marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

965 articole
Internațional

România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici. România este pregătită să găzduiască grupul de luptă al NATO, fiind cunoscut locul unde va fi poziţionat, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Stoltenberg at Mihail Kogălniceanu: I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania Acesta a precizat că detaliile vor fi făcute publice în momentul în care va fi aprobat formal la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici "Am discutat cu preşedintele Macron în marja întâlnirii de aseară şi această chestiune. Rămânem implicaţi, Franţa îşi doreşte în continuare să fie naţiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă - , cum se numeşte în NATO - să fie poziţionat în România. Citește și: Romania joins NATO’s most successful munition cooperation framework Şi da, pot să vă spun că noi suntem pregătiţi, ştim unde va fi poziţionat acest , însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimişti că aliaţii vor agrea acest format. Citește și: Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina „în următoarele zile” Discuţiile se vor purta în această primăvară şi, în final, când totul va fi rezolvat şi clarificat, vom putea să facem şi declaraţii publice despre cine participă, unde vor fi poziţionaţi şi alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu", a explicat şeful statului. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România Rusia a cerut, în ultimele săptămâni, ca NATO să-și retragă trupele din România. Reuniune informală a Consiliului European Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea informală organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind situaţia de securitate din Sahel. Joi, şeful statului a luat parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Agerpres.

România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră
Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă și cooptarea PSD la guvernare: scădere față de trimestrul anterior
Politică

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă și cooptarea PSD la guvernare: scădere față de trimestrul anterior

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă: a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2021, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe parcursul întregului an 2021, PIB-ul a crescut cu 5,6%, mult sub estimarea de 7%, avansată de Comisia Națională de Prognoză, instituție subordonată Guvernului. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică "Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2021. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă din 12 ianuarie 2022", arată INS. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Tabel INS Încă din trimestru III al anului trecut, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de trimestrul II şi cu 7,2% faţă de trimestrul III din 2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%. Prognoze ponderate pentru 2022 „Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%. Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%”, explică Ziarul Financiar. Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

România, după Bulgaria, Botswana sau Ghana în indicele democrației. Moldova, salt spectaculos
Eveniment

România, după Bulgaria, Botswana sau Ghana în indicele democrației. Moldova, salt spectaculos

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu
Eveniment

Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

Primii 100 de soldați americani au sosit în România
Eveniment

Primii 100 de soldați americani au sosit în România

Peste 100 de soldați americani au sosit în România, a anunțat marți ministrul Apărării. Este vorba despre specialiști care pregătesc venirea celorlalte trupe, a explicat Vasile Dîncu. „Suntem pregătiți de multă vreme, din perspectivă logistică. Este vorba și de pregătiri specifice care se fac. În acest moment, americanii au sosit, ca să spunem așa. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca Au venit deja pentru pregătiri peste 100 de soldați americani, specialiști, care pregătesc această încartiruire viitoare a trupelor, deci au sosit deja în România”, a declarat marți Vasile Dîncu, potrivit Digi24. Peste 100 de soldați americani au sosit în România Acesta a adăugat că alături de specialiștii români în logistică, soldații americani se ocupă în aceste zile de pregătirea sosirii în țară a celorlalte trupe. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei „Asta înseamnă că nu va dura mult până vor veni și restul trupelor”, a afirmat Dîncu. Administraţia Biden a decis săptămâna trecută transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, pe fondul crizei dintre Rusia şi Ucraina.

Bulgarii spun că nu au vândut gaze ieftine României
Internațional

Bulgarii spun că nu au vândut gaze ieftine României

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României. Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a dezminţit duminică acuzaţiile potrivit cărora noua echipă managerială de la furnizorul de gaze Bulgargaz a vândut României o cantitate de 60.000 de MWh de gaze naturale în conformitate cu o serie de tranzacţii convenite anterior, transmite BTA, citată de ziare.com. Potrivit lui Alexander Nikolov, nu a fost vorba de o singură tranzacţie ci de 18 tranzacţii iar cantitatea totală de gaze vândută a fost de 37.600 de MWh şi nu de 60.000 de MWh. În plus, tranzacţiile nu s-au finalizat "în câteva secunde", ceea ce ar sugera că ar fi vorba de tranzacţii care au fost convenite anterior, ci pe parcursul unei zile iar toţi cei care au fost interesaţi în cantităţile suplimentare de gaze ale Bulgargaz au fost satisfăcuţi, a spus Nikolov. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "În acest moment concret şi în contextul unei situaţii internaţionale complexe, la reuniunea noastră de la Baku şi chiar înainte de debutul negocierii cu Gazprom Export pentru renegocierea termenilor contractelor pe termen lung, consider că astfel de acuzaţii venite din partea unor foşti miniştri ai Energiei, vicepremieri şi alte persoane politice, nu sunt nimic altceva decât un atac coordonat împotriva intereselor naţionale ale Bulgariei", a spus Nikolov. Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României Atacurile împotriva noii echipe manageriale de la Bulgargaz au venit din partea fostului ministru al Energiei, Rumen Ovcharov, care a atras vineri atenţia opiniei publice asupra tranzacţiilor încheiate de Bulgargaz şi a subliniat că noii manageri ai companiei de stat au acţionat la fel ca şi foştii directori, care au fost înlocuiţi pentru că au urmat interesele companiei în detrimentul interesului public. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Alexander Nikolov a răspuns că Bulgargaz are obligaţia de a menţine o situaţie echilibrată în aprovizionarea cu gaze iar vânzările de gaze pe piaţa liberă nu ar trebuit să fie ceva surprinzător. În plus, tranzacţiile încheiate vineri au fost făcute la "cel mai bun preţ" iar Bulgargaz a făcut un profit de peste 1,5 milioane leva, a adăugat Nikolov.

Ministrul de Externe spune că nu există pericolul atragerii României într-un război cu Rusia
Eveniment

Ministrul de Externe spune că nu există pericolul atragerii României într-un război cu Rusia

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment. "Nu e cazul să existe cetăţeni români care să fie alarmaţi că vom fi târâţi într-un război în vecinătatea noastră", a afirmat, duminică, şeful diplomaţiei române, la Prima Tv. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului El a adăugat că, în cazul unei acţiuni militare a Rusiei în Ucraina, "există un răspuns care va fi dat Federaţiei Ruse". România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia "Ne-am pregătit deja pentru acest răspuns şi el va fi în termeni în care eu sper că Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că nu-şi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba de un răspuns din partea NATO pe de o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic, pe de altă parte răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene printr-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni", a detaliat ministrul. Respectivele sancţiuni sunt "cu caracter economic, care ating domeniul financiar şi comercial, sancţiuni individuale cu privire la persoane care sunt implicate în lanţul de luare a deciziilor". Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Acest pachet este "extrem de substanţial" şi "va produce consecinţe masive şi costuri severe Federaţiei Ruse", a mai spus ministrul. "Nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment, ca urmare a unor eventuale evoluţii în vecinătate", a reiterat ministrul de Externe. El a adăugat că "există în acest moment o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite".

Franța consideră că respectă un angajament prin trimiterea de trupe în România
Eveniment

Franța consideră că respectă un angajament prin trimiterea de trupe în România

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, joi, că prezenţa militară franceză anunţată în România nu poate fi considerată "o provocare" de către Rusia, ci doar respectarea angajamentelor pe care ţara sa trebuie să le onoreze. "Franţa este naţiune-cadru, iar participarea la prezenţa avansată adaptată a NATO în România răspunde la angajamentele sale ca parte din NATO. Această disponibilitate va fi discutată de miniştri zilele următoare", a afirmat Le Drian.Ministrul francez a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Bogdan Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiJean-Yves Le Drian a spus că eventuala coordonare cu forţele americane de pe teritoriul României, a căror prezenţă a fost anunţată miercuri, ar putea fi pe bază de "complementaritate".Întrebat dacă Rusia va vedea anunţul Franţei că va trimite trupe în România drept o "provocare", şeful diplomaţiei de la Paris a răspuns: "Nu cred că se poate spune că aceasta este o provocare, nu facem decât să răspundem la angajamentele pe care trebuie să le onorăm în contextul NATO".Ministrul a arătat că "subiectul esenţial, la ora actuală, este dezescaladarea". El a vorbit în acest sens şi de varianta dialogului. Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România "Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la acest scop. Ce facem în acest scop: descurajăm şi încercăm să discutăm. Ne dorim să găsim canale de comunicare cu Rusia. Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte. Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea confruntării", a punctat Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuLa rândul său, Aurescu a vorbit de importanţa componentei de descurajare."Aş completa cu o constatare pe care noi românii o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică - atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică", a arătat el.Totodată, Aurescu a reiterat că "prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de Sud, unde se află România, dacă este comparată cu actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate în niciun caz vorbi despre desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia".

Reacția Rusiei la trimiterea de trupe SUA în România: se alimentează tensiunile
Internațional

Reacția Rusiei la trimiterea de trupe SUA în România: se alimentează tensiunile

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România. Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată". Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România Rusia a concentrat zeci de mii de soldaţi la frontierele Ucrainei şi cere Statelor Unite şi NATO să nu primească această ţară în Alianţa nord-atlantică. Moscova susţine însă că nu are intenţii ofensive. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuCasa Albă a anunţat săptămâna aceasta că rolul efectivelor suplimentare este de a evita o eventuală extindere a crizei ucrainene către estul Europei.

Bulgarii vor să construiască două autostrăzi spre Salonic și Alexandroupolis
Eveniment

Bulgarii vor să construiască două autostrăzi spre Salonic și Alexandroupolis

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia. Vicepremierul bulgar și ministru al dezvoltării regionale, Grozdan Karadjov, a anunțat un nou coridor cu autostrăzi de la București la porturile Alexandroupolis și Salonic, în cadrul dezbaterii „Balcanii Conectați”. Discuția face parte din formatul Trend Europe al ziarului 24Chasa, în parteneriat cu Parlamentul European, iar la aceasta au participat vicepremierul bulgar, Grozdan Karadjov, ministrul adjunct al transporturilor de la Sofia, Ilia Iliev, precum și experții bulgari Ivan Kațarov și Simeon Evtimov. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Coridorul de la București la porturile grecești ar fi bine să fie combinat cu o linie de cale ferată. Acest proiect este prioritar pentru UE, care îl poate cofinanța și poate angaja Banca Europeană de Investiții pentru a face procedurile. Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia Coridorul Orient/Estul Mediteranei a fost, de asemenea, important pentru UE. În Bulgaria, acesta este Vidin-Sofia-Kulata, iar de acolo din nou către Salonic. Dacă România și Bulgaria nu își construiesc autostrăzile, există o alternativă prin Macedonia de Nord și ambele țări vor fi ocolite de fluxurile de transport, crede Karadjov. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu El a anunțat, de asemenea, un alt nou proiect – o autostradă de la Ruse la Veliko Tîrnovo. Conform planurilor, urmează să fie finalizată până în 2028. Karadjov a prezentat și prioritățile apropiate ale guvernului. Acestea sunt finalizarea autostrăzii Hemus până în 2027, finalizarea autostrăzii Vidin-Botevgrad, în doi ani și jumătate, finalizarea autostrăzii Europa, transmite publicația bulgară 24Chasa, citată de Rador.

OFICIAL 1.000 de soldați americani vor ajunge în România prin transfer din Germania
Internațional

OFICIAL 1.000 de soldați americani vor ajunge în România prin transfer din Germania

1.000 de soldați americani în România. O mie de militari vor fi mutați în România din Germania, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby. 1.000 de soldați americani în România Nu sunt trupe permanente și nu vor lupta în Ucraina, ci au scopul de a întări postura aliaților noștri din Europa de Est, a declarat oficialul american. Citește și: Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN) Anunțul a fost făcut într-o conferință presă de la Pentagon, disponibilă VIDEO aici. "Cei 1.000 de militari americani trimiși în România vor fi sub comanda SUA, după o decizie bilaterală cu România. Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare pe Flancul estic al NATO. Trimitem aceste trupe pentru că vrem să transmitem semnalul clar că NATO contează pentru SUA, că angajamentul nostru pentru Articolul 5 al Tratatului NATO este neclintit, că suntem gata să ne apărăm aliații. Vedem zilnic cum Rusia destabilizează regiunea trimițând trupe suplimentare în regiune", a spus Kirby. Cei 1.000 de soldați americani trimiși în România fac parte dintr-un regiment de infanterie, a mai spus John F. Kirby. De asemenea, 2.000 de militari americani din Fort Bragg (North Carolina) vor fi trimiși în Germania și Polonia.

Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN)
Internațional

Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN)

Biden trimite trupe americane în România. Președintele american ar fi aprobat oficial, miercuri, trimiterea de trupe americane în Europa de Est, inclusiv în România. Pentagonul ar urma să anunțe că trupele vor fi dislocate "în următoarele zile", potrivit unor oficiali americani citați de CNN. Decizia președintelui american este o dovadă de susținere față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei în apropierea Ucrainei, susțin oficialii. Biden trimite trupe americane în România Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe că trupele vor fi dislocate în locații din Europa. Astfel vor fi trimiși aproximativ 2.000 de militari americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv România, mai notează CNN. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Președintele Joe Biden a anunțat pe 29 ianuarie că va trimite un număr de militari americani în Europa de Est „în curând”, ca urmare a situației tot mai tensionate din Ucraina. Acesta a exclus posibilitatea desfășurării de trupe în Ucraina, care nu face parte din Alianța Nord-Atlantică. SUA au plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația. Iohannis pomenește SUA și Franța Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că angajamentul luat de SUA și Franța de a trimite trupe în România reprezintă o "expresie a solidarității și angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră". "Am fost, în toată această perioadă, și suntem în contact strâns la nivel diplomatic, operațional și tehnic pentru stabilirea detaliilor și datelor exacte ale desfășurării unităților militare americane și franceze în România și, fără îndoială, vor urma curând anunțuri concrete în acest sens", a spus Iohannis.

Penelista Vijulie, delir pe Facebook: Regina Marii Britanii bea zilnic cinci-șase pahare de vin românesc
Eveniment

Penelista Vijulie, delir pe Facebook: Regina Marii Britanii bea zilnic cinci-șase pahare de vin românesc

Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare. Un text de pe "net", postat pe Facebook de Violeta Vijulie, fostă șefă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, a stârnit o cascadă de reacții pe rețeaua de socializare. Textul o înfățișează pe Elisabeta a II-a a Marii Britanii ca pe o veritabilă alcoolică. Potrivit postării, regina bea zilnic cel puțin cinci-șase pahare de vin. Nu de oricare, ci românesc. Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare "Nu e un îndemn să beți mai mult, ci să beți cu măsură numai vin românesc, ca Regina Marii Britanii!Via Casa Regala a României. Regina Elisabeta a Angliei bea doar vin romanesc De ani buni regina Elisabeta a II-a a Marii Britatii bea numai vin romanesc fiind pur si simplu indragostita de acesta. Prima sticla i-a fost adusa de printul Charles acum 16 ani si de atunci nu mai suporta sa puna gura pe vinuri din alte tari. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Elisabeta a ajuns deja la venerabila varsta de 95 de ani si este convinsa ca una dintre cauzele longevitatii si a starii sale bune de sanatate este vinul romanesc. Cum se adună paharele In fiecare zi dupa micul dejun regina savureaza un pahar de Feteascǎ Neagrǎ apoi la pranz 1-2 pahare de vin alb adus special de la gospodarii din zona Vrancei, la ora 5 dupa ceai paharnicul regal ii serveste un paharut de vin alb de Cotnari care se pare ca este preferatul ei, iar fiecare seara si-o incheie cu cateva cupe de argint pline cu vin de Murfatlar. Acum cativa ani, intrigati de pasiunea Elisabetei pentru aceste vinuri, mai multi din consilierii reginei in frunte cu marele vistiernic, care era ingrijorat de sumele mari de bani cheltuite de regina pe licoarea romanesca, au cerut cercetatorilor britanici de la Academia Regala sa faca un set de analize amanuntit al compozitiei acestor vinuri iar rezultatul a fost uimitor. Cum suntem, iar, unici în lume Se pare ca vinul romanesc are niste calitati unice in lume, si asta in primul rand din cauza solului binecuvantat ce transmite strugurilor niste energii pozitive nemaiintalnite in alte locuri, ce pot prelungi viata cu pana la 18 de ani si jumatate. Dupa ce analizele au fost publicate, consilierii reginei nu si-au mai facut griji ba chiar o sfatuiesc pe regina sa consume acest elixir romanesc cat mai des. Iata asadar inca un exemplu despre cum straini de cel mai inalt rang pretuiesc tara noastra, si poate ca este un semn ca ar trebui sa fim mai mândri de originile noastre și de pământul pe care ne-am născut. Sursă:net" "Nu bea cam mult???" Textul de mai sus, aflat între ghilimele, păstrează întocmai grafia autoarei. Mai multe comentarii atât în subsolul postării, cât și la alte postări pe Facebook, subliniază ridicolul celor afirmate de Vijulie. "Nu bea cam mult??? Din postare iese că bea vreo 5-6 pahare de vin pe zi, asta înseamnă o sticlă de vin pe zi lejer. Plus că le amestecă. Vinuri dulci cu demisec sau sec. În aceeași zi. Complicat!", a scris Cristian Paun. "Ce Invenții de proastă calitate naționalist/comunistă. Mai rămânea să ne spui că apucăturile cu poșirca moldovenească le-a căpătat după sindrofia cu Elena Ceaușescu din 1978", a comentat și Bogdan Damian.

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE (analiză)
Internațional

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE (analiză)

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE în chestiunea crizei din Ucraina. Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin Vizita premierului Ungariei, Viktor Orban, la Moscova a creat sentimentul că Uniunea Europeană nu este capabilă să dea un răspuns unitar, în cazul unei invezii rusești în Ucraina, au arătat mai mulți membri ai Parlamentului European. „Nu avem nicio îndoială, Vladimir Putin încearcă să ne despartă. Așa că sper din tot sufletul ca Viktor Orbán să-și dea seama ce este în joc și că va menține mesajul de unitate al Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul francez Nathalie Loiseau, citată de Euronews. „Despărțindu-se puternic de aliații săi din NATO, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marți că sancțiunile propuse împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va întreprinde acțiuni militare împotriva Ucrainei ar fi „condamnate la eșec” și că cererile de securitate ale Rusiei sunt rezonabile”, scrie New York Times. „Domnul Orban se comportă practic ca un instrument al politicii externe a Rusiei”, a declarat, tot pentru New York Times, Peter Kreko. El este membru al Centrului pentru Analiza Politicii Europene și director al Political Capital, un grup de cercetare din Budapesta. În plus, Putin a profitat de vizita lui Orban pentru ca, în conferința de presă comună, să amenințe România. „Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Putin, de față cu premierul UDMR. UDMR, 100% de partea lui Viktor Orban Activitatea filo-rusă a lui Viktor Orban ridică problema situației UDMR. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor este la guvernare în România, dar, în același timp, este puternic susținută de la Budapesta. Kelemen Hunor personal se declară un admirator al lui Viktor Orban: „Este un om extrem de hotărât, așa cum îl știu eu, știe ce dorește să facă, are instrumentele politice și guvernamentale să facă ceea ce crede că e bine, punct”. Site-ul de investigaţii Átlátszó Erdély a analizat, în martie 2021, modul cum relaţiile între UDMR şi FIDESZ au evoluat în ultimele două decenii, factorul financiar judecând un rol important. Banii către UDMR, prin intermediul ONG-urilor, cum e şi Fundaţia Eurotrans, au început să vină în 2015, arată investigația site-ului. Aproximativ 800.000 de euro au fost daţi către Fundaţia Eurotrans, fundaţie apropiată de UDMR, ca să se ocupe de documentele maghiarilor din România care voiau dublă cetăţenie (mai târziu aceştia erau îndemnaţi de Kelemen Hunor, în septembrie 2017, să voteze FIDESZ). Din martie 2017 a început şi programul de dezvoltare economică ale comunităţilor de maghiari, prima dată fiind vizat judeţul Mureş. Pentru 2017 a fost alocată suma de 3,2 milioane euro pentru Mureş. Presa de limbă maghiară, subvenționată de Budapesta „Astăzi, fundaţiile apropiate de UDMR gestionează la fel de mulţi bani provenind din finanţarea maghiară, dacă nu chiar mai mult, decât sprijinul guvernamental român pentru minoritatea maghiară din Transilvania, gestionat de UDMR”, mai arată autorii. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Átlátszó Erdély a scris și despre finanțarea de la Budapesta a presei de limbă maghiară: „Potrivit surselor noastre, important nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrabă ceea ce nu: nicio voce critică la adresa guvernului maghiar nu poate apărea în publicațiile trustului de presă. Deși în trecut au existat exemple de materiale critice la adresa UDMR, și acestea au dispărut în timpul campaniilor electorale din ultimii ani. Am auzit în repetate rânduri că achizițiile Asociației pentru Spațiul Media Transilvan sunt de fapt un nou instrument de a controla UDMR-ul”. _____________________________________

Cum a ajuns cea mai bună biatlonistă din Rusia să reprezinte România la JO din Beijing
Eveniment

Cum a ajuns cea mai bună biatlonistă din Rusia să reprezinte România la JO din Beijing

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României, la Olimpiadă. Jurnalistul Vitalie Cojocari relatează pe pagina sa de facebook cum a discutat cu biatlonista Natalia Ushkina, o sportivă de 25 de ani născută în Rusia, care acum reprezintă România la Jocurile Olimpice de la Beijing. „O sportivă din România, care ne va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, știe să spună în limba română doar: ”bună ziua”, ”bună dimineața” și ”mă numesc Natalia”. Picase și varianta unei discuții în engleză. Nu era limba de comunicare pe care sportiva să o stăpânească prea bine”, scrie Vitalie Cojocari. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil ”În Rusia nu reușeam să ajung în echipa națională. Nu știu de ce se întâmpla asta. Conta din ce regiune erai, dacă te sprijineau antrenorii. Nu aveam susținere pentru echipa națională, așa că am decis să trec la un alt nivel și să schimb țara”, mi-a spus Natalia. Povestea ei este pare ruptă dintr-un film, iar decizia de a reprezenta România a șocat lumea sporturilor de iarnă din Rusia. Ce s-a întâmplat? Natalia era o junioară de perspectivă. Câștigase o serie de medalii în juniorat. Aștepta marele eveniment, să ajungă în echipa națională și să arate lumii întregi ce poate. Doar că timpul trecea, dar echipa de seniori era plină de sportivi cu anumite proptele care nu erau dispuși să-și părăsească locurile pentru tânăra atletă. Nici funcționarii Federației de Biatlon din Rusia nu ardeau de nerăbdare să întinerească lotul. Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României la Olimpiadă Natalia a decis la 24 de ani să renunțe la Rusia și să se mute în... România. Funcționarii ruși i-au permis să plece destul de repede. I-au dat toate actele. Doar că, anul trecut, în primăvară, la scurt timp după ce a primit cetățenia română, Natalia Ushkina a participat la campionatul rusesc de biatlon, iar la proba feminină de urmărire, ce să vezi, a bătut toată echipa națională a Rusiei. Românca noastră naturalizată le-a suflat aurul rusoaicelor de sub nas la ele acasă. La această probă s-a clasat pe primul loc. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia La altele a fost pe doi, a luat medalia de argint.Când au văzut asta, funcționarii ruși au reacționat ciudat: au inclus-o în echipa de biatlon a Rusiei. Era târziu, decizia Nataliei fusese luată. A refuzat să se răzgândească. E plină presa din Rusia despre articole despre Natalia care are acum 25 de ani. Scandalul a fost atât de mare, că a ajuns în Duma de stat din Rusia. Deputatul Igor Lebedev a fost de-a dreptul deranjat că sportivii buni din Rusia sunt lăsați să plece, iar meritocrația a fost abandonată în sportul de iarnă rusesc. Mai mult, pe Facebook

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră