marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

965 articole
Politică

Zelenski, în fața Parlamentului: Vreau dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, luni seara, în fața Parlamentului României. „Vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale, şi comunităţii româneşti din Ucraina, şi celei ucrainene din România”, a spus e. Declarațiile sale vin după ce AUR și senatoarea Șoșoacă au acuzat Ucraina că nu tratează corect minoritatea română. Ei au sugerat că România n-ar trebui să spirjine Ucraina din acest motiv. Zelenski, în fața Parlamentului României "Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie pentru impunerea dreptăţii. (...) Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele pentru refacerea Ucrainei după război. Vom propune partenerilor noştri să preia refacerea unor regiuni care au fost distruse de Rusia. Potenţialul nostru, puterea noastră internă este mare, dar avem nevoie de ajutor pentru a reface viaţa în Ucraina," a mai afirmat Zelenski, într-un discurs ţinut prin videoconferinţă. El a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor. "Mulţumesc întregului popor român pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina. Sper că vom avea condiţii ca Rusia să renunţe la război şi oamenii să se poată întoarce acasă, în Ucraina. Această experienţă de susţinere şi respect reciproc şi bunătate dintre popoarele noastre este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre popoarele şi statele noastre”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Zelenski, în fața Parlamentului: Vreau dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale
Parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear este esențial pentru România, susține Virgil Popescu
Politică

Parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear este esențial pentru România, susține Virgil Popescu

Energia nucleară, esențială pentru România. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că noile construcţii nucleare şi reactoarele modulare fac parte din agenda României pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii, iar parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este esenţial în acest sens, potrivit Agerpres. Energia nucleară, esențială pentru România "În această dimineaţă am participat, ca keynote speaker, la grupul de discuţii pe energie nucleară organizat de Partnership for Transatlantic Energy & Climate Cooperation (P-TECC). Tema discuţiei a fost 'Energy Security and Diversification in Europe: Civil Nuclear Energy Perspectives'. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a reînnoit interesul global pentru diversificarea sectoarelor energetice pentru a creşte securitatea şi a asigura fiabilitatea, atingând în acelaşi timp obiectivele climatice. Drept urmare, am discutat despre proiectele prioritare de energie nucleară pe care le au în proiect ţările P-TECC", a scris ministrul, pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a transmis că ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent care provoacă arhitectura societăţii noastre moderne, cu implicaţii deosebit de grave în sectorul energetic. "Susţinem pe deplin eforturile AIEA de a asigura un cadru de cooperare între Rusia şi Ucraina, pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare. România, împreună cu Letonia, Lituania, Polonia şi Slovenia, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în sprijinul intervenţiei AIEA, cerând acţiuni mai concrete. Considerăm că un astfel de cadru ar trebui stabilit cât mai curând posibil pentru a permite misiuni internaţionale de experţi la faţa locului. Totodată, am spus că este nevoie de cooperare pentru diversificarea surselor de aprovizionare, în timp ce rămânem angajaţi să ducem la îndeplinire planul de decarbonare, de aceea ne bazăm şi pe energia nucleară. În ceea ce priveşte preţurile la energie trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii pe termen lung, în acelaşi timp cu acţiuni de reducere a dependenţei de Federaţia Rusă şi întărind securitatea energetică", a continuat Popescu. Potrivit acestuia, România este ferm angajată în dezvoltarea în continuare a programului nuclear civil naţional. "Noile construcţii nucleare şi SMR-urile (reactoarele modulare de mici dimensiuni - n.r.) fac parte din agenda noastră pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii. De aceea, parteneriatul cu SUA este esenţial, având în vedere că ţara noastră, dar şi SUA văd energia nucleară ca un contributor pe termen lung la atingerea obiectivelor climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi îmbunătăţirea competitivităţii economiilor noastre prin crearea de locuri de muncă la nivel înalt de expertiză", a mai spus oficialul român.

România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră
Eveniment

România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

Klaus Iohannis: "NATO a aprobat grupul de luptă în România"
Politică

Klaus Iohannis: "NATO a aprobat grupul de luptă în România"

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

NATO își întărește prezența în România cu un grup de luptă, trupe cu statut permanent
Eveniment

NATO își întărește prezența în România cu un grup de luptă, trupe cu statut permanent

NATO trimite trupe permanente în România. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat miercuri în avanpremiera summit-ului NATO, că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. NATO trimite trupe permanente în România În cazul României, a fost agreată în urmă cu o lună crearea unui grup de luptă, condus de Franța. Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-permanentă a NATO. În acest moment, singurele state est-europene care beneficiază de prezența unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezența unui grup de luptă pe teritoriul țării-gazdă nu este condiționată în timp, spre deosebire de prezența trupelor aflate în țara respectivă pe bază de rotație. Declarații ale lui Stoltenberg "Vom discuta rolul Chinei în această criză. Beijing a furnizat susținere politică Rusiei, aliații sunt îngrijorați că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei. Vom cere Belarus să nu mai suțină războiul Rusiei. Nu putem lua pacea drept garantată, așa că aliații NATO trebuie să crească investițiile militare. Putin trebui să încheie acest război și să se angajeze în diplomație reală. Aliații NATO au răspuns la criză cu o susținere puternică pentru Ucraina și impunerea de costuri fără precedent pentru Rusia. Mă aștept ca liderii NATO să majoreze semnificativ prezența în țările din Est cu trupe pe uscat, pe mare și în spațiul aerian. La summit-ul de joi, vom discuta despre susținere pentru Georgia și Bosnia-Herțegovina. O eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecințe majore. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Mă aștept ca liderii NATO să discute despre întărirea susținerii pentru Ucraina. Aderarea Ucrainei la NATO nu este pe agendă. Trebuie să facem tot posibilul ca războiul să nu escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat. Am furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, aliații vor discuta mâine cum să majoreze această susținere. Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria. NATO are planuri deja pentru a-și proteja populația în cazul oricărui tip de atac și amenințare."

Virgil Popescu: Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus
Eveniment

Virgil Popescu: Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus

România va scoate gaze din Marea Neagră . Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că România va avea gaze naturale şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră, iar începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus, scrie Agerpres. România va scoate gaze din Marea Neagră "România va avea gaze şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas. Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul naţional de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus", a scris pe Facebook ministrul citat. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Potrivit acestuia, Romgaz va finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, astfel ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România. "Pentru a nu lăsa ca propaganda să inducă o serie de temeri vreau să atrag atenţia asupra faptului că perimetrul offshore Neptun Deep nu se află în zona care a făcut obiectul procesului dintre România şi Ucraina cu privire la Insula Şerpilor", a subliniat Virgil Popescu. La sfârşitul anului trecut, Romgaz a anunţat că acţionarii săi au aprobat preluarea participaţiei deţinută de grupul american ExxonMobil la perimetrul Neptun Deep, care, potrivit unor estimări, ar conţine rezerve de gaze de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom deţine, de asemenea, 50% din blocul Neptun Deep din Marea Neagră.

Care este armamentul de luptă al militarilor români. Nu avem Javelin
Eveniment

Care este armamentul de luptă al militarilor români. Nu avem Javelin

Care este armamentul de luptă românesc. Cât costă celebrul de-acum sistem de rachete antitanc Javelin, spaima blindatelor ruseşti care au invadat Ucraina? Care este armamentul de luptă românesc Nu mai puţin de 175 de mii de dolari lovitura. Un tanc este însă mult mai scump. Sistemul este refolosibil, iar o rachetă valorează atât de mult pentru că pentru că își urmărește ținta pe care a fixat-o trăgătorul fără să mai fie nevoie de ghidaj manual. Citește și: VIDEO Vera Lytovchenko, din Harkiv, le cântă oamenilor la vioară în timp ce rușii bombardează orașul: Le cânt să uite de război. Ca prietenii mei să știe că sunt în viață E nevoie de doi oameni ca sălanseze încărcătura, ne explică interlocutorul nostru: unul ţine lansatorul, iar celălalt duce rachetele, pentru că fiecare cântăreşte 8,5 kg. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iohannis: România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean
Politică

Iohannis: România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Chișinău, că România va primi atâția refugiați câți vin. ”Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean”, a declarat preşedintele, precizând că nu încurajează pe nimeni să-şi părăsească ţara, dar cei care se simt ameninţaţi de război vot primi ajutor în România. România va primi atâţia refugiaţi câţi vin ”România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean. Nu intenţionăm să aducem în discuţie un număr sau o cotă, este vorba despre valori în care credem. Refugiaţii trebuie ajutaţi. Câţi vin, atâţia vor fi primiţi. Este minim minimorum cât putem să facem pentru ucraineni în această perioadă extrem de dificilă şi în această situaţie catastrofală în care au ajuns ei prin agresiunea Rusiei”, a declarat, miercuri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis, citat de news.ro. Acesta a precizat că Româna a deschis HUB-ul de la Suceava, iar dacă va fi nevoie vor fi deschise şi altele. ”Nu încurajez pe nimeni din Ucraina să-şi părăsească casa şi să vină încoace, dar toţi cei care se simt ameninţaţi de război şi vor să vină la noi vor fi primiţi”, a adăugat preşedintele. Președinta Maia Sandu a anunțat la rândul său că în țara sa au rămas circa 100.000 de refugiați ucraineni și a mulțumit României pentru sprijinul acordat. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații
Eveniment

Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații

Drona de deasupra României avea bombă. În drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului au fost găsite rămăşiţe ale unei bombe aeriene, a relevat duminică ministrul croat al apărării, Mario Banozić, transmite HINA. Drona de deasupra României avea bombă "Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene", a declarat Banozić reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ. El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, dar că încă nu este clar dacă a venit din partea Rusiei sau a Ucrainei. "Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane", a adăugat el. Banozić a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo. 40 de autoturisme avariate la Zagreb Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49. Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate. Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria. Citește și: România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular "Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici", a declarat Banozić. Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi
Eveniment

Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi

România are suficiente stocuri de combustibil. Țara noastră nu are nicio problemă cu aprovizionarea cu carburanţi în benzinării iar românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi. Pentru că stocurile sunt suficiente, a scris, miercuri, pe propria pagină de Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. România are suficiente stocuri de combustibil "România nu are nicio problemă cu aprovizionarea cu carburanţi în benzinării. Am avut astăzi întâlniri de lucru cu reprezentanţii Rompetrol şi ai OMV Petrom şi am primit asigurări că există stocuri suficiente de produse petroliere şi vor asigura livrările către clienţi. Totodată, vreau să le transmit românilor că nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi. Avem suficiente stocuri!", susţine Popescu. Citește și: Generalul Ciucă atacă benzinăriile. Cărbunaru: Guvernul României nu va permite nici un derapaj, nici o tentativă de speculă

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții
Eveniment

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții El a scris luni, pe Facebook, că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai arătat ministrul. ”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe Facebook. Marius Budăi arată că ”persoanele cu dizabilităţi care sosesc din Ucraina vor putea beneficia de protecţie şi tratament în centrele din ţara noastră, prin modificările făcute prin această OUG!”. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, precizează Marius Budăi, citat de news.ro. Până luni dimineața, în România au intrat în total 261.445 de refugiați ucraineni şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut de Poliția de Frontieră. Practic, în România au rămas 69.133 de ucraineni. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Toate punctele de frontieră din țara noastră lucrează la capacitate maximă, fiind suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie.

România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar
Eveniment

România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar

România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie publicația New York Times. Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu participă la acest lucru la nivel bilateral şi nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. România, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura. „Dar acesta este sprijinul vizibil. Ascunse în baze din jurul Europei de Est, forțele din Comandamentul Cibernetic al Statelor Unite, cunoscute sub denumirea de „echipe de cybermisiune” sunt aici pentru a interfera cu comunicațiile digitale ale Rusiei – dar măsurarea ratei de succes a acestor echipe este dificilă”, spun oficialii citați de New York Times. Publicația compară acest efort de aprovizionare a Ucrainei cu arme cu podul aerian din 1948-1949, pentru aprovizionarea Berlinului de Est. Foto: US Air Force Ungaria se teme să nu fie atacată “Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini. “Această decizie este justificată de securitatea Ungariei şi a comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, a spus şeful diplomaţiei ungare. Citește și: Viktor Orban nu-l abandonează pe Putin: Ungaria nu permite tranzitul armelor spre Ucraina

Rusia avertizează vecinii Ucrainei. Singura țară menționată nominal, România: Folosirea aerodromurilor de către avioane ucrainene înseamnă implicare în conflictul armat
Eveniment

Rusia avertizează vecinii Ucrainei. Singura țară menționată nominal, România: Folosirea aerodromurilor de către avioane ucrainene înseamnă implicare în conflictul armat

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România, că riscă dacă își pun aerodromurile la dispoziția Ucrainei. Polonia tocmai a menționat că nu va face acest lucru și nici nu va ceda Kievului avioanele sale MiG. Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters. Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România În acest context, el s-a referit la România. "Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine", a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE. "Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat", a mai subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax. Aeronava Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene a părăsit la 1 martie spaţiul aerian al României, anunță MApN. Avionul SU-27, interceptat în prima zi a războiului din Ucraina, fusese interceptat de avioanele F-16 românești. Avionul înarmat fusese escortat până la baza de la Bacău. Un Suhoi ucrainean, returnat după ce a aterizat la Bacău „La solicitarea autorităţilor ucrainene, avionul militar Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene a părăsit spaţiul aerian al României astăzi, 1 martie, cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale”, a explicat Ministerul Apărării. „Avionul Suhoi 27, fără a avea muniţie la bord, a fost escortat de două aeronave de luptă tip MiG-21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române până la limita spaţiului aerian naţional, de unde a fost preluat de către aeronave ale Forţelor Aeriene Ucrainene”, a anunțat MApN. Joi, 24 februarie, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO au decolat în jurul orei 6.15, pentru clarificarea unei situații aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spațiul aerian național. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Ulterior interceptării avionului Su-27, pilotul ucrainean ar fi spus că a fost dezorientat și a intrat în spațiul aerian al României după ce baza aeriană din Ucraina de unde decolase fusese distrusă de primele atacuri cu rachete ale Rusiei.

Rusia ocupă, pas cu pas, coasta Mării Negre și se apropie de Odessa. De aici, până la granița cu România mai sunt circa 150 km
Internațional

Rusia ocupă, pas cu pas, coasta Mării Negre și se apropie de Odessa. De aici, până la granița cu România mai sunt circa 150 km

Rusia ocupă, pas cu pas, coastă Mării Negre și se apropie de Odessa. Ministerul britanic al Apărării atrăgea atenția de vineri seara că forțele rusești avansează spre Nikolaiev, un important șantier naval. Însă britanicii arătau că orașul va fi încercuit, fără a se forța ocuparea, scopul rușilor fiind să ajungă la Odessa. Rusia se apropie de Odessa Port la Marea Neagră, Odessa se pregătește de un asalt maritim și terestru. Navele ruse de desant făceau aseară exerciții pentru debarcare. Pe străzile Odessei au fost ridicate baricade din cauciucuri uzate. Maternitatea din Odesa a fost ”mutată” la subsol de medici și asistente după ce au apărut informații conform cărora un asalt iminent va avea loc în oraș. Rușii ar urma să debarce în portul din Odesa. Imaginile publicate de agenția de presă Nexta arată zeci de femei care au devenit mame în ultimele zile, în timpul invaziei, și care stau cu nou-născuții în condiții insalubre, în adăpostul spitalului. Foto: Ministerul britanic al Apărării Armata ucraineană avertizează că „inamicul va fi primit cu căldură”, precizând că dispozitivul de apărare al orașului este deja pregătit. Noul guvernator al Odesei, numit acum câteva zile de președintele Volodymyr Zelensky , este Maxim Marchenko, fost comandant al grupării ultra-naționaliste Batalionul Național Aidar. Odesa este un port strategic ucrainean la Marea Neagră, situat foarte aproape de gurile Dunării (circ 330 km distanță de Tulcea pe șosea). Însă până la Vîlcov sau Ismail, orașe ucrainene din Bugeac, distanța este de circa 150 km, iar România se află de partea cealaltă a Dunării. Citește și: Abominabil – ex-fotbalistul Daniel Pancu, laude pentru sângerosul cecen Ramzan Kadîrov, prietenul lui Putin: „A făcut multe lucruri bune pentru popor. Acolo poți să omori femeile”. Și Florentin Petre îl laudă pe Kadîrov

Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru ajutorul primit
Politică

Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru ajutorul primit

Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru ajutorul dat Ucrainei, într-un mesaj postat pe Twitter. Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru „contribuția sa semnificativă” „Sunt recunoscător României pentru contribuția sa semnificativă la capacitățile de apărare ale țării noastre. îi sunt recunoscător @KlausIohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simțim sprijinul politic și de apărare al partenerilor noștri”, a scris Volodimir Zelenski. I am grateful to Romania for its significant contribution to the defense capabilities of our country. I am grateful to @KlausIohannis for supporting Ukraine's membership in the European Union. We feel the political and defense support of our partners.?????— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 28, 2022 Citește și: Au început negocierile Rusia-Ucraina. Moscova nu oprește, însă, bombardamentele. Zelenski vrea o aderare imediată la UE România a trimis către Ucraina combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, dar și alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de 3 milioane de euro. Peste 33.000 de refugiați ucraineni se află în România, iar aproape 400 au cerut azil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră