul Economiei. "Facem analize! Toate analizele sunt făcute de instituții specializate. Proprietățile pulberii sunt stabilite prin buletinul de analiză", a declarat Georgian Pop. Pulberea ieșită din Rezerve, neurmărită Întrebat insistent despre calitatea pulberii pe care o oferă Ministerului Economiei, Georgian Pop a declarat că "Ministerul Economiei cere produsul cu formula chimică de care au nevoie. Noi le-o punem la dispoziție în baza unei Ordonanțe de Urgență". Ceea ce înseamnă că pulberea cu pricina poate fi folosită în procesul de fabricare a munițiilor. Astfel, insinuarea ministrului Radu Oprea și a subalternului său Emanuel Ioana că pulberea nu ar corespunde din punct de vedere al parametrilor tehnici este falsă. Întrebat dacă urmărește trasabilitatea pulberii după ce este scoasă din depozitele statului pentru vedea dacă se respectă întocmai justificare invocată de ministru în Ordonanța de Urgență, Georgian Pop s-a spălat pe mâini: "După ce pleacă de la ANRSPS, nu mai e treaba mea ce se întâmplă cu ea".

România își sabotează producția de armament (sursa: necenzuratph.ro)
Investigații

România își sabotează producția de armament

România își sabotează producția de armament. 2,7 milioane euro a cheltuit Emanuel Ioana, actualul șef al Romarm, pentru achiziționare unor prese incomplete și nefuncționale pentru fabricarea tuburilor de muniție. Utilajele nefolosite zac abandonate de aproape patru ani de zile în halele Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), deținută de statul român prin Ministerul Economiei. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Viorel Stelian Popa, fostul director al UMP, a declarat pentru DeFapt.ro că a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru achizițiile girate de Emanuel Ioana. Sunt și alte exemple, potrivit acestuia: mănușile tricotate care se vindeau pe piață cu 1,5 lei erau cumpărate la un preț de zece ori mai mare, în timp ce pentru o mătură de nuiele se plătea în jur de 80 lei. Tubul de 37, lovitură NATO Emanuel Ioana a fost numit la începutul anului 2020 în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Uzinei Mecanice Plopeni de către liberalul Virgil Popescu, ministrul Economiei din acea perioadă. Printre primele măsuri luate de Ioana în această funcție a fost contractarea de utilaje noi pentru asamblarea tuburilor de muniție. Viorel Stelian Popa a declarat pentru DeFapt.ro că, în anul 2022, atunci când a fost numit director general al Uzinei Mecanice Plopeni, a găsit șapte utilaje pe care a încercat să le pună în funcțiune. Cinci orizontale pentru tuburi de la 100 la 155 și două orizontale pentru tubul de 37, lovitură NATO. "Merg în gol" "Au fost cumpărate pe vremea când domnul Ioana era președintele Consiliului de Administrație. Sunt vreo șapte utilaje de câteva milioane de euro. Nu funcționează pentru că au fost comandate prost", a declarat Viorel Stelian Popa. De exemplu, utilajele nu au sisteme de alimentare, nu au softuri, nu au fost folosite vreodată și sunt ieșite din garanție. Viorel Popa a explicat că a încercat să pună utilajele în funcțiune așa cum l-a rugat Florin Spătaru, fostul ministru al Economiei. Dar nu a reușit: "Nu s-a putut. Ele merg în gol, dar nu poți lucra nimic pe ele. Dacă dumneata îți cumperi o mașină fără roți și îți pornește motorul, cum te deplasezi cu ea? Sunt descompletate. A doua problemă: nu au fost făcute să aibă capacitatea asta să lucreze ce vrem noi.". În vara anului trecut, Popa a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu aceste achiziții. Cinci contracte unor turci Conform Sistemului Electronic de Achiziții Publice, în perioada decembrie 2019 – decembrie 2020, Uzina Mecanică Plopeni a atribuit cinci contracte firmei Ro-Mega Trade, deținută de afaceriștii turci Mehmet Tuncer Unal, Osman Oztaskin și Cuneyt Okcu. Toate, în urma unor licitații cu un singur ofertant. Primul contract, în valoare de 4,3 milioane lei, a fost atribuit pe 23 decembrie 2019 și prevedea achiziția unei prese pentru presat tuburi și servicii conexe. Adică instalarea presei, punerea în funcțiune și școlarizare operatori. Tot pe 23 decembrie 2019 s-a mai semnat un contract, în valoarea de 3,6 milioane lei, pentru achiziția unei prese mecanice. Trei contracte într-o singură zi Cel de-al treilea contract a fost atribuit tot pe 23 decembrie 2019 și prevedea achiziția unei prese pentru forjare și formare corpi și servicii conexe. Această presă a fost cumpărată pentru suma de 2,6 milioane lei. Practic, într-o singură zi, au fost atribuite trei licitații cu o valoare cumulată de 10,5 milioane lei, echivalentul a peste 2,1 milioane euro. Până la finalul anului 2020 s-au mai semnat alte trei contracte: pentru achiziția unui strung, o mașină de măsurat în coordonate 3D și o presă hidraulică 350 tone forță. Pentru ultimele trei achiziții, Uzina Mecanică Plopeni a mai plătit încă 2,8 milioane lei (560.000 de euro). România își sabotează producția de armament Viorel Popa spune că utilajele comandate de la firma Ro-Mega Trade au fost recepționate în mandatul lui Emanuel Ioana. "Nu sunt recepționate de mine, sunt recepționate din 2020. Nu le-au folosit deloc. Au ieșit și din garanție. Au avut un an sau doi ani garanție", a declarat Popa. Tot el susține că procurorii anticorupție au venit la fabrica de armament pentru a ridica documente, iar o parte dintre angajați au fost chemați să dea declarații la DNA. Însă nu știe dacă în dosarul de corupție a fost audiat și Emanuel Ioana. Acesta din urmă, actualul director al Romarm, a refuzat să răspundă întrebărilor care i-au fost adresate de către DeFapt.ro. DNA nu a ajuns încă la furnizori Am încercat să aflăm de la Elif Ozkan, directoarea companiei Ro-Mega Trade, care sunt motivele pentru care utilajele vândute fabricii de armament nu sunt funcționale și dacă Emanuel Ioana a negociat achiziția acestora înainte de a se efectua achiziția prin SEAP. Nu a vrut să răspundă direct, însă a transmis următoarele: "Până la acest moment nu avem cunoștintă de sesizarea făcută de Uzina Mecanica Plopeni la DNA. În situația în care informația pe care ne-ați transmis-o se va dovedi a fi adevarată, va asigurăm că societatea noastră va comunica organelor de cercetare penală toate informațiile ce ne vor fi cerute pentru justa soluționare a cauzei.". Pe rol, și un proces civil În ceea ce privește aspectele legate de proiectarea, instalarea și punerea în functiune a utilajelor livrate către Uzina Mecanica Plopeni, reprezentanții Ro-Mega Trade susțin că acestea fac obiectului dosarului civil nr. 5375/105/2022, proces aflat pe rolul Tribunalul Prahova. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani "Întrucat situația litigioasă existentă între Uzina Mecanică Plopeni și subscrisa urmează să fie tranșată de instanța de judecată, considerăm că nu este în interesul niciuneia din părțile litigante expunerea în spațiul public a unor aspecte care vizează obiectul dosarului civil indicat mai sus", spun reprezentanții Ro-Mega Trade. Complicata relație UMP - Romarm Emanuel Ioana a fost numit în funcția de director general al Romarm de actualul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, în august 2023. "Ioana mi-a trimis controale peste controale după ce a venit. A avut această supărare că de ce am ajuns cu dosarul ăsta la DNA. Pentru că, dacă nu ajungeam la DNA, eram eu răspunzător că ele nu funcționează. Acum Ioana spune că e nemulțumit, dar eu am dus fabrica pe profit. Am găsit o gaură de 70 de milioane lei datorie, dar am adus un profit mic de 16.000 de euro", a declarat Viorel Popa. Mănuși la preț de zece ori mai mare Fostul director al UMP Viorel Popa susține că o altă nemulțumire a lui Emanuel Ioana, în calitate de șef al Romarm, era legată de faptul că a scăpat de o încrengătură de firme care căpușau fabrica de armament. "Am dat o firmă afară, iar domnul Ioana i-a luat de mână și i-a dus la domnul ministru (Radu Oprea – n.r.) în birou. Pe mine m-au reclamat, m-au făcut, după ce am găsit o gaură de 100 și ceva de mii de euro. Aduceau marfă. O pereche de mănuși de cârpă care este 1,5 lei, tricotate, ordinare pe care la un schimb le arunci, le aducea la 15 lei. Și ele sunt un leu cincizeci. Așa, mi-a adus o mătură din nuiele, 80 de lei. Mai mult decât atâta, lăsau marfa în custodie la fabrică, chipurile până când o să facă documentele. Făceau proces verbal de custodie. Fabrica începea să le consume marfa, după aia acceptau prețul. După care veneau și spuneau să nu plătească pe firma care a dat marfa în custodie. Spuneau apoi . Plăteau marfa la 15 lei și îi dădeau în judecată și pe firma care a lăsat marfa în custodie și plăteau și pe firma aia. Sau nu mai aduceau nici un produs, se dădeau bilete la ordin, de aia rămâneau oamenii fără salarii", a spus Viorel Popa.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive. Emanuel Ioana, șeful Romarm, recunoaște oficial că vrea să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat, special pentru producția de muniție în industria de apărare românească, dealer-ului de arme Emilian Grebev, patronul firmei bulgare EMCO. Dar aruncă vina pe fabricile de armament care i-ar fi cerut acest lucru. Complet fals, spune directorul unei fabrici de armament. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament Informațiile obținute de către DeFapt.ro arată că Romarm vrea să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro kilogramul, deși fabricile de armament românești o cumpără din Serbia cu un preț mediu de cel puțin 40 de euro pe kilogram. Anul trecut, Uzina Mecanică Plopeni a plătit chiar și 120 de euro pe kilogram din cauza crizei de pulberi de pe piața internațională. Aceasta este o nouă afacere foarte ciudată girată de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, care pare că sabotează industria de apărare în timp ce un război are loc la granițele României. Rezerva de Stat scoate 400 de tone de pulberi DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Romarm, compania de stat deținută de Ministerul Economiei, vrea să vândă pulberea primită special pentru fabricile de armament românești de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. De această afacere nu este străin nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, cel care l-a numit în funcție pe Emanuel Ioana. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Totul a început anul trecut, după ce Guvernul României a dat o Ordonanță de Urgență prin care a decis ca Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, să scoată din rezervele de stat în jur de 400 de tone de pulberi pentru a fi împărțite fabricilor de armament de stat în vederea continuării producției de muniție. 1 leu/kg pentru Uzina Mecanică Plopeni Viorel Stelian Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni - una din fabricile de armament căreia i s-a alocat o cotă de pulberi de la Rezervele de Stat - a declarat pentru DeFapt.ro că prin Ordonanța de Urgență s-a stabilit că fiecare fabrică trebui să plătească un preț modic de un leu pe kilogramul de pulbere. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV "Rezervele de Stat ne-a dat cu un leu kilogramul, conform Ordonanței de Urgență. Un preț simbolic. Ne-a dat-o pentru producția proprie. Ne-a dat-o pentru comenzile care ar putea fi în producție. Intern, extern, nu contează", a spus directorul Viorel Stelian Popa. Directorul Romarm, Emanuel Ioana, a început la finalul anului trecut să facă presiuni asupra directorilor de la fabricile de armament să scoată la vânzare pulberea alocată de la Rezervele de Stat. Nu singur, ci împreună cu directorul comercial al Romarm, Bogdan Hera, și cu seful serviciului Export, Șerban Ianculescu. Romarm, presiuni la Plopeni: EMCO vrea pulberea De exemplu, a spus directorul Viorel Stelian Popa, în decembrie anul trecut, Romarm a notificat conducerea Uzinei Mecanice Plopeni (UMP) despre intenția firmei bulgare EMCO, deținută de magnatul Emilian Grebev, de a cumpăra pulberea. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp "I-am scris în decembrie, că a trimis din decembrie, i-am scris că nici măcar nu am preluat pulberea și analizăm întâi procesul de producție și când se va pune problema vom reveni asupra solicitării lor. Să dăm! Să dăm!", a precizat Popa. Șerban Ianculescu, șeful Serviciului Export din cadrul Romarm, a trimis în ianuarie 2024 un nou e-mail către fabricile de armament prin care a transmis scrisorile primite de la "partenerul EMCO", cu mențiunea că "acesta își manifesta dorința de achiziționare a pulberilor din stoc". Șeful Romarm știe că pulberea e neconformă pentru Plopeni La solicitarea DeFapt.ro, directorul Romarm, Emanuel Ioana, a precizat că pulberea, după ce este preluată de filiale, adică de fabricile de armament, este supusă unei analize privind posibilitatea ca aceasta să fie folosită în procesul propriu de fabricație a munițiilor: "În cazul în care materialele energetice (pulberile - n.r.) nu se încadrează în parametrii tehnici pentru utilizare, acestea trebuie fie distruse, conform legii, ceea ce implică costuri majore și creează probleme de mediu, sau valorificate, generând astfel venituri suplimentare”. Totodată, a mai declarat Ioana, Romarm (atenție - la solicitarea fabricilor de armament), "inițiază discuții exloratorii de natură comercială pentru a identifica posibilitățile de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Emanuel Ioana, șeful Romarm (sursa: defapt.ro) De fapt, pulberea nu a fost analizată încă Viorel Stelian Popa îl contrazice pe directorul Emanuel Ioana susținând că Uzina Mecanică Plopeni nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. "Pulberea despre care discutăm nici nu am ajuns să o preluăm de la rezerva de stat și deja ei vor să o vândă. Pulberea se va prelua prin februarie", a mai spus directorul Popa. Practic, directorul Emanuel Ioana minte ca să acopere controversata afacere, girată de ministrul Radu Oprea. Pe de-o parte, este contrazis de subalternul său direct, Șerban Ianculescu, care a trimis oferta bulgarilor. Pe de altă parte, de unde știe directorul Emanuel Ioana că pulberea de la Rezervele de Stat este neconformă, în contextul în care aceasta nu avea cum să fie supusă unei analiza dacă nici măcar nu a ajuns în depozitele fabricilor de armament? Prețul de vânzare către EMCO: 15 euro/kg Viorel Stelian Popa, directorul UMP, a explicat pentru DeFapt.ro că fabrica de armament pe care o conduce, în cazul în care afacerea nu este stopată, urmează să vândă pulberea cu șapte euro pe kilogram către Romarm. La rândul ei, Romarm urmează să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro pe kilogram către EMCO, firma bulgarului Emilian Grebev. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani De exemplu, dacă EMCO urmează să cumpere 200 de tone de pulberi, ar urma să plătească în jur de trei milioane de euro. Din această sumă, Romarm ar urma să își oprească 1,6 milioane euro, iar restul să îi dea Uzinei Mecanice Plopeni. Ulterior, Emanuel Ioana, în calitate de director Romarm, ar trebui să cumpere pulberea de la sârbi și/sau de la bulgari pentru a acoperi necesarul pentru producția de muniție de la Plopeni. Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive Doar că prețul minim cu care Romarm ar cumpăra ar fi de 40 de euro pe kilogram, adică cu 25 de euro mai scump decât cel de vânzare al pulberilor din Rezerva de Stat. Întrebat dacă industria de apărare românească are în acest moment suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției, dar și cum explică că prețul de vânzare către EMCO Bulgaria este mai mic decât prețul de achiziție a pulberei din Serbia, directorul Emanuel Ioana s-a ascuns în spatele secretului comercial. "Informațiile solicitate sunt aferente activităților comerciale iar divulgarea acestora ar aduce atingere principiului concurenței loiale", a precizat Emanuel Ioana. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a răspuns încă solicitării transmise de către DeFapt.ro.

Romarm face pulbere industria de apărare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Romarm face pulbere industria de apărare

Romarm face pulbere industria de apărare. România a scos în jur de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție. Dar Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă pe repede înainte magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi. Mană cerească: 400 de tone de pulberi din Rezerva de Stat Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani. Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață. De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000. O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm. Romarm face pulbere industria de apărare Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea. DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. "Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem", a spus directorul Bogdan Hera. Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă. Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost pus șef la Romarm de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea. Nici acesta din urmă, deși Romarm este în subordinea Ministerului Economiei, nu a răspuns solicitării transmise în legătură cu această afacere controversată. Bulgarii cumpără pulbere ieftină și o revând scump Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. "Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea", a spus râzând liderul de sindicat. Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. Fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi "Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România", a declarat Constantin Bucuroiu. Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. "Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi. Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi", a declarat Bucuroiu. Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament. Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: "Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova". Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA (sursa: Facebook/Rares Bogdan)
Justiție

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA. Europarlamentarul s-a prezentat, joi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA Sursele citate au arătat că el a fost audiat în calitate de martor în dosarul în care sunt cercetaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal Victor Piţurcă, fiul acestuia, Alexandru Piţurcă, şi directorul general al Companiei Naţionale Romarm SA, Gabriel Ţuţu, în legătură cu achiziţii de măşti de protecţie neconforme pentru Ministerul Apărării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie. Prejudiciu: 8,6 milioane de lei "Prin demersurile menţionate, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)", arată anchetatorii. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Într-un context asemănător, procurorii spun că, în perioada 19 martie 2020 - 10 aprilie 2020, Gabriel Ţuţu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în aceste achiziţii introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale a unui prieten de-al său fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă. Consultanță de fațadă "În schimbul acestor , suspectul Gabriel Ţuţu ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MApN şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat, Gabriel Ţuţu ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei", susţin procurorii anticorupţie. Citește și: Țuțu, demis în sfârșit de la Romarm după ce DNA l-a acuzat de trucarea unor licitații pentru măști în pandemie DNA mai arată că Alexandru Piţurcă ar fi acceptat, în mod direct, condiţiile impuse de Gabriel Ţuţu, în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul MApN şi că îi va determina să încredinţeze, direct şi fără proceduri publice, contracte de furnizare produse de protecţie împotriva coronavirusului.

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm. Consiliul de Administraţie al Romarm a decis revocarea din funcţie a directorului general al companiei, Gabriel Ţuţu, începând cu data de 14 martie 2023. Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm "Având în vedere evoluţia evenimentelor cu privire la situaţia domnului Gabriel Ţuţu, prin impunerea unor noi obligaţii în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar, Consiliul de Administraţie al CN Romarm SA a decis revocarea domnului Gabriel Ţuţu din calitatea de director general al companiei, începând cu data de 14.03.2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până la numirea unui nou director general, conducerea executivă va fi asigurată de directorul economic", se menţionează într-un comunicat publicat pe site-ul companiei. Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat joi, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, că decizia privind demiterea lui Gabriel Ţuţu a fost luată după ce Parchetul a decis măsuri suplimentare privind situaţia juridică a acestuia. "Am primit de la Parchet măsuri suplimentare în situaţia juridică pe care domnul Ţuţu o are şi atunci Consiliul de Administraţie s-a întrunit azi şi, la finalizarea concediului de odihnă, asta însemnând data de 14 martie, dânsul va fi revocat din funcţie. Decizia este luată în Consiliul de Administraţie", a explicat Spătaru. Trei luni pentru un nou director Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunţat la finele lunii februarie că ministerul a demarat procedurile pentru selecţia Consiliului de Administraţie al Romarm şi a directorului general, conform Ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, menţionând că procedura ar putea să dureze aproximativ trei luni. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Conform DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie.

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Justiție

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: la instanțe

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, susține că Corpul de Control din subordinea sa a sesizat instanțele de judecată în legătură cu jaful de la Romarm. Dar, atenție, nu a sesizat Direcția Națională Anticorupție sau Parchetul General, instituții care au în atribuții investigarea unor posibile fapte de corupție, fraude sau alte infracțiuni. Practic, ministrul Florin Spătaru și Corpul de Control din subordinea sa nu știu care este rolul instanțelor de judecată și al unităților de parchet. Ministrul Florin Spătaru nu este la prima gafă. Într-o emisiune TV s-a autodeclarat ministru al Energiei, deși el este ministru al Economiei. Țuțu, investigat de DNA Gabriel Țuțu, șeful companie Romarm, deținută integral de Ministerul Economiei, este implicat într-un scandal de corupție de amploare. Procurorii anticorupție susțin că Romarm a fost prejudiciată cu peste 8,6 milioane de lei prin achiziția unor instalații de producție a măștilor medicale. Totodată, în sediul Romarm, Gabriel Țuțu a negociat vânzarea mai multor tipuri de echipamente medicale de protecție Ministerului Apărării Naționale. Măștile medicale ajunse la Armată ar fi fost neconforme. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp În afacere au fost implicați Victor Pițurcă și fiul său, Alexandru Pițurcă, puși sub control judiciar de DNA. Țuțu, pus și el sub control judiciar, este acuzat de abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual. Șeful Romarm, greu de schimbat din funcție În urma declanșării scandalului de corupție, atribuțiile directorului Gabriel Țuțu au fost preluate de Florentina Micu, actual director economic al Romarm. Ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, susține că a solicitat conducerii Romarm să trimită o scrisoare către instanța de judecată pentru a afla dacă Gabriel Țuțu mai poate conduce sau nu compania statului. „Am solicitat companiei Romarm să facă, să trimită o scrisoare către instanțe pentru a clarifica situația juridică a domnului Gabriel Țuțu. În urma răspunsului pe care îl vom primi, vom lua deciziile corespunzătoare, urmând să analizăm contractul de mandat și valabilitatea acestui contract în această situație”, a declarat ministrul Spătaru. Acesta nu a precizat ce instanțe vor primi scrisoarea. Totodată, ministrul a mai menționat că Romarm funcționează, are o structură de conducere cu responabilități clare: „Da, avem această situație cu directorul general. Dar vreau să țineți cont că vorbim de o companie de stat care are un CA funcțional și poate lua decizii în această perioadă”. Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele Ministrul Spătaru a mai spus, într-o conferință de presă, că în urma primirii unor rapoarte ale Curții de Conturi a României și ale Corpului de Control din subordinea sa, a sesizat instanțele de judecată. „Pentru că Ministerul Economiei în baza raportului Curții de Conturi și a unui raport efectuat de Corpul de Control al ministrului Economiei a colaborat cu instanțele judecătorești pentru a clarifica această situație. Aceste echipamente au fost achiziționate de către Compania Romarm și, practic, fiind o anchetă pe rol trebuia să colaborăm cu ei. Vreau să las instanțele judecătorești să decidă asupra acelor contracte”, a declarat ministrul Florin Spătaru. Doar că cercetarea neregulilor constatate de Curtea de Conturi și de Corpul de Control al ministrului Florin Spătaru sunt de competența unităților de parchet și nu a instanțelor de judecată. Întrebat dacă nu cumva a vrut să spună că a sesizat Parchetul General, ministrul Florin Spăatru a declarat apăsat că nu. „Corpul de Control nu a sesizat parchetul în legătură cu Romarm. Corpul de Control a transmis informațiile necesare în urma controlului efectuat către instanțe. Există un proces în curs care urmează să fie finalizat”, a declarat ministrul Spătaru.

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

Țuțu, șeful Romarm, avea o interdicție de 5 ani de la ASF Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Țuțu, șeful Romarm, avea interdicție de 5 ani de la ASF

Gabriel Țuțu, șeful Romarm, avea o interdicție de 5 ani de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și nu putea vinde nici măcar o poliță de asigurare, dar a fost pus să conducă industria de armament a României, scrie Libertatea. Țuțu, șeful Romarm, avea o interdicție de 5 ani de la ASF Procurorii DNA vor solicita Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă pentru 30 de zile a directorului Romarm, Gabriel Ţuţu, şi a lui Alexandru Piţurcă, fiul lui Victor Piţurcă, în dosarul legat de achiziţii de măşti de protecţie neconforme pentru Ministerul Apărării. Potrivit DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie. Potrivit Libertatea, printr-o firmă de consultanță, exact ca în cazul anchetat de procurorii DNA, Țuțu a fost implicat în falimentul societății de asigurări Forte. „ASF a constatat în 2016 că există «îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea și probitatea morală a domnului Țuțu Gabriel de a-și exercita atribuțiile corespunzătoare funcției» și i-a interzis ca, vreme de cinci ani, să facă parte din conducerea unei societăți de asigurări. Exact pe perioada restricției, el a fost numit director general al ROMARM, care înglobează 15 uzine, fabrici și un institut de cercetări, de importanță strategică”, scrie Libertatea. În decizia ASF cu numărul 1.359 din 7 iulie 2016 s-a hotărât că Țuțu e amendat cu 50.000 de lei și are interdicție de a ocupa orice funcție care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru o perioadă de 5 ani de la comunicarea deciziei de sancţionare. Țuțu nu pare să fi atacat în instanță această decizie. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă jr a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcii, reținuți de DNA

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity (sursa: romarm.ro)
Eveniment

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și protejatul ministrului liberal Virgil Popescu, a fost reținut de procurorii anticorupție pentru că a vândut măști neconforme Ministerului Apărării Naționale. În același dosar de corupție a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul selecționer al echipei de fotbal a României, pentru că o parte dintre produsele neconforme au fost achiziționate prin intermediul unei societăți deținute de fiul său. Numele lui Gabriel Țuțu apare în mai multe afaceri controversate, inclusiv în achiziția de rachete ruginite din Bulgaria pe care le-a revândut în Ucraina. În această operațiune a fost implicată direct compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity Gabriel Țuțu și-a început cariera în 1995 ca agent de poliție în Galați. A rezistat doar trei ani. Nu se știe ce a făcut în perioada 1998-2001. Dar în 2001 îl regăsim ca angajat al companiei de pază Securent SA, societate care l-a pus șef de securitate la Arcelor Mittal Steel Galați. De acolo, a fost recuperat de Serviciul Român de Informații, care i-a dat pe mână coordonarea unei echipe de identificare, prevenire și combatere a amenințărilor din spațiul cibernetic care pun în pericol securitatea națională a României. Se întâmpla în aprilie 2003, în timp ce Țuțu urma cursurile unui master la Academia Națională de Informații. Pe această funcție, Țuțu a rezistat până în august 2011, potrivit propriului CV, deși nu avea specializări în securitatea cibernetică. Studiile superioare ale lui Țuțu sunt de drept, la Universitatea "Danubius" din Galați. Dezastrul Țuțu De la SRI, Gabriel Țuțu a ajuns șef al departamentului juridic la Ministerul Comunicațiilor. Ulterior, a trecut prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost salvat în decembrie 2019 de ministrul Economiei, liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la șefia companiei de stat Romarm, principalul producător și exportator de produse militare din România. Sub ministrul Virgil Popescu, Gabriel Țuțu a fost implicat într-o serie de achiziții controversate în plină pandemie. De exemplu, a cumpărat instalații chinezești pentru a produce măști medicale la Uzina Mecanică Plopeni. La scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, echipamentele chinezești s-au stricat. În toamna anului 2020, Gabriel Țuțu l-a însoțit pe ministrul Virgil Popescu l-a Mehedinți, în timpul campaniei electorale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Acolo a promis că va construi fabrica de arme Beretta, dar proiectul a fost abandonat, iar Romarm a rămas cu obligația de offset. Filiera Belarus - Bulgaria - Romarm - Ucraina În vara anului 2022, la aproape șase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, o ancheta jurnalistică a unei publicații bulgare a dezvăluit că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a cumpărat rachete ruginite din Bulgaria, produse în Belarus, pentru a fi vândute în Ucraina. Militarii ucraineni au refuzat muniția livrată de Romarm pentru că aceasta era deformată și ruginită. În urma acestei controversate afaceri cu armament, actualul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a promis declanșarea unei anchete interne. Rezultatele nu au mai fost făcute publice.

Șeful Romarm, Gabriel Țuțu, reținut de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Șeful Romarm, reținut de DNA

Șeful Romarm, Gabriel Țuțu, a fost reținut de DNA, susțin mai multe publicații. Potrivit Antena 3 CNN și Digi 24, Gabriel Țuțu a fost audiat de DNA în dosarul prin care MApN a achiziționat mai multe măști și viziere într-un contract de 11 milioane de lei, bani care ar fi ajuns la fiul lui Victor Pițurcă. Aceste măști au fost neconforme, lucru precizat și de medici. În acest dosar a fost reținut și Victor Pițurcă. Șeful Romarm, reținut de DNA DeFapt.ro a scris, în martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă «pușculița PNL»”. Romarm este în subordinea ministerului Economiei. Șeful Romarm este un absolvent al Școlii de Poliție Vasile Lascăr – unde sunt pregătiți subofițerii/ agenții de poliție - și apoi a lucrat ca agent de poliție în Galați. A urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea „Danubius“ din Galați. Din 2001, a preluat conducerea pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați. Conform propriului CV, peste noapte, a ajuns ofițer și șeful unui Departament din cadrul Serviciului Român de Informații, funcție pe care a rezistat din 2003 până în 2011. De la SRI a ajuns șef departament juridic la Ministerul Comunicațiilor, a trecut și prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost recuperat și instalat la șefia companiei Romarm în decembrie 2019. Pe site-ul Romarm, Țuțu se recomandă: „Un manager extrem de motivat și proactiv, cu o experiență solidă în domeniul sistemelor de securitate și siguranță a informației. Nivelul ridicat de integritate și sprijinul oferit echipei definesc un comportament de leader cu rezultate dovedite în poziția de manager. 10 ani de experiență în Serviciul Român de Informații și 5 ani de securitate comercială, timp în care au fost menținute colaborări prolifice cu mai multe agenții guvernamentale, diplomatice și de informații”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră