Mediu
Activiștii critică propunerile RO pentru REPowerEU
Activiștii critică propunerile României pentru REPowerEU. Unele propuneri din planul REPowerEU al României nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, iar printre acestea se află şi construcţia de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare sau construcţia de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate, atrag atenţia activiştii de mediu.
Activiștii critică propunerile României pentru REPowerEU
Potrivit Asociaţiei 2Celsius, în urma consultărilor publice organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), pe data de 24 martie, pentru capitolul REPowerEU, organizaţiile Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun guvernului o serie de recomandări care să răspundă urgenţei climatice, nevoilor cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică şi de dezvoltare a infrastructurii energetice pentru integrarea energiei regenerabile.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
"Planul REPowerEU al României a fost lansat recent şi cuprinde două reforme şi şapte propuneri de investiţii pentru tranziţia energetică a ţării. Bugetul alocat acestor iniţiative este de 1,4 miliarde de euro, iar din această sumă, 740 de milioane de euro sunt destinate energiei regenerabile şi 148 de milioane de euro pentru linii de transport a electricităţii", se arată într-un comunicat de presă.
În viziunea experţilor, în planul REPowerEU al României există şi propuneri care nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, cum ar fi construirea de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare. În plus, se propune construirea de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate.
Criza energetică și sărăcia
Organizaţiile 2Celsius, Bankwatch România, Declic, WWF şi Greenpeace propun Guvernului o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii României.
Una dintre acestea se referă la realizarea unei scheme cu finanţare integrală a investiţiei dedicate consumatorilor vulnerabili pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă.
"În prezent nu există niciun instrument de finanţare care să atenueze efectele crizei energetice asupra cetăţenilor aflaţi în sărăcie energetică, doar scheme suport pentru co-plata facturilor, care tratează doar cauzele. Oferirea independenţei energetice consumatorilor vulnerabili va reduce substanţial costurile acestora cu energia", notează sursa citată.
Mix variat de energie regenerabilă
De asemenea, este nevoie de amplificarea investiţiilor în sistemele de transport, dar şi de distribuţie a energiei electrice, pentru a creşte capacitatea reţelei de a prelua energia regenerabilă din sursele noi planificate, dar şi de la prosumatori.
Totodată, o altă propunere vizează construirea unor premise/programe-pilot pentru tranziţia sistemelor de încălzire centralizată către a patra generaţie de sisteme inteligente, care utilizează un mix variat de energie regenerabilă, pompe de căldură, recuperare de căldură şi eficienţă energetică.
Acest mix utilizează o cantitate marginală de gaz fosil, doar în vârfurile de sarcină, contribuind la reducerea consumului de gaze şi la îmbunătăţirea mediului înconjurător.
Noi hidrocentrale, toxice
Conform organizaţiilor de mediu, ar fi nevoie de creşterea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile fără a crea un impact suplimentar asupra mediului.
"Propunem modernizarea şi retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice existente în locul finanţării de construcţii noi, cu potenţial să dăuneze altor zone protejate. Strategia Uniunii este de creştere a numărului şi suprafeţelor ariilor protejate la nivel comunitar, iar construirea de baraje contravine acestui obiectiv.
Şi raportul IPCC arată că în contextul schimbărilor climatice proiectele hidroenergetice mari devin ineficiente în cazul zonelor în care temperaturile medii vor creşte cu 1,5-2 grade Celsius. În România, temperatura a crescut deja cu 2,4 grade Celsius faţă de 1960 şi experimentăm perioade de secetă prelungite", sunt de părere specialiştii de mediu.
Nu în ultimul rând, se propune implementarea unui cadru legal pentru construcţia de parcuri eoliene offshore, asta după ce "iniţial trecută ca reformă în PNRR, legislaţia pentru dezvoltarea sectorului eolian offshore a fost scoasă din versiunea finală a Planului".
MIPE: 1,4 miliarde de euro în plus
MIPE anunţa, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă că, în ceea ce priveşte REPowerEU, programul aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro, din care 1.397.228.597 euro - alocare RePowerEU, şi 43.162.623 de euro - rezerva de ajustare la Brexit pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
Citește și: Copiii din Valea Jiului învaţă despre energia eoliană în cadrul unui proiect educaţional
În acest sens, ministerul de resort aminteşte că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce priveşte capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor-membre, există obligaţia ca, în momentul transmiterii noului capitol, să prezinte şi rezumatul procesului de consultare publică, încurajându-se asigurarea unui cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.
