sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reorganizare

4 articole
Politică

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea propusă de Bolojan: nu este benefică pentru funcționari și „familiile lor”. Funcționarii parlamentari beneficiază, printre altele, de pensii speciale. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României au protestat în comun, afirmând, într-un comunicat, că „o reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei, cât şi pentru angajaţi şi familiile lor. O astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”. „Angajaţii Senatului sunt esenţiali pentru funcţionarea eficientă a procesului legislativ. Orice proces de reorganizare trebuie să fie realizat cu respectarea drepturilor acestora şi fără a afecta stabilitatea instituţiei. Facem apel la toţi senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate şi raţionalitate”, se arată în protest. În consecință, aceste sindicate solicită "implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente şi echitabile, respectarea drepturilor angajaţilor, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi organizarea unei consultări pentru analizarea impactului măsurilor asupra funcţionării Senatului". Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607. Din cele 797 de posturi prevăzute acum în organigramă, circa 30 sunt libere.

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Reorganizare la ministerul Muncii, condus de Simona Bucura Oprescu: se desființează șapte posturi vacante
Eveniment

Reorganizare la ministerul Muncii: se desființează șapte posturi

Reorganizare la ministerul Muncii, condus de pesedista Simona Bucura Oprescu: se desființează șapte posturi vacante, sub 2% din totalul funcțiilor. Premierul PSD Marcel Ciolacu promitea,în vară, desființarea a 200.000 de posturi vacante. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Reorganizare la ministerul Muncii: se desființează șapte posturi vacante Potrivit unui proiect de reorganizare a ministerului Muncii, numărul de posturi din acest minister se va reduce de la 396 la 389, exclusiv demnitarii. „Au fost identificate posturile vacante din cadrul structurii organizatorice a MMSS și care se desființează în baza art. XVII alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 296/2023. La data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale avea un număr maxim de 396 de posturi aprobate, din care se desființează 1 post de subsecretar de stat, 1 post aferent cabinetului subsecretarului de stat și un număr de 7 posturi vacante, respectiv 1 post de conducere de șef de birou si 6 posturi de execuție, rezultând un număr maxim de 389 de posturi, exclusiv demnitarii și numărul de posturi aferente cabinetelor acestora”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Impactul bugetar al acestei măsuri nu apare în nota de fundamentare. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ordonanţa de urgență 115/2023, publicată vineri noapte în Monitorul Oficial, amână cu jumătate de an reorganizarea instituţiilor publice, adică măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare. Amânarea până după alegerile europarlamentare a reorganizării bugetarilor înseamnă că mediul privat este singurul afectat serios de măsurile de austeritate: creșteri de taxe, instituirea de noi impozite și eliminarea unor facilități fiscale.

Cum minte Ciolacu: a promis reorganizarea administrației publice, pe șest a amânat-o, prin OUG Foto: Facebook
Politică

Cum minte Ciolacu

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

Toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook Ioan Popa
Politică

Comunele cu puțin de 2.000 locuitori trebui desființate

Un primar PNL, Ioan Popa, din Reșița, spune că toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate: „Este rușinos că nu reușim în 50 de ani să facem o reformă administrativă”, a afirmat el, citat de Reșița 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate „Sper ca presiunea creată să facă politicienii din aparatele centrale să se sesizeze că nu se mai poate merge înainte în felul în care mergem acum. Am spus-o și eu cu alte ocazii, aparatul administrativ în România are vârsta mea, este făcut în 1968. Să mă ierte Dumnezeu, are peste 50 de ani. Este rușinos că nu reușim în 50 de ani să facem o reformă administrativă, că cuvântul reorganizare nu este atât de inteligent ales, mai ales în contextul multiculturalității României. Vorbim de o reformă administrativă. UE discută doar cu regiuni, nu cu județe, sunt cele 8 regiuni pe care funcționează ADR-urile, administrațiile financiare și nu numai. Cred că nu ar fi o problemă să ne pliem acolo. Acum se încearcă reducerea numărului de județe pentru că asta înseamnă o simplificare și nu trebuie modificată Constituția României, ceea ce este foarte bine. Oricare dintre variante este binevenită, însă reducerea numărului de județe trebuie dublată neapărat și de reducerea numărului de UAT-uri, de primării, astfel încât să nu mai avem primării sub 2000 de locuitori, aș zice eu”, a declarat primarul Popa. Boc: acum nu este momentul Reorganizare administrativ-teritorială a României va fi făcută de PNL, mai devreme sau mai târziu, dar nu în prag de alegeri, a declarat, la 21 aprilie, primarul liberal Emil Boc. „Sunt convins că nu e momentul acum. În prag de an electoral nu se face o reformă în acel moment, pentru că ar fi distorsionată. După 2024”, a declarat primarul Emil Boc, citat de digi24.ro. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona Camera de Comerț și alte organizații care reprezintă mediul de afaceri din România au cerut recent reorganizarea teritorial-administrativă a țării prin reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitor, dar și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră