sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: romanii

6 articole
Eveniment

Românii preferă tăria și vinul, berii

Românii preferă tăria și vinul, berii. Consumul mediu pe locuitor al băuturilor în România a înregistrat schimbări semnificative în 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșteri s-au înregistrat la băuturile nealcoolice, vinuri și băuturile alcoolice distilate, în timp ce consumul de bere a scăzut. Românii preferă tăria și vinul, berii Consumul mediu de bere pe locuitor a scăzut cu 2,9 litri în 2023, comparativ cu anul anterior. Resursele totale de bere au fost mai mici cu 532.200 hectolitri, din care: Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia 93,4% au provenit din producția internă, care a scăzut cu 2,1% (-339.800 hectolitri); Importurile de bere au scăzut semnificativ, cu 33,3%; Disponibilul de bere pentru consum uman s-a redus cu 3,4%. Vinurile: Producție în creștere și consum sporit Sectorul vinurilor a înregistrat o creștere generală a resurselor totale cu 541.000 hectolitri, datorită majorării producției cu 20,9% (+803.900 hectolitri). Importurile de vinuri au crescut cu 7,5% (+43.200 hectolitri); Stocurile inițiale de vinuri au scăzut cu 10,4% (-306.100 hectolitri); Consumul uman de vinuri a crescut cu 178.700 hectolitri. Exporturile de vinuri, în schimb, au scăzut cu 8.300 hectolitri față de 2022. Crește consumul de tărie Resursele totale de băuturi alcoolice distilate au crescut cu 138.500 hectolitri alcool 100% în 2023. Principalele categorii analizate includ: Lichioruri, alcool etilic și alte băuturi alcoolice distilate: creștere a resurselor cu 140.000 hectolitri și o majorare a consumului uman cu 45,3%. Consumul mediu pe locuitor a crescut de la 1,4 litri la 2,1 litri alcool 100%. Rachiuri naturale și coniac: Producția a scăzut cu 13,5% (-9.200 hectolitri alcool 100%), dar consumul mediu pe locuitor s-a menținut constant. Whisky, gin, rom și votcă: Resursele totale au crescut cu 9.000 hectolitri alcool 100%, deși producția a scăzut cu 9,3%, iar importurile au crescut cu 9%. Băuturile nealcoolice, creșteri pe toate segmentele Resursele totale de băuturi nealcoolice (ape minerale, băuturi răcoritoare și bere nealcoolică) au crescut cu 1.928.500 hectolitri în 2023. Creșterea a fost impulsionată de: producția internă, care a avut cea mai mare contribuție; consumul mediu pe locuitor, care a crescut cu 5,6 litri (+2,3%). Ape minerale: creștere de 4,5% (+5,3 litri); Bere nealcoolică: creștere de 2,1% (+0,1 litri); Băuturi răcoritoare: creștere de 0,2% (+0,2 litri). Apele minerale au avut cea mai mare pondere în consumul de băuturi nealcoolice, fiind în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de anul anterior. Preferințele consumatorilor Anul 2023 a marcat o diversificare în preferințele de consum ale românilor. Dacă berea a cunoscut o scădere, băuturile nealcoolice, vinurile și băuturile alcoolice distilate au înregistrat creșteri importante. Aceste schimbări reflectă atât tendințele pieței interne, cât și influențele economice și culturale.

Românii preferă tăria și vinul, berii (sursa: Pexels/cottonbro studio)
La ce folosește internetul în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

La ce folosește internetul în România

La ce folosește internetul în România. Românii excelează în utilizarea rețelelor sociale, dar rămân reticenți în ceea ce privește cumpărăturile și operațiunile bancare online. La ce folosește internetul în România Deși se situează la nivelul țărilor nordice în privința socializării digitale, adoptarea serviciilor financiare moderne pe internet este încă redusă. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Acest contrast evidențiază un potențial uriaș nevalorificat în peisajul digital al României. Provocările în adoptarea tehnologiilor financiare moderne persistă, dar oportunitățile de dezvoltare sunt considerabile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice (sursa: Facebook/Institut der deutschen Wirtschaft)
Economie

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice. Conform Blocului Național Sindical (BNS), viitorul Guvern va implementa măsuri economice menite să readucă economia României în parametri de normalitate, dar acestea vor afecta întreaga populație. Românii vor deconta viitoarele măsuri economice "Întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate," menționează BNS într-un comunicat. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Ei atrag atenția că toate segmentele, de la salariați și pensionari până la beneficiarii de asistență socială, vor resimți efectele ajustărilor. Pentru a reduce deficitul, BNS estimează că Guvernul va implementa măsuri de creștere a veniturilor din impozitul pe venit și va limita creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială. "Beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei," susțin sindicaliștii, sugerând un impact major asupra celor cu venituri mici. Creșterea sarcinii fiscale în 2025 și 2026 Potrivit BNS, Guvernul a angajat reforme fiscale, care vor genera venituri suplimentare echivalente cu 1,1% din PIB în 2025, în special din impozitul pe venit. "O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%," precizează comunicatul. Reforma Fiscală: scenariile Băncii Mondiale Banca Mondială a propus mai multe scenarii de reformă fiscală, incluzând eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, Construcții și Agricultură, creșterea cotei unice sau trecerea la un impozit progresiv. "Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat," subliniază BNS. Pierderi de venit net pentru lucrătorii din construcții și agricultură Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din Construcții și Agricultură ar însemna o reducere cu 15% a salariului net, estimat pentru un salariu brut de 5.000 de lei. În plus, eliminarea deducerilor personale și introducerea unui credit fiscal anual vor reduce salariile nete cu până la 3% pentru veniturile brute de sub 5.400 de lei. Creșterea cotei unice: impact asupra veniturilor medii și mari Creșterea cotei unice de la 10% la 13% va avea un impact negativ asupra veniturilor nete pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, reducându-le cu aproximativ 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 de lei, BNS estimează o scădere a venitului net cu 5,8% pentru salariile până în 4.000 de lei și cu 3,6% pentru veniturile de până la 5.500 de lei. Variantele de impozit progresiv Reformele fiscale nr. 3 și 4, propuse de Banca Mondială, includ un impozit progresiv, cu cote marginale de până la 18% și 25%, însoțite de renunțarea la deductibilitatea CAS și la CASS pentru salariați. "Şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură," se arată în comunicat, ceea ce ar majora semnificativ povara fiscală. Măsurile propuse subliniază riscul unei poveri fiscale crescute pentru populație, în contextul unei economii aflate deja sub presiune.

Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii (sursa: facebook/MApN)
Eveniment

Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii

Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii. Românii întâmpină dificultăți majore în ceea ce privește percepția riscului și implicarea comunitară, susține Dan Jurcan, director de Cercetare și Dezvoltare la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). El a explicat că, în general, românii au tendința de a aștepta ca statul să le rezolve problemele, considerând că li se cuvine acest lucru. Acesta a adăugat că românii sunt mai apropiați, ca mentalitate, de ruși. Motivele pentru care românii evită asigurările La masa rotundă organizată de DC Media Group, cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-și asigure locuințele”, Dan Jurcan a prezentat câteva date sociologice. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro "Cred că abordarea prin perspectivă legislativă rezolvă parţial problema. Dovadă că aţi văzut, există lege, primarii ar trebui să o respecte şi cu toate astea nu o respectă, pentru că există costuri electorale. Problema este mult mai profundă. S-a vorbit aici despre informare şi s-a prezentat faptul că s-au desfăşurat campanii de informare şi, cu toate acestea, undeva 15-20% respectă regulile când este vorba de cutremur. Noi, ca sociologi, în principiu, cuantificăm, măsurăm, încercăm să identificăm probleme, soluţii şi, eventual, să facem recomandări. Asta am făcut-o şi din colaborarea dintre IRES şi GSU şi un SAR pe tot ceea ce înseamnă să spunem măsurarea rezilienţei sau evaluarea culturii riscului în România. Şi aş vrea să vă dau câteva date care răspund într-un fel la întrebările cheie pe care ar trebui să le punem atunci când discutăm de ce nu se asigură românii. Şi aici întrebările cheie ar fi: ştiu, pot şi ultima şi cea mai importantă dacă vor să se asigure?", a spus acesta. Bine informați cu privire la sancțiuni Conform sociologului, 90% dintre români sunt bine informați cu privire la PAD și la obligația de a încheia această asigurare, iar aproximativ 85% dintre aceștia știu că riscă sancțiuni sau amenzi în cazul în care nu o încheie. "Interesul pentru asigurări este destul de ridicat, undeva la 75%, şi, cu toate acestea, vedem că atunci când discutăm despre comportament doar 24% îşi încheie acest tip de asigurare. Dacă discutăm despre CASCO sau despre RCA, procentele sunt mult, mult mai mari şi ar trebui să ne întrebăm de ce acolo funcţionează şi aici nu. Sigur că, până la urmă, această abordare punitivă a statului, faptul că în mod automat dacă ai încălcat legea eşti pedepsit, funcţionează, dar funcţionează doar parţial", a menţionat el. Industria asigurărilor În ceea ce priveşte încrederea în industria asigurărilor, Dan Jurcan a precizat că aceasta a crescut foarte mult în ultimii 5-6 ani, de la în jur de 30%, când s-au început măsurătorile, la undeva la 40-45% acum, mult mai sus decât încrederea în Parlament sau un politicieni, care este situată pe la 10-15%. "Şi am mai văzut ceva: încrederea este mult mai ridicată atunci când oamenii interacţionează direct cu brokerii de asigurări, se duc la societăţile de asigurări şi pun întrebări, li se răspunde. Atunci, nivelul de încredere şi gradul de responsivitate este mult mai ridicat decât dacă discutăm despre informarea, să spunem, prin intermediul televiziunii. Şi apropo de asta, când e vorba de asigurări, românii, în principiu, se informează de la televiziune, din mediul online, pe site-uri şi direct de la societăţile de asigurări. Când discutăm despre a şti, cam în zona asta ne învârtim", a susţinut directorul. "Deficit de conștientizare" La întrebarea dacă românii conştientizează suficient faptul că trebuie să se asigure, Jurcan avertizează că aici este o mare problemă, pentru că la nivel de comportament se observă că nu. "Există un deficit de conştientizare în ceea ce înseamnă şi rezilienţa şi existenţa riscului, iar motivaţia invocată de cei care nu se asigură este faptul că nu au bani. Paradoxal, această sumă, care, sigur, pare mică la prima vedere, pentru cei din mediul rural, care depind de venitul minim garantat sau de ajutoare de la stat, este semnificativă. Şi vă spuneam că aproape 45% dintre cei care nu se asigură invocă lipsa veniturilor. Asta răspunde la a doua întrebare dacă pot sau nu pot. Ultima întrebare: Totuşi, de ce nu vor? Adică la nivel de comportament de ce nu se întâmplă acest lucru? Putem discuta despre deficit de informare şi am văzut aici că există campanii de informare care rezolvă parţial problema. Putem discuta de, să spunem, optimizare legislativă şi e posibil, dacă se măreşte pragul, să vedem o atractivitate a PAD-ului, dar în mod clar, dacă ai mărit pragul, probabil că se va mări şi PAD-ul pe care trebuie să-l plăteşti. Dar e o altă problemă care ne diferenţiază pe noi faţă de ceilalţi. Nu avem în cultura noastră naţională percepţia riscului", a arătat el. Românii, aceeași mentalitate paternalistă, ca rușii Dan Jurcan a subliniat că românii sunt radical diferiţi în raport cu danezii şi britanicii, mai apropiaţi de polonezi şi unguri, dar, ca mentalitate, suntem asemănători cu ruşii. "Suntem foarte diferiţi. Problematica asigurărilor vine pe filiera anglo-saxonă. La noi nu există, n-a existat - spuneaţi că legea a fost adoptată doar de 15 ani, că discutăm despre PAD, adică e relativ recentă - şi se tot vorbeşte de rezilienţă, de percepţia riscului. Românii vor spune întotdeauna declarativ, dar dacă ne uităm puţin pe studii multiculturale, vedem că suntem radical diferiţi faţă de danezi, faţă de britanici şi semănăm oarecum cu polonezii şi cu ungurii, dar ei sunt mult mai proactivi şi vedem asta şi pe la ştiri. Aţi văzut la ultimele inundaţii că şi ungurii şi polonezii n-au avut nicio problemă să pună mâna şi să-i ajute pe jandarmi să facă baraje împotriva inundaţiilor. La noi, sunt clasice imaginile cu oamenii care stăteau pe margine şi jandarmii care le scoteau lucrurile din casă. Da, avem o problemă de educaţie majoră când este vorba de atitudinea faţă de risc, faţă de spiritul comunitar şi avem impresia că ni se cuvine şi statul trebuie să facă totul. Şi vă spuneam că aici, în mod paradoxal, suntem mai degrabă asemănători cu ruşii ca mentalitate. Este un psiholog social olandez care a făcut astfel de studii (...) Românii încă trăiesc într-o mentalitate paternalistă, îşi vând loialitatea pe ideea 'nu este responsabilitatea mea, este responsabilitatea statului, a tătucului' - el trebuie să vină şi să facă -, a primarului, dacă îi dau votul. Şi de aici acest tip de pasivitate şi neimplicare comunitară", a explicat reprezentantul IRES. Ultimele locuri din UE De asemenea, când vorbim de atitudinea faţă de risc, românii se află la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană. "Nu ştim, preferăm siguranţa, şi nu ştim ce înseamnă incertitudinea. Credem că nu ni se poate întâmpla şi, atunci când ni se întâmplă, pur şi simplu ne uităm la guvern, pentru că, vă spuneam, spre deosebire de alte ţări, suntem obişnuiţi să ne tranzacţionăm într-un fel loialitatea în această relaţie cu autorităţile, adică le oferim toată puterea pe ideea că atunci când se întâmplă ceva, tu stat, tu guvern trebuie să mă protejezi. Şi, în principiu, dacă ne uităm, aşa se şi întâmplă. Statul oferă ajutoare. Ce s-ar întâmpla dacă statul nu ar mai oferi ajutoare? Oare oamenii nu cumva ar fi mai tentaţi să se asigure? Dar trăim în această ecuaţie a complicităţii în care politicienii, de dragul voturilor, întotdeauna vor face asta. La fel cum spunea şi domnul primar: ' nu voi sancţiona niciodată pe cineva care nu are PAD pentru că pierd voturi", a transmis specialistul. Cum ne educăm copiii? Un ultim aspect la care acesta a făcut referire a fost educaţia, modul în care românii îşi cresc copiii, într-un spaţiu al certitudinii şi nelăsându-i să exploreze lumea. "Tot pe această scală a măsurătorilor este ceea ce se numeşte grad de indulgenţă versus control. Adică, mai pe scurt, cum ne educăm noi copiii? Îi încurajăm să exploreze lumea, să-şi asume riscul? Şi aduceţi-vă aminte din copilărie că 'nu face asta', 'nu face asta', 'nu face asta'. A fost oarecum dictonul cheie al copilăriei. Or, ce înseamnă asta? Înseamnă că ne creştem copiii într-un spaţiu al certitudinii şi nu-i lăsăm să exploreze lumea. Le spunem tot timpul, le cultivăm frica, în loc să le cultivăm curajul. Or, nu poţi să ai o cultură a rezilienţei cu teama de a explora tot ceea ce înseamnă mediu înconjurător, lipsa capacităţii de a înţelege felul în care funcţionează lumea şi faptul că există incertitudine. Soluţia nu e să bagi capul nisip sau să te uiţi la guvern. Soluţia e să înţelegi că un astfel de risc există şi de aici vine, de fapt, şi ceea ce înseamnă deresponsabilizarea versus responsabilitate. Avem cote foarte mari de asigurare în Occident, pentru că acolo oamenii nu se uită la guvern atunci când li se întâmplă ceva. Ei înţeleg că sunt responsabili pentru propriul lor destin şi automat asta aduce inclusiv responsabilitatea unui comportament atunci când discutăm despre dezastre. Deci, ceea ce cred, nu este suficient să meargă domnii de la ISU prin şcoli - ok, e important - şi să prezintă pliante şi campanii legate de felul în care ne comportăm la cutremur. E o chestiune care ţine probabil în mod fundamental de reformarea educaţiei şi de înţelegerea faptului că prin educaţie nu transmitem informaţii, ci formăm personalităţi, caractere, valori, atitudini care ulterior se transpun în comportamente care ţin şi de asigurări, şi de prezenţa pe bursă, şi de felul în care se raportează la politic în modul general", a subliniat Dan Jurcan

Românii sunt mai bogați, spune INS (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Românii sunt mai bogați, spune INS

Românii sunt mai bogați, spune INS. Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8.210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Românii sunt mai bogați, spune INS Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 18,8%, iar cele pe o persoană cu 18,2%. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie (2.760 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,3% din veniturile totale, în creştere cu 77 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,9%, iar cele pe o persoană cu 15,4%. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în perioada menţionată, de 7.637 lei lunar pe o gospodărie (3.046 lei pe o persoană) în creştere cu 2,2% faţă de trimestrul I 2024, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 0,5% faţă de precedentele trei luni. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 5.567 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul I 2024 cu 1 punct procentual). Prestațiile sociale, contribuție însemnată La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.563 lei lunar pe o gospodărie (19% în trimestrul II 2024, respectiv, 19,3% în trimestrul I 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7% în trimestrul II 2024, respectiv, 7,2% în trimestrul I 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,7% în trimestrul II 2024, respectiv, 1,3% în trimestrul I 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,3% în trimestrul II 2024, respectiv, 5,9% în trimestrul I 2024). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în perioada aprilie-iunie 2024 a fost de 9.202 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.868 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74%, mai mare cu 16,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 20,6%, mai mare cu 2,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,1% în mediul rural, de 3 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile lunare, mai mari Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul al doilea din 2024, de 6.486 lei pe o gospodărie (2.587 lei pe o persoană), mai mari cu 1,8% faţă de trimestrul I 2024. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 434 lei lunar pe o gospodărie (173 lei pe o persoană), în scădere cu 8,3% faţă de trimestrul I 2024. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.142 lei lunar pe o gospodărie (59,8%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2308 lei pe o gospodărie (33,4%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 162 lei pe o gospodărie (2,3%). "Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.660 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.220 lei lunar, de 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural", se menţionează în comunicatul INS. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 37% în cheltuielile totale, cu 9,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban. Mâncarea și băuturile nealcoolice, pe primul loc Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, în valoare de 1.455 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili, în valoare de 530 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 12,8%, de cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 326 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, şi de cele pentru băuturile alcoolice, tutun, în valoare de 311 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,5% în cheltuielile totale de consum medii lunare. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie, de 26 lei pe o gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Foto: Guvernul României
Economie

Românii, ultimii UE în educația financiară

Românii sunt ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară, arată un studiu de tip Eurobarometru publicat la 18 iulie 2023. Aproape o treime dintre cetățenii români chestionați au fost incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări. Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul educaţiei financiare din ţările membre UE, în cazul României, doar 13% au răspuns corect la patru sau cinci întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, iar 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna. Un pic mai bine decât România stau Portugalia și Cipru, penultimul și, respectiv, antepenultimul loc în clasament. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu „Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un scor ridicat în ceea ce privește cultura financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate financiar decât alte grupuri. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate dintre ei au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%)”, explică Eurobarometrul. Economiile românilor, pentru situații de criză, printre cele mai restrânse Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung. În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor, arată studiul. Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Circa 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență. Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt "nu prea încrezători" (32%) sau "deloc încrezători" (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră