duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rezistență

3 articole
Eveniment

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității. Peste 39 de milioane de persoane din lumea întreagă ar putea muri în mod direct din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice în următorii 25 de ani, potrivit unui studiu publicat marţi în revista The Lancet, ai cărui autori consideră însă că este în continuare posibil ca acest scenariu catastrofal să fie evitat. Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității Recunoscută deja ca o provocare majoră pentru sănătate, rezistenţa la antibiotice - atunci când bacteriile sau alţi agenţi patogeni suferă modificări care îi împiedică să răspundă la tratamentele antimicrobiene - este de aşteptat să se agraveze în perioada următoare, afirmă cercetătorii de la Global Research on Antimicrobial Resistance Project. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Pentru prima dată, acest studiu a evaluat impactul rezistenţei la antibiotice în timp şi a încercat să estimeze evoluţia acesteia. Din 1990 până în 2021, peste 1 milion de persoane pe an la nivel mondial au murit în mod direct din cauza rezistenţei la antibiotice, potrivit autorilor studiului. Aceştia au examinat 22 de agenţi patogeni, 84 de combinaţii de patogeni şi tratamente, 11 sindroame infecţioase la persoane de toate vârstele din 204 ţări şi teritorii, prin intermediul unor date colectate de la peste 520 de milioane de oameni. În aceste trei decenii analizate, decesele copiilor mai mici de cinci ani cauzate în mod direct de rezistenţa la antibiotice au scăzut cu peste 50%, iar prevenirea şi controlul infecţiilor s-au ameliorat la bebeluşi şi la copiii cu vârste mici. Infecţiile sunt mai puţin frecvente la aceşti copii, dar au devenit mai dificil de tratat atunci când apar. Decesele în rândul adulților În paralel, decesele în rândul adulţilor cu vârste de peste 70 de ani au crescut cu peste 80% în această perioadă, ca urmare a îmbătrânirii rapide a populaţiei şi a vulnerabilităţii mai mari a persoanelor vârstnice în faţa infecţiilor. În ceea ce priveşte agenţii patogeni, decesele cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) au crescut cel mai mult la nivel mondial. Pentru bacilii Gram-negativi, rezistenţa la carbapeneme a progresat cel mai mult. Iar în deceniile următoare, decesele cauzate de rezistenţa la antibiotice vor creşte şi mai mult. Numărul victimelor, în creștere Numărul victimelor directe ar putea atinge 1,91 milioane pe an la nivel mondial până în 2050, o creştere cu peste 67% în comparaţie cu 2021, potrivit modelărilor computerizate realizate de cercetători. Până la jumătatea acestui secol, rezistenţa la antibiotice va avea un rol important pentru 8,22 milioane de decese în fiecare an, reprezentând o creştere cu 74,5% în comparaţie cu 2021. În total, între 2025 şi 2050, rezistenţa la antibiotice ar putea cauza în mod direct peste 39 de milioane de decese la nivel mondial şi ar putea fi asociată cu 169 de milioane de decese, au estimat oamenii de ştiinţă. Însă scenarii mai puţin pesimiste sunt şi ele posibile. O îmbunătăţire a tratamentelor pentru infecţii şi a accesului la antibiotice ar putea astfel evita 92 de milioane de decese la nivel mondial între anii 2025 şi 2050, mai ales în Asia de Sud şi în Africa Subsahariană, potrivit autorilor studiului.

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității (sursa: BBC)
Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice (sursa: BBC)
Internațional

Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice

Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice. Capitala Ucrainei nu a fost ocupată de trupele rusești, care sunt respinse de forțele ucrainene. Rușii, însă, au blocat orașele Herson și Berdiansk și au lansat o nouă lovitură cu rachete asupra infrastructurii militare a Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, citat de BBC. Ucraina a recucerit Hersonul la începutul săptămânii. Orașul se află în sudul Ucrainei, la nord-vest de Crimeea, în timp ce Berdyansk este un oraș-port la estul Crimeei. Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice Forțele armate ale Ucrainei susțin că au doborât o rachetă de croazieră trasă de pe teritoriul Belarus. Acest lucru a fost anunțat de Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valeri Zaluzhny pe Facebook. „Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au doborât o rachetă de croazieră trasă asupra capitalei Ucrainei de pe teritoriul Republicii Belarus de o aeronavă Tu-22. Aceasta este o altă crimă de război a BS și Federația Rusă”, a scris el. Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Externelor de la Kiev, a repetat informația. Citește și: CNN: Lansator de bombe termobarice rusesc, văzut în apropiere de granița cu Ucraina. „Bomba cu vid” are efecte catastrofale Lupte de stradă au izbucnit duminică în centrul orașului Harkov, după ce trupele ruse au pătruns în al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Oleh Synehubov, a declarat șeful Administrației Regionale de Stat Harkiv, citat de CNN. Synehubov i-a îndemnat pe locuitorii orașului din est să stea în adăposturi și să nu călătorească nicăieri. „Vehiculele inamicului rus au avansat în orașul Harkov. Inclusiv partea centrală a orașului. Atenție! Nu părăsiți adăposturile!” Guvernatorul Synyehubov a declarat duminică într-o postare pe Facebook. Atacuri asupra infastructurii energetice Forţele ruse au atacat mai multe facilităţi de petrol şi gaz din Ucraina, provocând explozii ample, relatează duminică Reuters, citând oficiali locali. Un terminal petrolier lovit de o rachetă rusă a ars la Vasîlkov, la sud-vest de Kiev, deflagraţia lansând flăcări uriaşe şi coloane de fum către cerul nocturn, potrivit primarului şi imaginilor din social media. Şi la Harkov, unde duminică guvernatorul local a anunţat pătrunderea vehiculelor ruse de luptă, militarii ruşi au aruncat în aer mai devreme o conductă de gaz, a anunţat o agenţie ucraineană de stat. În Lugansk, separatişti pro-ruşi au incendiat un terminal petrolier din oraşul Rovenkî. Martori citaţi de Reuters din Kiev au relatat că pe parcursul nopţii s-au auzit ocazional în oraş explozii şi tiruri, dar nu este clar de unde veneau. Un oficial american din domeniul apărării citat de Reuters a asigurat că forţele ucrainene opun o "rezistenţă foarte hotărâtă" avansului forţelor ruse în plan aerian, terestru şi maritim.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră