marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

965 articole
Politică

Comisar European: România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației. Guvernul, nici o reacție

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației, a afirmat, ieri, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean. Ea a oferit și exemplul unei licitații ratate, în valoarea de 320 de milioane de euro. România a pierdut finanțări din cauza birocrației Potrivit lui Vălean, România a pierdut 320 de milioane de euro, finanţare europeană, pentru modernizarea magistralei de tren dintre Braşov şi Sighişoara, pentru că nu a reuşit să semneze la timp contractele de execuţie, toate cele trei contracte fiind mult întârziate din cauza contestaţiilor. „Întârzierile din cauza capacității administrative scăzute, proceduri lungi pentru contestare în justiție în cadrul licitațiilor, schimbările de priorități investiționale. Toate astea au dus la pierderi de sume importante. Acum eu estimez între 400 milioane – 1 miliard de euro pierduți din fondurile de coeziune și din Connecting Europe Facility pentru transporturi. În total sunt puse la dispoziție 12 miliarde euro pentru transporturi, dublu față de perioada de finanțare anterioară 2014-2020. Mi s-ar părea o greșeală să ne apucăm să schimbăm ceva în PNRR pe transporturi”, a declarat pentru DC News Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi. Vălean a vorbit și în septembrie 2021 despre eșecul licitației de pe magistrala Brașov-Sighișoara. „Un motiv al întârzierilor pe care le-au avut proiectele din România a fost acela al instabilităţii de guvernanţă a proiectelor. Acolo unde managementul este stabil, proiectele au mers mai bine şi acesta este o recomandare. Trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari. De exemplu Braşov – Sighişoara: până când România a admis că există o întârziere din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut patru ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt contestaţii care estimăm că vor dura mai mulţi ani, atunci se putea face cu ajutorul Comisiei Europene o realocare a fondurilor, puteau merge la alte proiecte care să se deruleaze mai repede”, spunea ea, la 18 septembrie 2021. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Comisar European: România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației. Guvernul, nici o reacție
România a înregistrat cea mai mică creștere a producției industriale din UE, în februarie
Eveniment

România a înregistrat cea mai mică creștere a producției industriale din UE, în februarie

România, la coada clasamentului. Producţia industrială a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 2% în zona euro şi cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) şi Bulgaria (14,4%). În România, producţia industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. România, la coada clasamentului Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 9,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,3% şi producţia de energie a crescut cu 4,6%, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Italia (4%), Croaţia (2,7%) şi Irlanda (2,4%). În România, producţia industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%. Producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova
Politică

Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii
Internațional

Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Relațiile ruso-române din ultimii 250 de ani, detaliate de un profesor ieșean
Internațional

Relațiile ruso-române din ultimii 250 de ani, detaliate de un profesor ieșean

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia. Chiar şi în momentele în care am fost aliaţi, nu am avut încredere în Moscova. Garanţiile de securitate le-am căutat în Vest. Despre războiul din Ucraina, conf.dr. Cristian Ploscaru spune că "toată această nenorocire este încercarea elitei politice ruse de a-şi recupera politica de superputere". Relaţia militară a României cu Rusia Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia de-a lungul istoriei, din momentul în care existau doar Principatele Române, de la 1859 când s-a născut statul român, şi până la momentul instaurării comunismului? Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ziarul de Iaşi" a vorbit cu istoricul ieşean conf.dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pentru a realiza o analiză detaliată a acestei relaţii. Concluziile istoricului sunt acelea că putem împărţi în trei etape relaţia politico-militară a Rusiei cu România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă
Eveniment

România are astăzi garanții de securitate cu nu a avut niciodată, datorită apartenenței la NATO și UE, spune premierul Ciucă

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare
Internațional

Aproape 40% din refugiații ucraineni ajunși în România și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale
Politică

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale după ce consulatul la New York a postat o imagine cu o draperie de care sunt agățate fotografii în format A4. Standul României la New York, val de ironii O postare de pe pagina de Facebook a Consulatului General al României la New York privind participarea României la Târgul de Turism Travel and Adventure Show a provocat un val de ironii în rândul internauţilor, scrie news.ro. Aceștia au remarcat standul ce includea o draperie neagră pe care au fost prinse, cu cleme, fotografii color printate pe hârtie obişnuită, în format A4. Ulterior, postarea a fost ştearsă. Ministerul Turismului a reacţionat, explicând că decorul este „specific” acestei manifestări de peste 20 de ani şi că 90% dintre expozanţi au păstrat acest decor, iar la stand vizitatorii au primit „informaţii relevante pentru a atrage vizitatori spre România”. România a plătit pentru participare la târgul din SUA 7.990 de dolari. „În zilele de 19 şi 20 martie 2022, a avut loc la New York, Târgul Internaţional de Turism The Travel& Adventure Show în cadrul căruia România a deţinut un stand de prezentare şi promovare a produselor turistice autohtone. Manifestarea a constituit spaţiul mult aşteptat de specialiştii din domeniu pentru a disemina informaţii exclusive, oferte de călătorie şi programe turistice care nu pot fi găsite într-o astfel de prezentare nicăieri altundeva” este mesajul postat pe Facebook de Consulatul General al României la New York, în 5 aprilie, la două săptămâni de la manifestarea la care face referire. Postarea era însoţită de o fotografie care prezenta şase persoane la standul României, stand care a avut sloganul „Explore The Carpathian Garden". După ce postarea a stârnit ironia internauţilor, care au remarcat, printre altele, că „un elev din România de şcoală generală ar fi făcut un panou mult mai bun”, oficialii Consulatului României la New York au şters postarea. Foto: News.ro „Nu vă e rușine, sinecuriștilor?” Ironiile au continuat însă sub formă de comentarii la o altă imagine postată pe pagina consulatului ca fotografie de profil. Foto: Pro TV "E sigur din România poza, să nu ne mire că e din Austria, Elveţia, la ce nivel de profesionalism aţi arătat", "Nu vă e ruşine, sinecuriştilor?!", "Ruşine sa va fie e puţin spus. Sunteţi nişte sugative la banii publici", "La targul de turism din NY, Romania prezinta cateva fosile comuniste aduse special pt aceasta ocazie, pe un fundal specific, negru, cu ceva poze colorate spre a pune mai bine in valoare splendoarea exponatelor", "Echipă serioasă la consulat! Promovaţi România de nu mai puteţi! Şi ce fotogenici sunteţi! Bravo!", "Va bateţi joc pe banii noştri !! Demisionaţi !! Rusine !!", sunt câteva dintre cele peste 80 astfel de comentarii. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

BREAKING Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare. În timpul Războiului Rece, deținea astfel de arme
Internațional

BREAKING Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare. În timpul Războiului Rece, deținea astfel de arme

Există îngrijorări că crucișătorul Moscova, care s-a scufundat joi noaptea în Marea Neagră, ar fi putut transporta arme nucleare. Mai mulți experți ucraineni apreciază că două bombe nucleare ar fi putut fi la bord. Moscova avea arme nucleare la bord în timpul Războiului Rece. Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Mikhailo Samus, directorul unui think-tank militar din Lvov, Andrei Klimenko, redactor la Black Sea News și ziarul ucrainean Defense Express au avertizat astăzi că Moscova a fost proiectată pentru a transporta focoase care ar putea fi instalate în vârful rachetelor sale supersonice P-1000 - concepute pentru a elimina portavioanele americane. "La bordul Moscovei ar putea fi focoase nucleare - două unități", a spus Samus, în timp ce Klimenko a cerut altor națiuni de la Marea Neagră - Turcia, România, Georgia și Bulgaria - să insiste asupra unor explicații: „Unde sunt aceste focoase? Unde erau când muniția a explodat?”. Defense Express a afirmat, citat de Daily Mail, că a „intervievat experți, inclusiv proiectanți și ofițeri de marină, care au dat în unanimitate și în mod independent următorul răspuns: există o posibilitate reală ca nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră să fi avut la bord muniție nucleară. The wrecked cruiser "Moskva" may have nuclear warheads, - Defense Express.According to experts, 16 P-1000 Vulkan anti-ship missiles can be equipped with a nuclear warhead with a capacity of 350 kt or a conventional 500-kg high-explosive-cumulative warhead. https://t.co/qkIl2epHr1— тошнота кота-философа Антуана (@6Kk4KgwPz3Di3QF) April 14, 2022 Defence Express s-a întrebat, potrivit Daily Mail: „Sunt munițiile nucleare întotdeauna la bord sau sunt încărcate numai prin ordin special?” Friends and experts say that there are two nuclear warheads for Russian cruise missiles "Moskva". Maybe, for many ppl this is a news, but it is true, Moskva was ship - a carrier of nuclear weapons. 1/2— Euromaidan PR (@EuromaidanPR) April 15, 2022 Speculațiile cu privire la un dezastru nuclear apar în contextul în care este necunoscută soarta echipajului de 510 de oameni de pe crucișător. Sute ar fi putut să fi murit în explozia de la bord. Soarta echipajului, necunoscută Până în prezent, soarta a doar aproximativ 50 de membri ai echipajului este cunoscută, ei fiind preluați de o navă turcească. Alți 14 ar fi fost transportați pe cale aeriană în portul Sevastopol. Soarta a circa 450 de marinari nu este cunoscută. Rusia susține că a evacuat întregul echipaj, dar un videoclip filmat la Sevastopol peste noapte arată zeci de mașini care se presupune că aparțineau marinarilor de pe navă încă parcate în port - sugerând că proprietarii lor nu s-au întors să le ridice. The cruiser Moskva sank while being towed in a storm,-Russian Defense Ministry https://t.co/NxEiHePb3b #Ukraine pic.twitter.com/1TBbOeSdj1— Liveuamap (@Liveuamap) April 14, 2022 Daily Mail arată că, în 1982, când marina britanică a scufundat crucișătorul argentinina Belgrano au murit 334 de marinari. Dar acest crucișător avea un tonaj mai mic și muniția de la bord nu a explodat. În timpul Războiului Rece, Moscova a avut arme nucleare la bord. În 1989, sub conducerea liderului sovietic Mihail Gorbaciov, oamenii de știință americani și sovietici au participat la un test comun la bordul navei, în Marea Neagră, pentru a măsura emisia de neutroni și raze gamma de la un focos nuclear pe o rachetă de croazieră, scrie Associated Press. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30%

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina
Eveniment

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Virgil Popescu: În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze
Politică

Virgil Popescu: În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze 

În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc. Potrivit lui Popescu, odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria, România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse. România, între 25% şi 28% dependentă de import de gaze ”Adevărul este evident undeva la mijloc, România a fost dependentă, şi 10% şi 20%, şi 28%. Dacă nu punem rezerve în loc de gaze naturale, dependenţa de gazele ruseşti sau de importuri va creşte. În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, şi până în acest moment, majoritatea importurilor, dacă nu chiar sută la sută, au fost din Federaţia Rusă”, a spus ministrul, citat de news.ro. El a precizat că, uitându-ne în istorie, ”România nu a avut, până la sfârşitul anului trecut, nicio posibilitate de a aduce gaze decât din Federaţia Rusă, pentru că conductele de gaze, sub contract cu Garzprom, practic acel culoar interbalcanic care ducea gazul în Turcia era deţinut în totalitate de Garprom. ”În 2020, împreună cu Transgaz, am reuşit invocând noua directivă a gazelor, să încetăm acest contract şi conductele T, T2, T3 au revenit în patrimoniul sistemului naţional de transport. (..) În momentul de faţă, avem un culoar interbalcanic pe care România poate aduce gaz, din Turcia, Bulgaria, România, porturile turceşti şi gazul din Azerbaijan”, a explicat ministrul Energiei. Interconectorul cu Grecia și Bulgaria, gata la toamnă Virgil Popescu a spus că acel interconector între Grecia şi Bulgaria, care trebuia să fie gata, avem promisiuni că va fi gata în toamna acestui an. ”Odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria (..) România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse”, a spus el. Potrivit ministrului, ”practic, începând cu sfârşitul anuui trecut, lucrând împreună cu Transgaz, am pus pe harta rutelor de transport şi România”. Despre o independenţă totală de gazul rusesc, Virgil Popescu a spus că o conductă, un coridor este deja operaţionalizat. ”Discutăm pentru a avea operaţionalizat acest coridor şi pentru a avea această sursă de aprovizionare. Anunţăm când se va întâmpla, este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc, dependenţa se va reduce, anul acesta, şi datorită faptului că ne va intra primul gaz din Marea Neagră”, a explicat ministurl, precizând că s-a finalizat investiţia şi din această vară vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. ”Vorbim clar de o producţie suplimentară de până la un miliard de metri cubi, într-un an de zile, deci vom avea clar o reducere a dependenţei de gazul rusesc”, a mai spus el. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei
Politică

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei, au arătat, la Berlin, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, și Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova. Gavriliță a declarat că autoritățile din Moldova sunt alarmate de atacurile asupra regiunii Odesa. România și Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei „Deoarece Odesa este situată în imediata apropiere de Moldova, se poate și pe jos de mers. Odesa este aproape egală cu populația întregii Moldovei. Trebuie să fim pregătiți. Pregătiți cu un plan de urgență, coridoare verzi. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a facilita semnarea unui acord e încetare a focului”, a declarat Gavrilița, citată de NewsMaker.md. Aurescu a artat că România se pregătește să primească un nou val de refugiați din Ucraina. „Cu câteva săptămâni în urmă, am primit informații despre un posibil atac asupra Odesei. Până acum nu au existat asemenea acțiuni. Dar ținând cont de aceste informații, am început să planificăm acțiuni suplimentare. Ne pregătim. Prin urmare, sunt optimist că vom reuși în viitor, împreună cu partenerii noștri și cu ajutorul UE și al organizațiilor internaționale, să facem față dacă va apărea o astfel de situație”, a conchis Aurescu. La 3 aprilie, Odesa a fost atacată cu rachete. Pe de altă parte, mai mulți analiști militari apreciază că Rusia ar putea încerca să preia controlul asupra întregului litoral al Mării Negre, deținut acum de Ucraina, așa că își va extinde atacurile spre Odesa și dincolo de acest oraș, spre Vest. Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură
Internațional

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși arată că România și Ungaria sunt printre țările care nu au luat o astfel de măsură. Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Financial Times: Creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european. Austria: „portavionul” agenților Moscovei Denmark will expel 15 Russian intelligence officers working at the Russian embassy in Copenhagen. They pose a threat to our national security. It’s in our mutual interests to maintain diplomatic ties, but we will not accept Russian espionage on Danish soil. #dkpol— Jeppe Kofod (@JeppeKofod) April 5, 2022 Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. Iată o listă a măsurilor luate de statele din UE împotriva personalului diplomatic suborodnat Kremlinului: Belgia a expulzat 21 de diplomați de la ambasada din Bruxelles și consulatul din AnversOlanda a expulzat 17 diplomați care ar fi acționat ca spioniIrlanda a expulzat patru diplomați din structura de conducere a ambasadei la DublinCehia a expulzat un diplomat rusGermania: 45 de diplomați ruși expulzațiLituania a trimis acasă ambasadorul Rusiei, car reacție la masacrul de la BuchaFranța: 34 de diplomați ruși expulzațiLetonia: detaliile legate de expulzări vor fi anunțate, deocamdată s-a aprcizat doar că această măsură va fi luatăItalia: 30 de diplomați ruși expulzațiDanemarca: 15 diplomați ruși expulzațiSuedia: trei diplomați ruși expulzațiBulgaria a expulzat 11 diplomați ruși, zece la mijlocul lunii martie, al 11-lea la 1 aprilie - este vorba de primul secretar al ambasadeiSlovacia: 38 de diplomați ruși expulzați, mai întâi un lot de trei, apoi 35. Polonia: 45Estonia: trei diplomați ruși expulzațiSpania: 45 de diplomați Macedonia de Nord, țară care nu face parte din UE, a expulzat cinci diplomați ruși. Premierul român Nicolae Ciucă a răspuns, luni, unei întrebări referitoare la posibila expulzare a unor cetăţeni sau diplomaţi ruşi din România. „Din informaţiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane. (…) În funcţie de situaţia concretă, vom lua decizii şi le vom anunţa", a precizat el. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră