miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: reforme

35 articole
Eveniment

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL: „E nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă. Forța motoare trebuie să fie PNL”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a spus că există riscul să se rateze „generații, ani întregi”. Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL „Noi suntem în situația în care această coaliție mare a oferit un avantaj major României, în primul rând chestiunea destabilitate. Dar, fiind practic cele două mari partide de Stânga și de Dreapta în guvernare, doar acest mare avantaj într-o zonă tulbure cu un război la graniță nu e suficient, în condițiile în care vedem aceste probleme și nu e o constatare doar a dvs, ci e una generală. Deci ar putea fi atacate, că nu te întâlnești de foarte multe ori cu o ocazie de genul ca Stânga și Dreapta să fie într-o coaliție și să aibă posibilitatea să facă acest lucruri”, a declarat Bolojan, la postul B1TV. Întrebat despre nemulțumirile pe care le-a formulat în discuțiile interne din partid referitor la relația cu PSD, acesta a răspuns: „În România, în ultimii ani, practic toate partidele au fost în coaliție unele cu altele, deci e greu de presupus că am putea veni careva să exprimăm niște lucruri din astea în care unii trebuie desființați, distruși, că ei sunt răi și noi suntem buni, că ne descalificăm când facem astfel de afirmații, având în vedere realitățile noastre”. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Eu am spus acolo, dar s-a scos din context, ce vă spun și dvs, că e nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă, având în vedere forța celor două partide, că se pierd niște ani, se vor pierde niște generații, dar e cât se poate de clar că la astfel de măsuri forța motoare trebuie să fie PNL, e evident, pe baza unor discuții cu celelalte două partide, în principal PSD”, a mai spus Ilie Bolojan.

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL Foto: Facebook CJ Bihor
Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE

Cu o majoritate absolută a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) și cu Maia Sandu în funcția de președinte, Republica Moldova pare a avea asigurat traseul european cel puțin până în 2025, la următoarele alegeri parlamentare. Dar există vreo garanție că, peste aproape trei ani, moldovenii nu vor vota din nou cu politicieni care-și iau lumină de la Moscova? Europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro de ce crede că cetățenii de peste Prut nu vor părăsi orientarea pro-europeană: pentru că moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE. Guvernul moldovean: oameni curajoși, puternici, competenți "De ce este eficient guvernul de la Chișinău? În primul rând, fiindcă este condus de oameni curajoși, puternici și competenți. Să nu uităm că Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în anii 2015-2016, a fost fondat de câțiva tineri fără resurse, dar cu convingeri și care au investit ani de zile de muncă până au înregistrat victorii. Au înființat partidul în 2015. În anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidențiale pe care le-a pierdut la diferență mică. În anul 2019, partidul a înregistrat un scor bun la alegerile parlamentare, Maia Sandu a ajuns pentru șase luni de zile prim-ministru dar a fost înlăturată de președintele pro-rus Dodon. Deci, consecvenți, cu răbdare, au reușit să elibereze Republica Moldova atât de un regim oligarhic care, practic, acaparase instituțiile statului, cât și de politicianul pro-rus care a ocupat timp de patru ani poziția de președinte al Republicii Moldova. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău Lucrurile acestea simple, voință, consecvență, perseverență, competență, dorința de a face ceea ce trebuie făcut, de a gândi cu mintea liberă, astea-s lucrurile pe care le simt, nu vreau să sune a vorbe mari sau să sune subiectiv, dar realmente așa a fost." PAS, majoritate parlamentară absolută "Aud din anul 2015, 2016 că maia Sandu ar fi mică, firavă, că are un partid, dar nu are structuri în teritoriu, că nu poate câștiga, că Republica Moldova are nevoie de stabilitate, că doar oligarhii pot acorda stabilitate, am auzit aceste scenarii. Și Maia Sandu a reușit să câștige alegeri prezidențiale, să declanșeze alegerile parlamentare anticipate pe care le-a promis, pe care partidul fondat de ea le-a câștigat obținând o majoritate absolută în parlament. Nu există în momentul de față, în interiorul UE, decât un singur partid care să aibă majoritate absolută în parlamentul național, în Grecia. Deci este o victorie clară, categorică, nu am avut nici noi, în România, în ultima perioadă, un partid care să se bucure de atâta încredere la un moment dat. E clar că a fost o situație excepțională, unică, datorată faptului că oamenii au pierdut cu totul încrederea în partidele politice care nu au avut curajul să-și asume un curent de modernizare, de reformare, un curent pro-european. Partide care spuneau , partide cu un limbaj dublu. Oamenii au pierdut încrederea în ei. În plus, a existat o așteptare clară privind combaterea corupției, mulți oameni din Republica Moldova au spus . Deci, conjunctura a fost favorabilă, dar a fost unică." "Să fructificăm această oportunitate" "Sondajele de opinie arată următorul lucru: sigur, un partid aflat la guvernare în perioada actuală se uzează, trăim vremuri dificile. Sunt convins că, dacă în Republica Moldova ar avea loc alegeri acum, ar câștiga tot PAS, partid pro-european. Nu știu dacă ar mai obține majoritatea absolută. Dar ce este acum important: ca pe actuala configurație politică să reușim să facem cât mai multe reforme parlamentare până la alegerile parlamentare din 2025; înainte să ne gândim iarăși la drobul de sare, la ce e rău ș.a.m.d., trebuie să fructificăm această oportunitate: Republica Moldova dorește să se apropie de UE, UE dorește să ajute Republica Moldova și la Chișinău este o majoritate clară, stabilă, care poate implementa reformele necesare. Ca atare, înainte de a ne gândi la ce va fi poimâine, trebuie să ajutăm cât de mult acum și, după aceea, înainte de viitoarele alegeri, trebuie să ajutăm, evident, forțele pro-europene, reformatoare. Dacă nu va fi un guvern format dintr-un singur partid și va fi o coaliție de partide nu e nici un capăt de țară." Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE "Oamenii în Republica Moldova înțeleg care sunt beneficiile apropierii de UE. Sprijinul populației din Republica Moldova pentru apropierea de UE este acum mai mare decât oricând. Ca atare, nu cred că, la următoarele alegeri, oamenii vor vota partide pro-ruse, oamenii au înțeles că ceea ce UE oferă este exact opusul a ceea ce Rusia oferă. Rusia vrea ca oamenii să fie săraci, controlați, șantajabili, manipulabili. Federația Rusă bombardează zone rezidențiale în Ucraina, bombardează populație civilă. Federația Rusă bombardează infrastructură critică în Ucraina în perioada actuală tocmai pentru a ține oameni, civili în frig, în întuneric, fără apă. În tot acest timp, UE ajută Republica Moldova, am furnizat sprijin de la începutul crizei energetice. Din punct de vedere financiar, vreau ca oamenii să știe că UE va ajuta Republica Moldova oricât timp este nevoie și cu orice sume de bani este nevoie și nu poate Federația Rusă șantaja și amenința Republica Moldova atât de mult cât o putem noi ajuta, blocul european. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Sprijinul european, diferența dintre modul de viață european, bazat pe instituții puternice, independente, pe libertate de decizie, de mișcare a tuturor cetățenilor este ceea ce simt că vor cetățenii Republicii Moldova și nu modelul oferit de Federația Rusă. Ca atare, sunt convins că oamenii în Republica Moldova nu vor vota la următoarele alegeri partide pro-ruse, cred că vor vota partide pro-europene și cred că parcursul european al Republicii Moldova va continua. Viteza sa va depinde întotdeauna de viteza autorităților de la Chișinău. Eu, evident, îmi doresc un proces de aderare cât mai rapid."

Moldova, mai credibilă azi decât oricând (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Moldova, mai credibilă azi decât oricând

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

Speranțe europene pentru Moldova  Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră