duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: retragere

42 articole
Internațional

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare"

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare". Ministerul rus al Apărării a informat sâmbătă despre o "regrupare" a forţelor sale din estul Ucrainei pentru a le retrage din regiunea Harkov - unde armata ucraineană desfăşoară o ofensivă de succes - pe teritoriul Republicii Populare Doneţk, recunoscută de Moscova cu două zile înainte de începerea campaniei militare în Ucraina, informează AFP şi EFE. Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare" "Pentru a atinge obiectivele operaţiunii militare speciale, a fost luată decizia de a regrupa trupele din regiunile Balaklia şi Izium pentru a întări forţele în jurul Doneţkului", una dintre capitalele separatiste pro-ruse, a precizat ministerul într-un comunicat. Citește și: Probleme pentru Ucraina: rușii se retrag mai repede decât pot forțele sale să avanseze și nu poate gestiona fluxul mare de prizonieri de război. Kupiiansk, nod feroviar, a căzut Conform sursei citate, în ultimele trei zile forţele armate ruse "au anihilat peste 2.000 de combatanţi ucraineni şi străini, precum şi 100 de vehicule blindate şi piese de artilerie". Forţele ucrainene înregistrează tot mai multe succese în contraofensiva lor împotriva trupelor ruse, potrivit presei ucrainene şi a unor surse din serviciile de informaţii britanice, transmite sâmbătă dpa.

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare" (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie. Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. "Staţionarea personalului militar şi a armelor ruseşti la instalaţia nucleară este inacceptabilă", se arată într-o declaraţie citată duminică de agenţia germană de presă DPA. Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie "Desfăşurarea de personal militar şi armament rusesc la instalaţia nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanţii pe care toţi membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte", a afirmat grupul într-o declaraţie comună. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, al Marii Britanii, al Norvegiei, al Australiei, al Japoniei, al Noii Zeelande şi al multor alte ţări. "Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autorităţile ucrainene să îşi poată relua responsabilităţile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util", se arată în declaraţie. Noi bombardamente lângă centrală Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează DPA. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis. Autorităţile ruse au declarat că "naţionaliştii din Ucraina" au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o "provocare criminală" din partea Rusiei. Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului. Pe unde să meargă experții AIEA către centrală? Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni. Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei. Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei. Secretariatul ONU are sarcina de a "da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică", a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică. Acuzații reciproce de atacuri Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul. Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev. Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru. Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete. Iad în Donețk Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie. Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta. În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase. Curtea Constituţională a României a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care "nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Ce spune decizia CCR Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale 1/2011 sunt constituţionale "în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Art. 170, alin. 1 spune că: "În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi". Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase Practic, ce spune CCR este că, după ce titlul de doctor a fost emis, acesta nu mai poate fi anulat de către instituția emitentă, chiar dacă ar fi ilegal. Pe de altă parte, potrivit unor specialiști în domeniul educației consultați de G4 Media, decizia CCR se întemeiază pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ (legea 554/2004). Aceasta spune că o instituție care emite un act administrativ (în cazul acesta, Ministerul Educației emite ordinul prin care conferă calitatea de doctor) nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte. Astfel, singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cu alte cuvinte, dacă o lucrare de doctorat este considerată plagiată și acest lucru este dovedit de către instituțiile competente, Ministerul Educației poate cere unei instanțe de judecată retragerea titlului de doctor în cazul respectiv. Dacă judecătorii constată că acuzațiile de plagiat se susțin, decid retragerea titlului de doctor.

România iese din două bănci rusești (sursa: gov.ro)
Eveniment

România iese din două bănci rusești

România iese din două bănci rusești. Țara noastră se va retrage oficial din Banca Internațională de Investiții, dar și din Banca Internațională de Colaborare Economică, două bănci controlate de la Kremlin, în cursul zilei de miercuri, după ce premierul Nicolae Ciucă va semna două proiecte lege promovate în acest sens. Decidenții politici de la București au anunțat la sfârșitul lunii februarie că vor retrage România din acționariatul celor două bănci, după ce Rusia a invadat Ucraina. România iese din două bănci rusești Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află două proiecte de lege prin care România urmează să se retragă oficial, nu doar la nivel declarativ, din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Colaborare Economică. Ambele proiecte de lege prevăd că eventualele cheltuieli legate de retragerea României din acționariatul celor două bănci să fie suportate de la bugetul de stat prin Ministrul Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Cele două proiecte de lege semnate de Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, în calitate de șefi ai Camerei Deputaților, respectiv Senatului României, urmează să fie adoptate în cursul zilei de miercuri de premierul Nicolae Ciucă. Memorandum aprobat de pe 3 martie Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunța la sfârșitul lunii februarie că „Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul celor două bănci cu capital majoritar rusesc. Datele oficiale arată că Rusia deține 43% din acțiunile Băncii Internaționale de Investiții (BII) și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică (BICE). România deține 7,5% din acțiunile BII, restul fiind deșinute de Bulgaria, Cuba Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam.

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

Aeroportul Antonov (Hostomel), abandonat de ruși (sursa: theaviationgeekclub.com)
Internațional

Aeroportul Antonov (Hostomel), abandonat de ruși

Aeroportul Antonov (Hostomel), abandonat de ruși. Forţele armate ucrainene îşi continuă contraofensiva în jurul Kievului, în timp ce trupele ruse se retrag, arată sâmbătă dimineaţa un buletin informativ al serviciilor britanice de informaţii militare, preluat de Reuters. Aeroportul Antonov (Hostomel), abandonat de ruși Militarii ruşi au abandonat aeroportul Antonov din Hostomel, în apropierea capitalei ucrainene, unde s-au dat lupte încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, în 24 februarie. În estul Ucrainei, forţele ucrainene şi-au consolidat după lupte grele controlul asupra unei rute vitale spre Harkov, consemnează britanicii. Un convoi al Crucii Roşii urmează să încerce în cursul zilei evacuarea unor civili din oraşul-port Mariupol din sud, încercuit şi asediat de armata rusă încă de la începutul războiului. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Potrivit mai multor informaţii obţinute de Reuters, Rusia îşi regrupează forţele pentru noi atacuri în sud-estul Ucrainei. Rachete ruseşti au lovit sâmbătă dimineaţa infrastructura civilă şi clădiri rezidenţiale din localităţile Poltava şi Kremenciuk din centrul Ucrainei, a anunţat Dmitri Lunin, şeful autorităţii locale din regiunea Poltava.

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse (sursa: theweek.co.uk)
Internațional

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse. Serviciile militare de informaţii britanice au transmis miercuri că unităţile militare ruseşti care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost nevoite să se întoarcă în Rusia sau în Belarus în încercarea de a se reorganiza şi realimenta, relatează Reuters. Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse "O astfel de mişcare pune o presiune şi mai mare pe logistica şi aşa suprasolicitată a Rusiei şi demonstrează dificultăţile pe care le are Rusia în reorganizarea unităţilor sale în zonele avansate din Ucraina", a precizat Ministerul britanic al Apărării. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Rusia va încerca să compenseze reducerea manevrelor sale terestre prin atacuri masive de artilerie şi rachete, a adăugat ministerul. În acelaşi timp, vicepremierul Dominic Raab a declarat miercuri că Marea Britanie va privi cu mare scepticism orice noi promisiuni venite de la Rusia în privinţa Ucrainei şi va răspunde Moscovei pe baza acţiunilor sale. "Aş fi foarte atent" la ce promite "maşinăria de război a lui Putin", a declarat el pentru Times Radio, adăugând că trebuie să se creeze în continuare spaţiu pentru diplomaţie. "În cele din urmă, ei trebuie testaţi prin acţiunile lor şi trebuie să se retragă din Ucraina, nu doar să se repoziţioneze", a mai spus el. "Oricum, privim cu mare scepticism orice vine de la Moscova", a declarat Raab.

Rușii se repoziționează, nu se retrag (sursa: AP)
Internațional

Rușii se repoziționează, nu se retrag

Rușii se repoziționează, nu se retrag. Forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare", "nu o retragere reală", şi ar putea pregăti o "ofensivă majoră" în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP. Rușii se repoziționează, nu se retrag "Putem confirma că am văzut un număr mic" de trupe "începând să se repoziţioneze" părăsind împrejurimile capitalei "în principal spre nord", a spus el în faţa presei. Dar "trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei" şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat", a avertizat purtătorul de cuvânt. https://www.youtube.com/watch?v=QMcCIQuSRNg "Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo", a precizat John Kirby. "Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală", a continuat el. În opinia sa, "Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev". Discuțiile "substanțiale" de la Istanbul, doar un pretext "Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei", a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe. Moscova a promis marţi că îşi va reduce "radical" activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii "substanţiale" ruso-ucrainene la Istanbul. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe "obiectivul lor principal: eliberarea Donbas", în estul Ucrainei. "Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe (sursa: Agerpres)
Eveniment

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe. Rusia îşi va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după convorbiri ruso-ucrainene "substanţiale" la Istanbul, au declarat marţi negociatorii ruşi. Omologii lor ucraineni au afirmat că au cerut un "acord internaţional" pentru a garanta securitatea ţării, semnat de mai multe state garante, relatează AFP şi Reuters. Rușii, negocieri false: ar retrage forțe "Negocierile privind un acord asupra neutralităţii şi a statutului non-nuclear al Ucrainei intră într-o dimensiune practică (...), s-a decis, pentru a creşte încrederea, să se reducă radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov", a declarat la Istanbul adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Fomin. Statul major va prezenta în detaliu ce implică aceste decizii după ce delegaţia rusă se va întoarce la Moscova, a mai precizat Fomin. Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a vorbit despre "discuţii substanţiale" între cele două părţi şi a spus că propunerile "clare" ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi "studiate foarte curând şi înaintate preşedintelui" Vladimir Putin. Întâlnire între Zelenski, Putin și șefi de state garante Potrivit lui, o întâlnire între cei doi preşedinţi, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, solicitată şi de partea ucraineană, şi reprezentanţii statelor garante, ar fi posibilă în caz de acord pentru încetarea ostilităţilor. "În ceea ce priveşte o întâlnire între cei doi preşedinţi, am spus de la început că ea va fi posibilă atunci când va exista un acord (...) Întâlnirea ar putea fi multilaterală, cu participarea statelor garante", a spus el. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei "După discuţia substanţială de astăzi ne-am înţeles şi propunem ca întâlnirea să se facă pentru a parafa acordul", a spus negociatorul rus. "Cu condiţia să se efectueze o muncă rapidă asupra acordului şi să ajungem la compromisurile necesare, posibilitatea de a obţine se va apropia", a spus Medinski. Ce ar însemna neutralitatea Ucrainei Ucraina a propus adoptarea unui statut de neutralitate în schimbul unor garanţii de securitate la ultima rundă de discuţii cu Rusia, ceea ce înseamnă că nu se va alătura unor alianţe militare şi nu va găzdui baze militare pe teritoriul său, au declarat marţi negociatorii ucraineni pentru jurnaliştii de la Istanbul. Propunerea va include şi o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei anexate şi va intra în vigoare numai în eventualitatea unei încetări complete a focului. Propunerile sunt cele mai detaliate şi mai concrete pe care Ucraina le-a făcut publice până acum, potrivit Reuters. De asemenea, partea ucraineană îşi doreşte garanţii de securitate de tipul Articolului 5 din tratatul NATO, respectiv clauza sa de apărare colectivă. Printre cei care garantează securitatea Ucrainei s-ar putea afla Polonia, Israel, Turcia şi Canada. Negocieri fără succes până acum "Dacă reuşim să consolidăm aceste prevederi cheie, iar pentru noi este cel mai important, atunci Ucraina va fi în poziţia de a remedia statutul său actual de stat neafiliat şi fără arme nucleare sub forma unei neutralităţi permanente", a declarat negociatorul Oleksandr Şali. "Nu vom găzdui baze militare pe teritoriul nostru, nu vom desfăşura contingente militare pe teritoriul nostru şi nu vom intra în alianţe militar-politice", a spus el, potrivit televiziunii naţionale ucrainene. "Exerciţiile militare pe teritoriul nostru vor avea loc cu consimţământul ţărilor garante", a adăugat el. Există suficient material în actualele propuneri ucrainene pentru a merita o întâlnire între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cel rus Vladimir Putin, au spus negociatorii ucraineni, adăugând că aşteaptă un răspuns din partea Rusiei. Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit în Turcia marţi pentru prima dată în aproape trei săptămâni, Ucraina încercând că obţină o încetare a focului fără a face compromisuri asupra teritoriului sau a suveranităţii sale, în condiţiile în care a reuşit să-i facă pe ruşi să dea înapoi în regiunea Kiev, notează Reuters.

Rusia, semne de retragere din Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia, semne de retragere din Ucraina

Rusia, semne de retragere din Ucraina. Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează Reuters. Rusia, semne de retragere din Ucraina "Principalele obiective ale primei faze a operaţiunii au fost în general îndeplinite. Potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei a fost diminuat considerabil, ceea ce, subliniez încă o dată, face posibil să ne concentrăm pe principalele eforturi de îndeplinire a obiectivului de bază, eliberarea Donbasului", a declarat în faţa presei generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Anunţul acestuia pare să indice că Rusia şi-ar putea diminua obiectivele invaziei asupra Ucrainei după ce în prima lună de război s-a lovit de rezistenţa acerbă a trupelor ucrainene. Generalul rus a mai spus că operaţiunea militară în Ucraina va continua până când forţele ruse îşi vor îndeplini misiunile încredinţate, fără a alte precizări. Cele "două faze" ale invaziei El a susţinut că separatiştii proruşi controlează în prezent 93% din provincia Lugansk şi 54% din Doneţk. Pe de altă parte, generalul rus a transmis că Rusia nu exclude posibilitatea luării cu asalt a oraşelor ucrainene blocate de trupele ruse şi că va reacţiona imediat oricărei încercări de impunere a unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev, dar refuzată de NATO. Potrivit generalului citat, armata rusă a avut iniţial în vedere două scenarii operaţionale, primul fiind o operaţiune limitată la Donnas şi al doilea una care să cuprindă toată Ucraina, optând în final pentru cea din urmă şi astfel a declanşat ofensiva pe 24 februarie. De atunci, trupele ruse încă încearcă să realizeze o încercuire a Kievului, dar fără succes în faţa rezistenţei înverşunate a armatei ucrainene. Mai mult, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, în urma contraatacurilor ucrainene în ultimele zile trupele ruse au fost nevoite să se replieze din unele sectoare din jurul capitalei şi să ia poziţii defensive. Câte decese admite Rusia în propria tabără "În timpul operaţiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi", a declarat de asemenea generalul Serghei Rudskoi. Potrivit ONU, circa 13 milioane de persoane sunt blocate în zonele din Ucraina unde se desfăşoară lupte, iar căile rutiere distruse sunt un alt obstacol în evacuarea lor. De asemenea, numărul ridicat al victimelor civile şi amploarea distrugerilor infrastructurii indică încălcări ale dreptului umanitar internaţional şi comiterea unor crime de război, a declarat, potrivit agenţiei EFE, reprezentanta ONU pentru drepturile omului în Ucraina, Matilda Bogner. Peste 3,5 milioane de persoane s-au refugiat în afara Ucrainei de când Rusia a atacat această ţară pe 24 februarie, alte peste 6,5 milioane de persoane fiind strămutate pe plan intern, conform organizaţiilor internaţionale.

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

Putin minte: nu scade, crește trupele la granița cu Ucraina (sursa: eng.mil.ru)
Internațional

Putin minte: nu scade, crește trupele

Putin minte: nu scade, crește trupele. Rusia şi-a crescut prezenţa militară la graniţa cu Ucraina, potrivit atât SUA, cât și Marii Britanii. Noile efective sunt mai mari cu până la "7.000 de soldaţi", dintre care unii au sosit miercuri. Asta chiar dacă Moscova a anunţat o retragere parţială a forţelor sale, a asigurat un înalt oficial al Casei Albe, transmite joi AFP. Putin minte: nu scade, crește trupele "Ieri ruşii au anunţat că îşi retrag trupele de la graniţa cu Ucraina (...). Acum ştim că este fals. De fapt, avem acum confirmat că în ultimele zile Rusia şi-a mărit prezenţa de-a lungul graniţei sale cu Ucraina cu până la 7.000 de soldaţi, dintre care unii au sosit astăzi (miercuri - n.r.)", a declarat presei un înalt oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului. "Rusia spune că vrea să găsească o soluţie diplomatică, dar acţiunile sale indică contrariul. Sperăm că va schimba direcţia înainte de a lansa un război catastrofal şi distructiv", a mai spus oficialul american. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE El a asigurat că Rusia ar putea să lanseze "oricând" o operaţiune care să servească drept pretext pentru a invada Ucraina. Înaltul oficial a considerat că această operaţiune pretext ar putea lua diferite forme, de la o provocare în regiunea Donbas până la o falsă incursiune pe teritoriul Rusiei. Indicând că se aşteaptă la "mai multe ştiri false din partea presei de stat ruse în zilele următoare", acesta şi-a exprimat speranţa că "lumea este pregătită". Și britanicii subliniază ipocrizia rusească "Nu am văzut dovezi că Rusia şi-a retras forţele de la graniţele Ucrainei", a declarat Jim Hockenhull, şeful serviciului de informaţii al apărării din Marea Britanie, într-o declaraţie publică rară. "Contrar afirmaţiilor sale, Rusia continuă să îşi consolideze capacităţi militare în apropierea Ucrainei", a spus el. "Aceasta include observarea de vehicule blindate şi elicoptere suplimentare, precum şi un spital de campanie care se îndreaptă spre graniţele Ucrainei. Rusia are masa militară pentru a conduce o invazie a Ucrainei", a adăugat Hockenhull. Tot miercuri, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că există puţine dovezi ale retragerii trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit AFP. Cei doi lideri au convenit că o invazie rusă a Ucrainei ar avea consecinţe "catastrofale" şi au decis să continue să colaboreze pentru găsirea unei "soluţii diplomatice urgente" şi pentru "evitarea unei escaladări militare dezastruoase şi a unei crize umanitare", conform unui comunicat dat publicităţii de un purtător de cuvânt din Downing Street. Scenariu: atac militar rusesc limitat Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters. Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei. "În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului. O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este "foarte probabilă" şi în acest fel "Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran. După Ucraina, urmează țările baltice "Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el, adăugând: "Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin". Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran. Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina. Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră