vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rezistență

5 articole
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război. Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade

Potrivit unui amplu raport realizat de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (Ifri), Europa dispune de potențialul economic și militar necesar pentru a contracara Moscova până în 2030, cu o condiție: ca Ucraina să reziste și NATO să rămână unită. Studiul oferă o analiză fără menajamente a unei Rusii aflate într-o spirală economică descendentă, dar tot mai agresivă din punct de vedere militar. O economie blocată între stagnare și inflație Raportul „Europe–Russia: Balance of Power Review”, publicat în noiembrie de Ifri, descrie o Rusie prinsă în capcana unui blocaj economic inflaționist, o combinație între creștere economică nulă și inflație ridicată. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deși Moscova pretinde că a rezistat sancțiunilor occidentale, realitatea economică arată contrariul. Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului Energie & Climat al Ifri, avertizează că „elanul economic al Rusiei a culminat la finalul anului 2024, iar țara alunecă acum spre un blocaj economic inflaționist”. Rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a ajuns la 21%, iar fondul suveran, principalul rezervor financiar al regimului, s-a redus la 31,5 miliarde de dolari. Deficitul bugetar ar putea depăși 2,6% din PIB în 2025, în timp ce inflația se apropie de 10%. După o scurtă perioadă de stabilitate aparentă, între 2022 și 2024, economia rusă începe să arate semnele unei crize profunde. Gazprom, simbolul declinului economic Lovitura cea mai grea vine din sectorul energetic. Pierderea pieței europene afectează grav gigantul Gazprom, care ar urma să înregistreze o pierdere de peste 160 de miliarde de euro între 2025 și 2030. Raportul compară economia Rusiei cu cea a Iranului – o structură rigidă, dependentă de exporturile energetice și de China, fără modernizare reală. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertiza deja în 2024 că „rezervele de producție și de forță de muncă sunt aproape epuizate”. În plus, creșterea aparentă este alimentată de industria militară, care consumă resurse uriașe fără beneficii economice durabile. Cu alte cuvinte, Rusia produce pentru război, nu pentru dezvoltare. Avantaj militar prin „masă”, nu prin calitate Pe plan militar, analiza Ifri, semnată de Élie Tenenbaum și Dimitri Minic, subliniază că Rusia păstrează un „avantaj decisiv” în forțele terestre. În timp ce statele europene mizează pe profesionalism și tehnologie, Moscova compensează prin volum, putere de foc și o toleranță ridicată la pierderi. În 2025, douăzeci dintre cele treizeci de state membre NATO sau UE dispun de armate de sub 15.000 de soldați profesioniști, în timp ce Rusia a intensificat producția de rachete balistice și de croazieră – Iskander și Kh-101 –, folosite pentru a lovi infrastructura ucraineană. Industria europeană de apărare, în contratimp În fața reînarmării ruse, industria de apărare europeană nu ține pasul. Fabricile produc doar câteva sute de rachete ofensive și câteva mii de sisteme de apărare aeriană pe an – mult sub necesarul unui eventual conflict. Europa își păstrează superioritatea în aer, pe mare, în spațiu și în domeniul cibernetic, dar numai dacă reușește să exploateze aceste avantaje. Lipsa stocurilor, absența unei apărări antirachetă integrate și dependența de sprijinul american rămân vulnerabilități majore. Escaladarea nucleară – instrumentul de presiune al Kremlinului Dimensiunea nucleară continuă să fie „miezul strategiei de escaladare a Moscovei”. După eșecurile militare din Ucraina, Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus și a coborât pragul de utilizare, vizând inclusiv conflictele convenționale. Raportul Ifri avertizează că, fără o disuasiune nucleară credibilă din partea SUA, Europa s-ar confrunta cu un dezechilibru strategic periculos. În contextul incertitudinii privind politica externă americană, această perspectivă devine tot mai alarmantă. Ucraina și unitatea NATO, scutul Europei Studiul subliniază că doar două elemente împiedică Rusia să atace direct spațiul euro-atlantic: coeziunea NATO, garantată în special de Washington, și rezistența Ucrainei. Dacă oricare dintre acești doi piloni ar ceda, riscul unei confruntări armate între Rusia și Europa ar crește exponențial. Strategia Moscovei urmărește, de altfel, să paralizeze reacția Occidentului prin frica de escaladare. O influență globală construită pe alianțe fragile Pe scena internațională, Rusia promovează un discurs „post-occidental” care rezonează în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, profitând de resentimentele față de fostele puteri coloniale. Totuși, influența sa rămâne superficială și bazată pe interese tranzacționale. Principalii aliați ai Moscovei sunt regimuri izolate sau ostile Occidentului, Iran, Coreea de Nord și, într-o măsură mai mare, China. Deși unele țări europene, precum Ungaria și Slovacia, manifestă simpatie față de Kremlin, impactul global al Rusiei este limitat. Prin comparație, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator global, oferind peste 95 de miliarde de euro anual în ajutor pentru dezvoltare, față de doar 1,2 miliarde acordate de Rusia. Europa se reorganizează: „coalițiile de voluntari” Ironia istoriei: încercarea lui Vladimir Putin de a diviza Europa a avut efectul invers. Uniunea s-a coagulat în jurul valorilor democratice, în ciuda costurilor economice. Raportul subliniază apariția unor formate flexibile de cooperare, precum grupul E5 (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie) sau noul „Triunghi de la Weimar”. Aceste „coaliții de voluntari” oferă o capacitate de reacție rapidă, esențială în contextul geopolitic actual. Cinci ani decisivi pentru Europa Concluzia raportului, formulată de Thomas Gomart, directorul Ifri, este clară: „Europa are potențialul de a face față Rusiei până în 2030 – dar totul depinde de voința politică.” Cei cinci ani următori coincid cu următoarele alegeri prezidențiale din Rusia și reprezintă o fereastră critică pentru consolidarea apărării europene. Rezistența Ucrainei oferă continentului un răgaz prețios, dar limitat. „Rusia este în război. Țările europene nu sunt”, avertizează Gomart. „Această diferență fundamentală, între sacrificiul rus și potențialul european, este posibilă datorită curajului ucrainenilor.” Raportul Ifri încheie cu un avertisment: cursa contra cronometru a început, iar întrebarea-cheie nu este dacă Europa are resursele, ci dacă are voința de a le folosi.

Rusia sărăcește, dar se înarmează (sursa: kremlin.ru)
Ucraina rezistă șase luni fără SUA (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina are armament pentru șase luni în lipsa ajutorului militar american, potrivit Kievului

Ucraina rezistă șase luni fără SUA. Ucraina dispune de suficiente rezerve de armament pentru a continua lupta împotriva Rusiei timp de aproximativ șase luni, chiar și în absența ajutorului militar din partea Statelor Unite, a declarat deputatul Fiodor Venislavski, membru al Comisiei de Apărare din parlamentul ucrainean. Informațiile provin dintr-o ședință cu ușile închise, bazată pe date transmise de serviciile speciale, potrivit RBC Ukraine. Ucraina rezistă șase luni fără SUA Fiodor Venislavski a recunoscut că, în cazul confirmării suspendării ajutorului militar american, situația Ucrainei ar deveni semnificativ mai dificilă. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai Decizia de întrerupere a sprijinului SUA ar fi fost luată luni, conform unor surse din cadrul Casei Albe, care au informat presa americană despre această posibilitate. Totodată, tensiunile recente dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump au amplificat temerile privind încetarea livrărilor de arme către Kiev. Surse alternative de aprovizionare În fața acestui risc, autoritățile ucrainene analizează soluții alternative pentru menținerea fluxului de echipamente militare necesare frontului. Fără sprijinul american, Ucraina va fi nevoită să-și diversifice parteneriatele internaționale pentru a susține rezistența împotriva agresiunii ruse. Japonia își reafirmă sprijinul În contextul incertitudinii privind ajutorul SUA, Japonia a anunțat marți că va continua să ofere asistență financiară și umanitară Ucrainei, indiferent de decizia Washingtonului. "Vom continua să cooperăm îndeaproape cu țările G7 și alți parteneri internaționali", a declarat Kazuhiko Aoki, purtător de cuvânt adjunct al guvernului nipon, subliniind că Japonia monitorizează cu atenție evoluțiile de pe scena internațională legate de războiul din Ucraina. Guvernul japonez a reafirmat importanța coordonării diplomatice la nivel global pentru oprirea agresiunii ruse și atingerea unei păci durabile în Ucraina. Tokyo își menține sprijinul față de Kiev și consideră esențială păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei, în strânsă colaborare cu G7. Japonia, printre cei mai mari donatori pentru Ucraina Japonia se numără printre principalii susținători ai Ucrainei la nivel global, acordând aproximativ 4,2 miliarde de dolari în 2023 pentru sprijin direct. De asemenea, există finanțare pentru proiecte de reconstrucție prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA)

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității (sursa: BBC)
Eveniment

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității. Peste 39 de milioane de persoane din lumea întreagă ar putea muri în mod direct din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice în următorii 25 de ani, potrivit unui studiu publicat marţi în revista The Lancet, ai cărui autori consideră însă că este în continuare posibil ca acest scenariu catastrofal să fie evitat. Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității Recunoscută deja ca o provocare majoră pentru sănătate, rezistenţa la antibiotice - atunci când bacteriile sau alţi agenţi patogeni suferă modificări care îi împiedică să răspundă la tratamentele antimicrobiene - este de aşteptat să se agraveze în perioada următoare, afirmă cercetătorii de la Global Research on Antimicrobial Resistance Project. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Pentru prima dată, acest studiu a evaluat impactul rezistenţei la antibiotice în timp şi a încercat să estimeze evoluţia acesteia. Din 1990 până în 2021, peste 1 milion de persoane pe an la nivel mondial au murit în mod direct din cauza rezistenţei la antibiotice, potrivit autorilor studiului. Aceştia au examinat 22 de agenţi patogeni, 84 de combinaţii de patogeni şi tratamente, 11 sindroame infecţioase la persoane de toate vârstele din 204 ţări şi teritorii, prin intermediul unor date colectate de la peste 520 de milioane de oameni. În aceste trei decenii analizate, decesele copiilor mai mici de cinci ani cauzate în mod direct de rezistenţa la antibiotice au scăzut cu peste 50%, iar prevenirea şi controlul infecţiilor s-au ameliorat la bebeluşi şi la copiii cu vârste mici. Infecţiile sunt mai puţin frecvente la aceşti copii, dar au devenit mai dificil de tratat atunci când apar. Decesele în rândul adulților În paralel, decesele în rândul adulţilor cu vârste de peste 70 de ani au crescut cu peste 80% în această perioadă, ca urmare a îmbătrânirii rapide a populaţiei şi a vulnerabilităţii mai mari a persoanelor vârstnice în faţa infecţiilor. În ceea ce priveşte agenţii patogeni, decesele cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) au crescut cel mai mult la nivel mondial. Pentru bacilii Gram-negativi, rezistenţa la carbapeneme a progresat cel mai mult. Iar în deceniile următoare, decesele cauzate de rezistenţa la antibiotice vor creşte şi mai mult. Numărul victimelor, în creștere Numărul victimelor directe ar putea atinge 1,91 milioane pe an la nivel mondial până în 2050, o creştere cu peste 67% în comparaţie cu 2021, potrivit modelărilor computerizate realizate de cercetători. Până la jumătatea acestui secol, rezistenţa la antibiotice va avea un rol important pentru 8,22 milioane de decese în fiecare an, reprezentând o creştere cu 74,5% în comparaţie cu 2021. În total, între 2025 şi 2050, rezistenţa la antibiotice ar putea cauza în mod direct peste 39 de milioane de decese la nivel mondial şi ar putea fi asociată cu 169 de milioane de decese, au estimat oamenii de ştiinţă. Însă scenarii mai puţin pesimiste sunt şi ele posibile. O îmbunătăţire a tratamentelor pentru infecţii şi a accesului la antibiotice ar putea astfel evita 92 de milioane de decese la nivel mondial între anii 2025 şi 2050, mai ales în Asia de Sud şi în Africa Subsahariană, potrivit autorilor studiului.

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice (sursa: BBC)
Internațional

Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice

Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice. Capitala Ucrainei nu a fost ocupată de trupele rusești, care sunt respinse de forțele ucrainene. Rușii, însă, au blocat orașele Herson și Berdiansk și au lansat o nouă lovitură cu rachete asupra infrastructurii militare a Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, citat de BBC. Ucraina a recucerit Hersonul la începutul săptămânii. Orașul se află în sudul Ucrainei, la nord-vest de Crimeea, în timp ce Berdyansk este un oraș-port la estul Crimeei. Kiev rezistă, Putin pregătește focoase termobarice Forțele armate ale Ucrainei susțin că au doborât o rachetă de croazieră trasă de pe teritoriul Belarus. Acest lucru a fost anunțat de Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valeri Zaluzhny pe Facebook. „Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au doborât o rachetă de croazieră trasă asupra capitalei Ucrainei de pe teritoriul Republicii Belarus de o aeronavă Tu-22. Aceasta este o altă crimă de război a BS și Federația Rusă”, a scris el. Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Externelor de la Kiev, a repetat informația. Citește și: CNN: Lansator de bombe termobarice rusesc, văzut în apropiere de granița cu Ucraina. „Bomba cu vid” are efecte catastrofale Lupte de stradă au izbucnit duminică în centrul orașului Harkov, după ce trupele ruse au pătruns în al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Oleh Synehubov, a declarat șeful Administrației Regionale de Stat Harkiv, citat de CNN. Synehubov i-a îndemnat pe locuitorii orașului din est să stea în adăposturi și să nu călătorească nicăieri. „Vehiculele inamicului rus au avansat în orașul Harkov. Inclusiv partea centrală a orașului. Atenție! Nu părăsiți adăposturile!” Guvernatorul Synyehubov a declarat duminică într-o postare pe Facebook. Atacuri asupra infastructurii energetice Forţele ruse au atacat mai multe facilităţi de petrol şi gaz din Ucraina, provocând explozii ample, relatează duminică Reuters, citând oficiali locali. Un terminal petrolier lovit de o rachetă rusă a ars la Vasîlkov, la sud-vest de Kiev, deflagraţia lansând flăcări uriaşe şi coloane de fum către cerul nocturn, potrivit primarului şi imaginilor din social media. Şi la Harkov, unde duminică guvernatorul local a anunţat pătrunderea vehiculelor ruse de luptă, militarii ruşi au aruncat în aer mai devreme o conductă de gaz, a anunţat o agenţie ucraineană de stat. În Lugansk, separatişti pro-ruşi au incendiat un terminal petrolier din oraşul Rovenkî. Martori citaţi de Reuters din Kiev au relatat că pe parcursul nopţii s-au auzit ocazional în oraş explozii şi tiruri, dar nu este clar de unde veneau. Un oficial american din domeniul apărării citat de Reuters a asigurat că forţele ucrainene opun o "rezistenţă foarte hotărâtă" avansului forţelor ruse în plan aerian, terestru şi maritim.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră