vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reuters

4 articole
Eveniment

România neagă acuzațiile Reuters privind creșterea importurilor energetice din Rusia

Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a transmis că România respectă integral toate sancțiunile impuse Federației Ruse la nivelul Uniunii Europene. România nu importă țiței din Rusia Țara noastră nu a mai importat țiței din Rusia din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023, iar aceste interdicții vor rămâne în vigoare și pe viitor. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Declarația vine după ce agenția Reuters a publicat un articol potrivit căruia România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice rusești. Ministrul Energiei: „România nu face compromisuri” Bogdan Gruia Ivan a calificat informațiile drept eronate și a cerut un drept la replică, solicitând actualizarea articolului publicat de Reuters. „România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral sancțiunile UE”, a subliniat ministrul. Acesta a adăugat că țara noastră nu face compromisuri în privința obligațiilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene și a protejării securității energetice. Încălcarea sancțiunilor europene Ministrul Energiei a avertizat că orice încălcare a regimului de sancțiuni va fi penalizată sever. „Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a precizat Bogdan Ivan. El a făcut apel ca orice informație despre operatori economici care încalcă sancțiunile să fie sesizată autorităților competente. Analiza Reuters Analiza Reuters, bazată pe datele Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), arată că mai multe state europene și-au majorat valoarea importurilor de energie din Rusia în primele opt luni ale anului 2025, în pofida sancțiunilor. Franța, Olanda, Belgia, Croația, Portugalia și Ungaria se numără printre țările cu creșteri semnificative. În total, Uniunea Europeană ar fi importat energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro, deși dependența de resursele rusești s-a redus cu 90% față de 2022.

România nu importă țiței din Rusia (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine: Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Actuala coaliție are viitor și după 2024, crede Marcel Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Actuala coaliție are viitor și după 2024

Actuala coaliție are viitor și după 2024, a spus Marcel Ciolacu pentru Reuters. Ea va rezista cel puţin până la alegerile generale din 2024, în ciuda unor divergenţe de politică, şi se va folosi de majoritatea sa parlamentară pentru a implementa reforme pe termen lung, a mai susținut președintele PSD. Actuala coaliție are viitor și după 2024 Agenţia britanică de presă comentează că guvernul aflat în funcţie de trei luni controlează aproximativ 70% din mandatele din parlament, dar social-democraţii şi liberalii, foşti rivali, au dezacorduri privind măsurile fiscale şi creşterea salariilor şi a pensiilor, precum şi în legătură cu amploarea măsurilor de sprijin în cazul facturilor crescute la energie. Pieţele, agenţiile de rating şi observatorii internaţionali au exprimat îndoieli că actuala coaliţie va rezista mult timp, temându-se că seria de schimbări rapide la guvernare din ultimii ani va continua. Zece premieri în zece ani Reuters reaminteşte că România a avut 10 prim-miniştri în ultimii 10 ani. În interviul pentru agenţia britanică de presă, Ciolacu a spus că majoritatea considerabilă de care dispune coaliţia va ajuta la depăşirea crizelor suprapuse din sănătate, energie şi economie. "Când ai o astfel de majoritate, trebuie să ţinteşti de asemenea să faci lucruri îndrăzneţe", a spus preşedintele Camerei Deputaţilor în interviu. "Cred că această coaliţie de guvernare va funcţiona până în 2024 şi mai cred că are un viitor şi după 2024 cu aceeaşi structură", a adăugat el. "Nu poţi face lucruri în doar trei ani. România trebuie să revină la stabilitatea politică", a declarat liderul PSD. Reducerea TVA, respinsă Ciolacu a mai spus că guvernul va prelungi schema de ajutor în energie prin plafonarea preţurilor şi prin subvenţiile pentru gospodării şi companiile mici după expirarea ei în martie, respingând o propunere anterioară de reducere a TVA la preţurile la electricitate începând din aprilie. "Dacă preţurile rămân plafonate, de ce să scazi TVA?", a afirmat el. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună Ciolacu a mai declarat că România trebuie să investească în noi surse de producţie de energie şi să devină independentă energetică în trei ani. El a precizat de asemenea că parlamentul va aproba modificări la taxa privind exploatările offshore care a îngreunat proiectele de gaze din Marea Neagră. Reuters reaminteşte că această taxă este ultima în vigoare dintr-o serie de restricţii asupra sectorului energetic introduse de social-democraţi într-un precedent guvern din 2018. Ciolacu s-a mai declarat "ferm convins că vom găsi soluţia corectă (...) pentru statul român, din perspectiva fiscalităţii, şi pentru investitori pentru a realiza aceste proiecte'', menţionând că aceasta este o prioritate a actualei sesiuni parlamentare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră