sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rmgc

11 articole
Investigații

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul. CEO-ul companiei canadiene Gabriel Resources este românul Dragoș Tănase. Acesta este asociat al mai multor companii românești. CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul Cea mai importantă companie din România la care Dragoș Tănase deține părți sociale este Total Business Land SRL din Alba, care se ocupă, în principal, de "Activități de inginerie și consultanță tehnica legate de acestea". Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului În portalul achizițiilor publice există peste 500 de contracte încheiate de această firmă cu instituții publice. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Numai în 2022, veniturile firmei au fost de 64,7 milioane de lei iar profitul net, de peste 10,8 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Efectul Ciolacu: acțiunile Gabriel Resources, volum de tranzacții în februarie și martie 2024 de până la 15 ori mai mare decât în unele luni din 2023 Tot în 2022, Dragoș Tănase și asociații din Total Business Land SRL au mai înființat o firmă, Total Business Land Proiect SRL. Și aceasta din urmă are contracte cu statul. Cel mai recent, a încheiat o înțelegere de 490.000 de euro cu Aquacaras SA Caraș-Severin, pe 1 martie a.c.

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul (sursa: Digi24)
Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources. Declarațiile lui Marcel Ciolacu nu doar au dublat prețul acțiunilor Gabriel Resources de la Bursa din Toronto, dar au făcut să explodeze și volumul tranzacțiilor. Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources Astfel, potrivit datelor referitoare la volumul tranzacțiilor cu acțiuni ale Gabriel Resources în ultimul an (martie 2023 - martie 2024), operațiunile au explodat începând din februarie 2024. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Pe 1 februarie, premierul Ciolacu a declarat că încearcă să găsească o cale prin care România să plătească către Gabriel Resources miliardele de dolari pierdute la ICSID (deși, la acea dată, nu exista un verdict). Ca urmare a acestei declarații (dar și a altora, ulterioare), în februarie s-au tranzacționat 7,4 milioane de acțiuni ale Gabriel Resources. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Spre comparație, cu o lună înainte, ianuarie 2024, se tranzacționaseră numai 1,6 milioane de acțiuni, cam de cinci ori mai puțin. Iar în septembrie 2023, acțiunile Gabriel Resources tranzacționate fuseseră de puțin peste jumătate de milion, adică de 15 ori mai puțin decât în februarie 2024. În numai cinci zile din martie 2024, acțiunile tranzacționate au fost de 1,7 milioane, adică o medie de 350.000 de acțiuni pe zi, aceeași cu media lunii februarie. Volumul tranzacțiilor cu acțiuni Gabriel Resources la Toronto Stock Exchange în ultimele 12 luni (sursa: ca.finance.yahoo.com)

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată. România a câștigat disputa de la Washington cu Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Dar cineva a câștigat foarte mulți bani pe bursă după anunțul că România va pierde. Știre pe surse de la Finanțe Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Ciolacu, convins că România urma să piardă O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Prețul acțiunilor și volumul tranzacțiilor au crescut În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari vineri, 8 martie. Adică de două ori mai mult decât la finalul lunii ianuarie 2024. Întrebarea care se pune, în acest context, este cine au fost profitorii jocurilor pe bursă dintre 1 februarie și 8 martie 2024.

Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Dumitru Matiu)
Economie

Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare

Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare. Organizația Canadiană de Reglementare a Investițiilor (CIRO) a decis să suspende temporar de la tranzacționare acțiunile Gabriel Resources, companie listată la Bursa din Toronto. Prețul acțiunilor a crescut masiv Decizia a fost luată în contextul în care compania Gabriel Resources așteaptă în cursul zilei de vineri decizia Curții de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale în dosarul Roșia Montană. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Ciolacu au crescut prețul acțiunilor Gabriel Resources cu 50% pe Bursa de la Toronto. Premierul a spus că România va pierde în speța Roșia Montană Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari înainte de anunțul CIRO. Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Acțiunile RMGC, suspendate de la tranzacționare Prețul acțiunilor a crescut vertiginos în ultimele cinci săptămâni. De exemplu, pe 31 ianuarie 2024 prețul unei acțiuni era de 0,45 dolari. Vineri, prețul unei acțiuni a ajuns la 0,87 dolari, în timp ce capitalizarea bursieră a companie a depășit 901,2 milioane de dolari. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Organizația Canadiană de Reglementare a Investițiilor (CIRO) a decis cu câteva ore înainte de a fi făcută publică decizia în dosarul Roșia Montană să suspende de la tranzacționare acțiunile Gabriel Resource (GBU – indice bursier). Anunțul CIRO (sursa: CIRO) "CIRO poate lua decizia de a impune o suspendare temporară (oprire) a tranzacționării unei valori mobiliare a unei companii cotate la bursă. Opririle tranzacționării sunt implementate pentru a asigura o piață corectă și ordonată. CIRO este organizația națională de autoreglementare care supraveghează toți dealer-ii de investiții și activitatea de tranzacționare pe piețele de datorii și acțiuni din Canada", se menționează în anunțul CIRO.

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC. 217,57 milioane dolari. Cu atât a crescut valoarea acțiunilor Gabriel Resources Ltd. în ultimele 18 zile, timp în care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat în repetate rânduri că România a pierdut procesul în dosarul Roșia Montană. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Culmea, deși premierul Marcel Ciolacu a insistat că o decizie în acest caz va fi anunțată până la data de 10 februarie, documentele oficiale arată că aceasta va fi emisă până pe 12 martie 2024. Compania canadiană Gabriel Resource a dat în judecată România la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), acolo unde a cerut despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari. Peste un miliard de acțiuni Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Premierul a insistat că România a pierdut Informațiile pe surse transmise de Guvernul României și Ministerul Finanțelor arătau că decizia oficială ar urma să fie emisă pe data de 10 februarie 2024. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. "Gabriel ia act de creșterea recentă a prețului acțiunilor sale și a volumului de acțiuni tranzacționate. Gabriel nu are cunoștință de nicio decizie a Tribunalului sau de momentul în care va fi emisă aceasta și așteaptă o comunicare suplimentare din partea ICSID în acest sens. O dată primit, Gabriel va anunța piața fără întârziere", se menționează în comunicatul emis de Gabriel Resources. Creștere cu 217 milioane de dolari Mai mult, și în comunicatele anterioare ale companiei canadiene se menționa că decizia ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Vineri, 16 februarie, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources a crescut la 0,66 dolari. Atunci s-au tranzacționat 255.134 de acțiuni. La acest preț, valoarea celor peste 1,036 miliarde de acțiuni a depășit suma de 688,744 milioane de dolari. Ceea ce înseamnă o creștere de peste 217,57 milioane dolari.

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante. O decizie arbitrală în mega-dosarul Roșia Montană urmează să fie prezentată, cel mai probabil, săptămâna aceasta. Canadienii cer despăgubiri de 3,28 miliarde USD plus dobânzi Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au cerut despăgubiri în de 3,28 miliarde de dolari. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM La acestea ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+4% începând cu data de 29 iulie 2017 până la data plăţii. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Potrivit documentelor depuse de statul român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, avocații României sunt de la casa de avocatură elvețiană Lalive și de la cea românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu. Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante Potrivit unor informații oficiale primite de jurnalistul DeFapt.ro Petru Zoltan în 2020, numai până la acel moment, sumele primite de avocați erau de aproape 48 de milioane de lei. Astfel, Lalive primise de la statul român 11,5 milioane de lei iar Leaua Damcali Deaconu Păunescu, 36,41 milioane de lei. În total, doar până în 2020, 47,91 milioane de lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro. În ultimii patru ani, România a plătit și alte sume celor două case de avocatură care o reprezintă în acest caz. DeFapt.ro va prezenta și valoarea acestora.

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation Foto: Inquam/George Călin
Politică

Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: Călin Popescu Tăriceanu, cel care, în 2014, a rupt PNL ca să-l susțină pe Victor Ponta. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an În februarie 2014, fostul premier a demisionat din PNL, în momentul în care acest partid se desprindea de PSD. Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Însă asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Anunț în Adevărul, 5 septembrie 1995, republicat de Rise Project Nu se știe câte alte companii străine, în afară de Gabriel Resources, au aflat de acest anunț și și-au manifestat interesul. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În 2019, Newsweek arăta că din arhiva ANRM au dispărut două seturi de documente - ambele cu afaceri dubioase în care era implicat Tăriceanu - referitoare la asocierea cu Gabriel Resources și la cea cu Sterling Resources. Documentele asocierii au dispărut, nici un vinovat „Pe un raft dintr-un birou de la etajul al treilea se aflau mai multe documente de la Roșia Montană. Erau documente emise de ANRM. Lângă ele se afla și un dosar care avea legătură cu concesiunea Sterling. Cine a luat documentele de la Roșia Montană a pus mâna și pe acel dosar cu documente de la Sterling. Toate aceste documente erau clasificate. Nu se știe cine le-a luat”, a spus una dintre surse jurnalistului Petru Zoltan, care la acel moment lucra pentru Newsweek România, iar acum este în echipa DeFapt.ro. Între documentele dispărute: dosarul licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montana, circa 500 de documente. Documentele ar fi dispărut între 2015 și 2017. „La această dată există o verificare internă, care nu este finalizată, cu privire la circuitul documentelor, inclusiv documente clasificate, pentru mai multe licențe, inclusiv cea la care faceți referire”, a spus președintele ANRM de la acel moment, Gigi Dragomir. Revista a cerut un punct de vedere din partea Serviciului Român de Informații, care a transmis că datele solicitate nu sunt de interes public. Un alt caz cunoscut de documente dispărute este cel al autostrăzii „Bechtel”. Rezultatul: nimeni nu a plătit. Dosarul instrumentat de procurori a fost clasat pentru că faptele s-ar fi prescris. Cum a fost implicat Tăriceanu în scandalul Sterling, alt set de documente dispărute de la ANRM: printr-o Hotărâre de Guvern, emisă de Guvernul Tăriceanu (Hotărâre nr. 1446 din 12/11/2008), petrolul și gazele din jurul Insulei Șerpilor au fost concesionate unei firme, Midia Resources SRL, ce acea un capital social de doar 200 de lei. Bilanțul pe 2007 al acestei firme arăta că nu are angajați iar cifra de afaceri a fost zero lei. Midia Resources SRL nu are sucursale, nu are sedii secundare și nu are administratori cenzori persoane juridice

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC (sursa: Facebook/Dacian Cioloș)
Eveniment

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC. Dacian Cioloș i-a trimis lui Marcel Ciolacu o solicitare publică privitoare la publicarea integrală a deciziei tribunalului internaţional în cazul Roşia Montană. Ponta a promis RMGC avizele necesare Potrivit unui comunicat de presă, Cioloş a declarat că "Există riscul ca premierul Marcel Ciolacu, consiliat de Victor Ponta, să încerce să ascundă opiniei publice responsabilii pentru prejudiciul adus statului român în procesul cu Roşia Montană Gold Corporation. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Compania minieră a dat în judecată statul român după ce Victor Ponta a promis în 2013 eliberarea avizelor necesare exploatării iar apoi majoritatea PSD-PNL, speriată de reacţia publică, a trântit în Parlament proiectul.". Conform aceleiași surse, fostul premier Dacian Cioloș cere ca actualul guvern să publice actele din dosarul despăgubirilor. Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC "Din acest motiv i-am transmis azi premierului Ciolacu - împreună cu alţi colegi europarlamentari, parlamentari şi activişti civici - o solicitare oficială în care îi cerem punctual: * să pună la dispoziţia semnatarilor, precum şi la dispoziţia publicului toate informaţiile deţinute privitoare la Cazul Nr. ARB/15/31 din cadrul International Centre for Settlement of Investment Disputes (Gabriel Resources Ltd. and Gabriel Resources (Jersey) v. România), în special apărările formulate de către statului român, precum şi Decizia instanţei arbitrale, în integralitatea sa. * să pună la dispoziţia semnatarilor şi publicului corespondenţa primită de la ICSID, în special cea cu privire cererea de publicare integrală a motivării deciziei, precum şi răspunsul Guvernul României (în formă din care să reiasă în clar semnatarul răspunsului).", se arată în comunicat. Amenințări penale "Toate aceste informaţii prezintă un deosebit interes public având în vedere prejudiciul major produs statului român drept efect al deciziei menţionate ca urmare a aprobării în 2013 de către Guvernul României, condus de premierul Victor-Viorel Ponta, a proiectului de dezvoltare de la Roşia Montană. Îl informez pe Marcel Ciolacu că ascunderea informaţiilor solicitate poate influenţa eventuala răspundere penală a semnatarilor contractului şi, în cazul nesoluţionării legale şi în termen a cererii, ne rezervăm dreptul de a ne adresa organelor competente, conform competenţei administrative şi, respectiv, penale.", a încheiat Cioloș comunicatul.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră