marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

965 articole
Internațional

„The New York Times” dă în judecată Departamentul de Stat din cauza e-mailurilor lui Hunter Biden către Ambasada României la Washington

România e implicată în cazul Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden. The New York Times a deschis luni un proces împotriva Departamentului de Stat al SUA, pentru a obține o serie de e-mailuri între Hunter Biden și oficiali ai ambasadei României la Washington. Cotidianul american a acuzat Departamentul de Stat că nu a predat în timp util documentele pe care ziarul le solicitase prin legea americană a liberului acces la informații (FOIA), relatează digi24. Jurnaliștii The New York Times vor să să obțină e-mailurile trimise de ambasada României între 2015 și 2019 în care se menționau o serie de oameni de afaceri internaționali, inclusiv fiul președintelui SUA și fostul său asociat de afaceri, Tony Bobulinski, devenit pentru scurt timp o celebritate la sfârșitul alegerilor din 2020, din cauza legăturilor sale cu fiul lui Joe Biden, informează Politico. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Solicitările în baza FOIA ale reporterului Kenneth P. Vogel, trimise pentru prima dată în iunie anul trecut către Departamentul de Stat, caută și informații despre fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, care a fost trimis de fostul președinte Donald Trump pentru a investiga afacerile lui Hunter Biden în Ucraina. Ambasada României e implicată într-o dispută din cauza lui Hunter Biden În cererea pentru deschiderea procesului, depusă de The New York Times la tribunalul federal din Manhattan, cotidianul american acuză Departamentul de Stat al SUA că tergiversează procesul de îndeplinire a solicitărilor în baza FOIA. În decembrie 2021, New York Times a solicitat un răspuns din partea Departamentului de Stat, în care instituția federală să precizeze care este data estimată pentru îndeplinirea cererilor FOIA. Departamentul a transmis că aceasta este 15 aprilie 2023. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Unul dintre obiectivele pentru ca cotidianul american a intentat un proces pare să fie acela de a afla dacă oficialii ambasadei de la București în SUA au făcut favoruri în ceea ce privește unele afaceri private, inclusiv, probabil, unele în care era implicat fiului președintelui actual al Statelor Unite. Dacă s-ar dovedi conexiunea aceasta, s-ar ridica suspiciuni cu privire la posibile conflicte de interese și corupția din interiorul administrației Biden.

„The New York Times” dă în judecată Departamentul de Stat din cauza e-mailurilor lui Hunter Biden către Ambasada României la Washington
Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia
Internațional

Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia

Putin recunoaște că se teme de România, mai exact de "lansatoarele" care s-ar afla pe teritoriul țării nostre. Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE. Putin recunoaște că se teme de România "Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURViktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la puterePotrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. "Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea" Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România
Internațional

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

Record de infectări cu Covid: peste 40.000 de persoane, în ultimele 24 de ore
Eveniment

Record de infectări cu Covid: peste 40.000 de persoane, în ultimele 24 de ore

Record nedorit de infectări cu Covid-19, în ultimele 24 de ore. Un număr record de 40.018 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 97 de decese, a informat, marţi, Grupul de Comunicare Strategică. "Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 1 februarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 40.018 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care două decese anterioare", precizează GCS. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este marţi de 21,65 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică. Record nedorit de infectări cu Covid-19 Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală.În ziua precedentă, incidenţa a fost de 19,88 cazuri la mia de locuitori.Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAAstfel, dacă pe 1 ianuarie, gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci s-a majorat accelerat. În 18 ianuarie, incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, sâmbătă înregistrându-se o rată de infectare de peste 16.

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d'Affaires al SUA
Internațional

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d'Affaires al SUA

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, se arată într-un editorial semnat de Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina În editorial se arată că dacă Rusia va invada Ucraina, SUA și aliații ei vor “impune consecințe enorme Rusiei“. “Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut“, a avertizat diplomatul american. Muniz mai arată că România este esențială în efortul de constituire a unei coaliții care să contracareze agresiunea Rusiei. Redăm în continuare întregul editorial semnat de David Muniz. Diplomația înaintea Războiului; Adevărul înaintea Minciunilor Lumea urmărește agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare nu numai la adresa Ucrainei, ci a Europei și a ordinii bazate pe norme internaționale. Obiectivele noastre sunt simple. Suntem alături de aliații și partenerii noștri pentru a sprijini coeziunea europeană, a întări relația noastră transatlantică și a consolida statele și instituțiile democratice. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți calitatea vieții atât a cetățenilor Statelor Unite, cât și a cetățenilor României. Și facem acest lucru împreună. Secretarul de Stat american Antony Blinken a fost cât se poate de clar în exprimare: Statele Unite nu vor negocia în legătură cu Europa, fără participarea Europei. Nu vom negocia în legătură cu Ucraina, fără participarea Ucrainei. Adevărata amenințare În ultimele două decenii, Rusia a invadat două țări vecine, s-a amestecat în procesul electoral din alte țări, a folosit arme chimice pentru a comite asasinate în afara teritoriului său, a manipulat livrările de gaze naturale ca pe un instrument politic și a încălcat acordurile internaționale privind controlul armamentelor. În 2014, după ce milioane de ucraineni au protestat pentru un viitor democratic, Rusia a fabricat o criză, a invadat și a ocupat teritoriul ucrainean din Crimeea și a orchestrat un război în estul Ucrainei, cu personal rus și agenți pe care îi coordonează, antrenează, aprovizionează și finanțează. În acest război și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni. Astăzi, Rusia continuă să ocupe părți din Georgia și Ucraina astăzi și nu și-a onorat angajamentul de a-și retrage forțele din Republica Moldova. Iar acum, acțiunile Rusiei, inclusiv comasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, generează o nouă criză, nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Președintele Putin învinuiește, înșelător, Ucraina pentru agresiunea neprovocată a Rusiei. Însă, postura militară a Ucrainei și a alianței NATO a fost, întotdeauna, de natură pur defensivă. Spre deosebire de Rusia, Ucraina și-a onorat angajamentele din cadrul Acordurilor de la Minsk, dintre Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, menite să asigure încetarea focului în Donbas. De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța. Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară. Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate. Sprijin pentru Ucraina Statele Unite se angajează să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom ajuta Ucraina în eforturile sale de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a promova reforme democratice și anti-corupție, de a redobândi și asigura securitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Miza sunt interesele de securitate ale Europei și ale SUA După cum a declarat Secretarul Blinken, la Berlin, pe 20 ianuarie, miza este importantă aici. Vorbim despre viitorul Ucrainei, într-adevăr, însă vorbim și despre principiile care au făcut lumea mai sigură și mai stabilă decenii întregi. Suntem foarte implicați în ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că respectăm aceste principii, care stau la baza păcii și securității internaționale: faptul că granițele și integritatea teritorială ale unui stat nu se pot modifica prin forță; faptul că este un drept de la sine înțeles al cetățenilor dintr-un regim democratic să ia decizii pentru țara lor și să stabilească viitorul acesteia; faptul că toți membrii comunității internaționale trebuie să respecte regulile comune și să plătească prețul în cazul în care nu se ridică la nivelul angajamentelor solemne pe care și le iau. Dacă am permite Rusiei să încalce aceste principii, după bunul plac, am transmite un mesaj celorlalte țări din lume, că respectarea acestor principii nu este obligatorie. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Apel la acțiune Statele Unite doresc să continue să construiască o coaliție internațională a partenerilor din Europa și din lume, care văd limpede această amenințare. Prietenii noștri din România sunt esențiali pentru acest demers. Unitatea și determinarea transatlantice comune reprezintă cel mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a contracara agresiunea Rusiei. Ne-am luat angajamentul pentru diplomație/Ne angajăm în direcția diplomației și am exprimat cât se poate de clar că singura soluție durabilă, pentru toată lumea, este calea diplomatică. Cu toate acestea, dacă Rusia alege cea de-a doua cale și continuă invadarea Ucrainei, suntem pregătiți și coordonați cu partenerii și aliații noștri să impunem consecințe enorme Rusiei, așa cum au confirmat recent țările G7, Uniunea Europeană și NATO. Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut. Suntem dispuși să consolidăm apărarea Ucrainei și a NATO, după caz, întocmai ceea ce președintele Putin susține că nu dorește. Amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o amenințare a valorilor democratice de pretutindeni. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, care sunt în interesul popoarelor democratice, fie ei americani sau români, sau oricare alt popor de pe glob.

România și Bulgaria, codașe în Europa la salariul mediu pe economie
Eveniment

România și Bulgaria, codașe în Europa la salariul mediu pe economie

Românii au printre cele mai mici salarii din Europa, potrivit Eurostat. Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2022 un salariu minim pe economie, în 13 ţări membre UE fiind salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, în două state depăşesc uşor 1.000 de euro, iar alte şase aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Salariul minim în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene poate fi împărţit în trei grupuri principale, pe baza nivelului în euro. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroAstfel, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro). Românii au printre cele mai mici salarii medii pe economie În Slovenia (1.074 euro) şi Spania (1.126 euro) salarii minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună, iar restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.603 euro), Germania (1.621 euro), Belgia (1.658 euro), Olanda (1.725 euro), Irlanda (1.775 euro) şi Luxemburg (2.257 euro).Comparativ, salariu minim federal în SUA era de 1.110 euro pe lună în ianuarie 2022.Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciÎn cele 21 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat salariu minim este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai redus. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri. Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 604 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până la 1.707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că salariul minim cel mai mare din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai redus.Pe baza PPS, există două grupuri principale: unul cu un salariu naţional minim peste 1.000 PPS şi altul cu un salariu naţional minim sub 1.000 PPS. În primul grup sunt: Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania, unde salariu naţional minim variază de la 1.038 PPS în Lituania, la 1.707 PPS în Luxemburg.

Klaus Iohannis spune că aderarea la OCDE e o prioritate pentru România
Eveniment

Klaus Iohannis spune că aderarea la OCDE e o prioritate pentru România

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, potrivit președintelui Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, context în care a subliniat că aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.În cadrul discuţiei, şeful statului a salutat decizia recentă a Consiliului OCDE pe tema extinderii organizaţiei, care deschide calea începerii negocierilor de aderare a ţării noastre la OCDE, şi a mulţumit secretarului general şi statelor membre pentru susţinerea arătată. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroPreşedintele Klaus Iohannis a apreciat că vizita secretarului general al OCDE în România, prima de la anunţarea acestei decizii, reprezintă un mesaj politic cert de recunoaştere a eforturilor şi angajamentului ţării noastre în acest proces de modernizare şi consolidare. Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, spune Iohannis "Preşedintele României a arătat, de asemenea, că decizia Consiliului OCDE constituie un moment istoric aşteptat de partea română, care confirmă angajamentele ţării noastre în sfera principiilor democraţiei, economiei de piaţă şi multilateralismului", arată Administraţia Prezidenţială.A fost reliefată cooperarea de durată dintre România şi OCDE. În context, preşedintele Iohannis a reconfirmat obiectivul de continuare a colaborării strânse cu structurile organizaţiei, pentru implementarea reformelor necesare şi promovarea unei dezvoltări economice sustenabile pentru România. Printre domeniile de interes, şeful statului a evocat excelenta colaborare cu OCDE în sfera educaţiei, exprimând încrederea dezvoltării pe mai departe a cooperării pe acest palier important, în cadrul proiectului "România Educată". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciLa rândul său, Mathias Cormann a felicitat România pentru decizia favorabilă vizând deschiderea negocierilor de aderare, arătând că ţara noastră se numără printre cei mai activi parteneri ai organizaţiei. Totodată, în perspectiva aderării la OCDE, el a exprimat disponibilitatea organizaţiei de a sprijini partea română în atingerea obiectivelor stabilite, de consolidare instituţională şi de dezvoltare economică şi socială.

Raport OCDE: Creșterea economică a României e solidă, însă riscurile sunt ridicate
Eveniment

Raport OCDE: Creșterea economică a României e solidă, însă riscurile sunt ridicate

Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României. Creşterea economiei României este solidă, dar riscurile sunt ridicate, se arată în studiul dedicat României "Economic Survey of Romania", publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Pandemia de COVID-19 a stopat îmbunătăţirea rapidă a nivelului de trai. Deşi redresarea este solidă, reapariţia virusului înrăutăţeşte perspectivele de creştere a economiei, deoarece rata de vaccinare este scăzută, se menţionează în studiul citat. "Înaintea pandemiei, performanţa economică a Romania era impresionantă. În mai puţin de 20 de ani, Romania a redus cu jumătate decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 30 de ani înainte", potrivit documentului OCDE. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro România trebuie să utilizeze cât mai mult fondurile europene, profitând de oportunitatea oferită de planul UE NextGeneration, prin care va primi sume mari sub formă de granturi, care vor fi folosite pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţin autorii raportului. Implementarea eficientă a acestor planuri va necesita întărirea capacităţii administrative, în special în ceea ce priveşte supervizarea proiectelor, în timp ce sunt implementate reformele structurale asociate. Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică consideră că este urgentă reformarea sistemului de pensii. "Trebuie reconsiderată legea pensiilor din 2019, deoarece subminează sustenabilitatea finanţelor publice şi limitează resursele disponibile pentru educaţie, îngrijirea sănătăţii, asistenţă socială şi infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieţii profesionale şi politicile pentru îmbunătăţirea angajării muncitorilor vârstnici trebuie întărite", subliniază reprezentanţii OCDE în document. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR De asemenea, reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul fiscal. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale aşa cum este planificată este crucială pentru îmbunătăţirea colectării taxelor. Renunţarea la cheltuielile fiscale ineficiente şi creşterea taxelor cu efect de denaturare mai redus ar putea fi folosită pentru a reduce mai mult tratamentul fiscal denaturant, sporind potenţialul de creştere, se mai arată în studiul OCDE. Potrivit sursei citate, politicile macroeconomice au susţinut economia din 2020. "Riscurile considerabile la adresa perspectivelor cer o normalizare prudentă. Politica monetară a fost în mod corect acomodativă în 2020, dar presiuni inflaţioniste ar trebui în continuare să fie monitorizate cu atenţie", potrivit raportului. În ceea ce priveşte inflaţia, OCDE menţionează că aceasta a depăşit limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în urma creşterii preţurilor la energie şi alimente. BNR a majorat ratele dobânzii din octombrie şi ar trebui să le crească în continuare dacă va fi necesar pentru a evita ca presiunile inflaţioniste să se agraveze, susţine OCDE. De asemenea, politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluţiile economice într-o manieră agilă. "Măsurile de sprijin ar trebui îndreptate către firmele şi sectoarele cele mai afectate, dar viabile. Un plan credibil de consolidare pe termen mediu ar trebui să fie stabilit pentru a permite o reducere graduală a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea evoluează conform aşteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbţiei fondurilor europene, majorarea colectării veniturilor şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice", au transmis reprezentanţii OCDE în studiul citat. Creşterea productivităţii a fost impresionantă, dar a scăzut în ultimul deceniu. Reformele pentru susţinerea dinamismului afacerilor şi rezolvarea decalajului din infrastructură este esenţiale pentru sprijinirea sporirii productivităţii. Totodată, îmbunătăţirea concurenţei şi a cadrului de reglementare poate ajuta la creşterea productivităţii. În pofida unor progrese făcute pentru reducerea poverii administrative, sistemul complex de autorizaţii şi licenţe încă reprezintă o povară semnificativă pentru afaceri.

74% dintre români cred că lucrurile merg în direcția greșită (sondaj INSCOP)
Eveniment

74% dintre români cred că lucrurile merg în direcția greșită (sondaj INSCOP)

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara, potrivit unui sondaj de opinie. Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false", publicat vineri de INSCOP Research.Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroDirecţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată "mai bună" de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta "mai grea" şi pentru "nu ştiu/nu răspund" au optat 1,8%. Românii sunt pesimiști de direcția în care merg țara și lumea La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund."Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei", a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AURVice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că "depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei". Impact asupra calității vieții "Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale", a adăugat Andronache.Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 - 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

VIDEO "Prințesa urbană" reaprinde discuția despre părăsirea României: "Aici nu cred că vreo schimbare importantă se va mai întâmpla pe parcursul vieţii mele"
Eveniment

VIDEO "Prințesa urbană" reaprinde discuția despre părăsirea României: "Aici nu cred că vreo schimbare importantă se va mai întâmpla pe parcursul vieţii mele"

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv. Ioana Chicet-Macoveiciuc, autoare de cărţi pentru copii şi blogger cu notorietate, a anunţat că părăseşte România. Anunţul l-a făcut pe pagina sa de Facebook intitulată „Prinţesa urbană“. Ioana Chicet-Macoveiciuc a postat un clip video de puţin peste cinci minute, în care a explicat de ce părăseşte România şi cum a ales să-şi crească copiii în Olanda. "Prințesa urbană" părăsește România definitiv „În momentul în care o să urc acest clip pentru voi noi vom fi deja în avion, pentru prima oară în viaţa noastră cu bilet doar dus. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ne-am hotărât să plecăm după mulţi ani în care am făcut tot ce-am putut să contribui la schimbarea lucrurilor care atât de tare mă întristează şi mă frustrează şi mă supără aici. Din păcate, nu mai am resurse, am obosit şi nici nu cred că vreo schimbare importantă se va mai întâmpla pe parcursul vieţii mele. "Nu vreau să fiu ipocrită" Sigur că plecăm mai mult pentru copii, dar nu vreau să fiu ipocrită, aşa că o să recunosc că plec în primul rând pentru mine, pentru noi. Cred că avem dreptul să trăim liniştiţi, fără să ne enervăm de zeci de ori pe zi din lucruri care nu ţin de noi şi oricât am face noi eforturi ele nu se vor îmbunătăţi în viitorul apropiat. E o decizie la care am ajuns cu multă-multă tristeţe, pentru că avem atât de mulţi oameni dragi aici, locuri dragi, am construit atâta“, a mărturisit autoarea pe pagina menționată.

Klaus Iohannis apreciază disponibilitatea Franței de a trimite trupe în România
Eveniment

Klaus Iohannis apreciază disponibilitatea Franței de a trimite trupe în România

România mulțumește Franței pentru trupe, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, care s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly.Administraţia Prezidenţială arată într-un comunicat că, în cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa şi perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO şi cea a Uniunii Europene, precum şi pe evoluţiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre.Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis a apreciat evoluţia şi rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre ţara noastră şi Franţa în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU şi OSCE, precum şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiŞeful statului a precizat, cu privire la criza de securitate din zonă, că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spaţiu euroatlantic, subliniind şi importanţa unităţii şi solidarităţii la nivelul Uniunii Europene şi al NATO. România mulțumește Franței pentru trupele care vor ajunge la noi În acest context, preşedintele Iohannis a transmis mulţumiri Franţei pentru disponibilitatea de a participa la prezenţa militară avansată a NATO în ţara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”În ceea ce priveşte agenda europeană, şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambiţioase stabilite de Franţa pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securităţii şi apărării, şi a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora."În contextul diversificării provocărilor de securitate, preşedintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană este esenţial pentru securitatea europeană şi a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarităţii şi sinergiei eforturilor", arată Administraţia Prezidenţială.Ministrul francez al Apărării a apreciat relaţiile de cooperare bilaterală cu România şi a reliefat interesul Franţei de a continua dezvoltarea şi diversificarea acestora.Florence Parly a prezentat priorităţile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente şi Politicii de Securitate şi Apărare Comună, politica spaţială şi cooperarea în domeniul securităţii cibernetice.Oficialul francez a evidenţiat şi contribuţia semnificativă a ţării noastre în cadrul Uniunii Europene şi al NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operaţii, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

VIDEO Copiii din România, ademeniți în „industria sexului” din Marea Britanie
Internațional

VIDEO Copiii din România, ademeniți în „industria sexului” din Marea Britanie

Copiii din România, traficați pentru sex în Marea Britanie - aceasta este concluzia unui amplu reportaj BBC. O investigație a postului britanic de televiziune dezvăluie, după doi ani de documentare, cum sunt ademeniți copii din România să intre în industria sexului și cum unii dintre ei ajung în Marea Britanie, traficați pentru sex, relatează Digi24. Odată ajunși în Marea Britanie, copiii sunt ținuți captivi și obligați să ofere servicii sexuale, potrivit materialului BBC. Jurnalista BBC Jean Mackenzie a petrecut doi ani călătorind între România și Marea Britanie și dezvăluie de ce această industrie înflorește, după ce a cunocut fete care sunt vândute și cumpărate. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Reportajul prezintă în deschidere o operațiune a poliției la o casă din Birmingham, Anglia, unde găsesc patru fete din România, îmbrăcate doar în lenjerie. Poliția suspectează că fetele au fost traficate în Marea Britanie și obligate să se prostitueze. Copiii din România sunt traficați pentru sex Fetele sunt duse într-un loc sigur și li se oferă asistență, însă pentru că ele nu recunosc că au fost traficate, iar prostituția este legală în Marea Britanie, fetele sunt duse înapoi în casa de unde au fost ridicate, despre care polițiștii spun că funcționează ca bordel. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România Jean Mackenzie a călătorit în România pentru a afla de ce atât de multe fete cad victime ale traficului și de ce se feresc atât de tare să accepte să fie ajutate. Ea a mers la un adăpost de copii, unde au ajuns fete care fuseseră ademenite spre prostituție de traficanți prin metoda „lover-boy”. Iana Matei, președinta Fundației Reaching Out Romania, i-a explicat jurnalistei cum funcționează această metodă și a dat exemplul unei adolescente de 13 ani care „încearcă cu disperare” să ajungă înapoi la cel care a ademenit-o prin această metodă, un „lover-boy” de 52 de ani. Copilele, unele dintre ele ademenite încă de la vârsta de 10 ani, sunt „educate” de traficanți să nu aibă încredere în poliție.

Corupția din România, la nivelul celei din China și mai gravă decât în Botswana sau Rwanda
Eveniment

Corupția din România, la nivelul celei din China și mai gravă decât în Botswana sau Rwanda

România este codașă la combaterea corupției, potrivit ultimului raport al organizației Transparency International. Marea majoritate a statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în ce priveşte reducerea corupţiei în ultimii 10 ani, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021 lansat marţi de Transparency International (TI), care semnalează, în paralel, o intensificare a abuzurilor împotriva drepturilor omului şi un declin al democraţiei, potrivit unui comunicat de presă al acestei organizaţii.IPC reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".Potrivit TI, 86% dintre ţările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din ţări au punctaje sub 50 din 100.Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte. România este codașă la combaterea corupției Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte. Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 puncte), Finlanda (88 puncte) şi Noua Zeelandă (88 puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index.Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) şi Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. Siria este de asemenea clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertăţile civile. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în RomâniaPe de altă parte, 27 de ţări, printre care Cipru (53), Liban (24) şi Honduras (23) au atins minime istorice în acest an.În ultimul deceniu, 154 de ţări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de ţări au scăzut considerabil în IPC - inclusiv ţări dezvoltate economic precum Australia (73), Canada (74) şi Statele Unite ale Americii (67). Pentru prima dată, SUA nu mai face parte din top 25 al IPC.În schimb, 25 de ţări şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) şi Armenia (49).Transparency International a constatat că statele care încalcă libertăţile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupţiei agravează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând un întreg cerc vicios. Pe măsură ce aceste drepturi şi libertăţi se erodează şi democraţia se află în declin, autoritarismul îi ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri şi mai mari de corupţie, arată organizaţia."Drepturile omului nu sunt doar 'un principiu pe care este bine să îl ai' în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control şi echilibru şi fac eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupţie este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber şi că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare", a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International. Drepturile omului sunt amenințate Pe măsură ce eforturile de combatere a corupţiei stagnează şi se deteriorează, drepturile omului şi democraţia sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului şi a democraţiei ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele privind anticorupţia şi drepturile omului. De asemenea, TI face apel la oamenii de pe tot globul să acţioneze împreună pentru a cere schimbarea."În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor şi mass-media revine câtorva indivizi, mişcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deţinută de profesori, oameni de afaceri, studenţi şi oameni obişnuiţi din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare", a declarat Daniel Eriksson, CEO al Transparency International.

ANALIZĂ Rusia ar putea transforma gazul într-o armă. Prețurile vor crește din nou
Internațional

ANALIZĂ Rusia ar putea transforma gazul într-o armă. Prețurile vor crește din nou

Rusia ar putea transforma gazul pe care-l exportă în vestul Europei într-o armă, se tem liderii politici din NATO. Dacă Putin va invada Ucraina, iar statele din NATO și UE vor impune Rusiei sancțiuni economice, Gazprom ar putea limita livrările de gaze. Prețurile la energie, deja la un nivel record, vor crește din nou. Rusia ar putea transforma gazul într-o armă Germania este una din țările cele mai dependente de importurile de gaze din Rusia. Se estimează că în 2021 circa 50-75% din importurile de gaze proveneau din Rusia. În Germania, capacitatea de stocare a gazelor este cea mai mare din UE, dar Gazprom deține multe din aceste instalații. „Nord Stream 2, odată pus în funcțiune, ar crește dependența energetică a Germaniei de Rusia și ar permite Kremlinului să rupă coeziunea economică a Europei”, a explicat Constanze Stelzenmüller, expert în securitate europeană, într-o analiză pentru Brookins Institute. Cu toate acestea, liderii social-democrați din Germania, aflați la guvernare, se opun adoptării de sancțiuni care să vizeze Nord Stream 2. Wall Street Journal scrie că această situație se datorează deciziei Germaniei de a renunța atât la energia nucleară, din 20222, cât și la cea pe bază de cărbune, din 2030. Publicația explică faptul că vulnerabilitatea Germaniei limitează opțiunile Europei în criza din Ucraina. România, la mâna Gazprom În ceea ce privește România, importurile de la Gazprom au atins, în primele zece luni din 2021, suma de 700 de milioane de dolari, dublu față de anul trecut. Și prețurile au explodat, potrivit datelor ANRE: în octombrie 2020, România plătea 177 USD pentru mia de metri cubi de gaz rusesc august 2021, 214 USDseptembrie 2021, 324 USDoctombrie 2021, 612 USD pentru mia de metri cubi Până acum, România nu a reușit să extragă din rezervele deținute în Marea Neagră nici un metru cub de gaz. Citește și: Iohannis, nici un cuvânt despre criza facturilor, din octombrie SUA cere ajutor din Qatar pentru UE În aceste condiții, Statele Unite discută cu aliații din Golful Persic să crească livrările de gaze lichefiate către Europa. Preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să poarte discuţii cu emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, la Washington în această lună. În acest moment, cea mai mare parte a gazelor lichefiate pe care le exportă Qatar-ul pleacă spre Asia. Însă, de exemplu, Germania nu are nici un terminal pentru importul de gaze lichefiate. Dacă Rusia închide robinetul gazelor spre Europa, administrația Biden nu va avea o contramăsură. Europa va resimți imediat efectul, prin creșterea prețului energiei și prin epuizarea stocurilor, în mijlocul iernii, scrie Reuters. În primele douăzeci de zile din ianuarie, UE a primit gaze din SUA de cinci ori mai mari decât livrările din Rusia, scrie tradingeconomics.com. În ultimele zile, intrările de gaze de la terminalele GNL din Europa au depășit 400 de milioane de metri cubi pe zi, de 2,5 ori mai mult decât media pentru mijlocul lunii ianuarie în ultimii cinci ani, arată anticorupție.md. Stocurile de GNL din rezervoarele europene de stocare sunt de asemenea destul de mari pentru mijlocul lui ianuarie. Ele sunt cu 41% mai mari decât anul trecut și cu 26% mai mari decât media pentru datele curente din ultimii cinci ani.

Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE
Politică

Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE

Dîncu încurajează tema RO EXIT și consideră că este necesară o dezbatere despre ieșirea României din UE. Argumentul ministrului Apărării dintr-un stat UE: „trebuie sa reincepem sa dezbatem idei, chiar dacă sunt aberante din punctul nostru de vedere”. Vasile Dîncu a devenit ministru al Apărării în guvernul Ionel Ciucă la finalul lui 2021. La 1 ianuarie 2022, România a aniversat 15 ani de prezență în Uniunea Europeană, ca membru cu puteri depline. Dîncu încurajează tema RO EXIT Însă, din punctul de vedere al lui Dîncu, lucrurile nu ar fi neapărat bune pentru România. Într-o postare pe Facebook, ministrul de azi al Apărării a spus că „trebuie sa reincepem sa dezbatem idei, chiar dacă sunt aberante din punctul nostru de vedere”. Ideea la care se referea Dîncu era aceea a ieșirii României din UE. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România Și mai ciudat pentru guvernul Ciucă, postarea lui Vasile Dîncu promova un interviu luat de Dan Cărbunaru, actualul purtător de cuvânt al Guvernului, lui James Mirrlees, economist care a luat premiul Nobel. Titlul interviului (care poate fi citit aici) este „EXCLUSIV. Sfatul pentru ROMÂNIA al unui laureat al premiului NOBEL pentru ECONOMIE: IEȘIȚI DIN UE”. Interviul este luat de Cărbunaru în mai 2013 iar Dîncu l-a menționat pe Facebook în martie 2020. Cărbunaru dă înapoi În subsolul postării, Dan Cărbunaru a comentat pe subiect: „e interesant cum se face o dezbatere pe baza unui interviu dupa atatia ani. punctul meu de vedere? Romaniei nu ii poate fi mai bine decat in NATO si UE.” Comentariile lui Dan Cărbunaru la postarea lui Vasile Dîncu (sursa: Facebook/Vasile Sebastian Dancu) Într-un schimb de replici cu sociologul Barbu Mateescu, Vasile Dîncu și-a argumentat punctul de vedere: „suntem in UE, am facut sacrificii pentru asta, dar nu avem un proiect si nu avem vocea noastra acolo, deci zero influenta. Mai rau este ca elita noastra nu este in stare sa gandeasca critic, sa caute solutii la neajunsuri. M-au enervat englezii cu Brexitul lor, dar ma gandesc ca inhibarea oricarei discutii despre ineficienta UE este mai grava. Dar, hai sa tacem! Sa bifurcam mereu temele pentru a lua in brate ramura care ne convine. Atat am avut de spus aici, tema e prea vasta!” Schimb de replici între Barbu Mateescu și Vasile Dîncu (sursa: Facebook/Vasile Sebastian Dancu) Nu este clar ce crede azi Vasile Dîncu, ministru al Apărării în România, stat al Uniunii Europene, despre temă. Dar știm că subiectul a fost acaparat de personaje precum Diana Șoșoacă, de exemplu, care insistă că ieșirea României din UE este necesară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră