miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reforme

14 articole
Politică

Tupeu nesimțit al lui Ciolacu: de parcă nu ar fi premier de doi ani, susține că e nevoie de reforme

Ciolacu: România are nevoie de reforme. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că România trebuie să adopte reforme esențiale, deoarece sistemul administrativ actual este „anchilozat” și „semi-comunist”. Acesta a subliniat necesitatea unei schimbări de fond pentru a moderniza administrația și pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Ciolacu: România are nevoie de reforme Premierul a subliniat necesitatea unei schimbări de fond pentru a moderniza administrația și pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români Ciolacu a comentat și declarațiile lui Ilie Bolojan, care a avertizat că România cheltuiește mai mult decât își permite, sugerând fie reducerea cheltuielilor, fie creșterea taxelor. „Trebuie să fim mai responsabili și să înțelegem că (...) am întins elasticul mult prea mult și se va rupe. Nu mai putem face solicitări doar de drepturi, fără să acoperim prin muncă acele drepturi și acea plus valoare pe care vrem să o împărțim.” Ciolacu a atras atenția că sistemul actual trebuie modernizat, mai ales în contextul digitalizării și al progresului tehnologic: „Nu poți să rămâi cu același număr și cu aceeași anvelopă, dar să faci o digitalizare în era în care există AI. Suntem încă anchilozați într-un sistem administrativ. E sistemul francez, dar sistemul francez s-a mai dezvoltat. Noi am rămas cred că într-un sistem semi-comunist.” Gestionarea banului public Premierul a subliniat că toate reformele din trecut s-au făcut „după ureche” și că este esențial să existe o strategie clară. Acesta a criticat tendința de a schimba rapid guvernele, oferind exemplul celor zece premieri din timpul președinției lui Klaus Iohannis. „Observ că se dorește din nou să intrăm în aceeași logică. Trebuie să îi schimbăm repede, să nu apuce nimeni să facă ceva în România.” Ciolacu a evidențiat necesitatea implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și importanța gestionării eficiente a banilor publici: „Dacă vrem să avem în continuare aceste investiții (...), trebuie să gestionăm mult mai bine banul public.” Totodată, premierul a recunoscut îngrijorările mediului de afaceri cu privire la majorările de taxe și impozite: „Și mediul de afaceri e îngrijorat: «De ce tot mărim taxe, să acoperim investițiile și cheltuielile de la stat, dar în partea cealaltă nu se face efortul pe care ni l-am dori?»” Deficitul bugetar rămâne la 7% Ciolacu a dat asigurări că Guvernul își menține angajamentul de a limita deficitul bugetar la 7% până la sfârșitul anului, luând măsuri pentru reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor: „E un angajament luat și vom face toate eforturile și scăderi de cheltuieli, astfel încât să rămânem la 7% și să ne ducem investițiile mai departe.” În ceea ce privește renegocierea PNRR, premierul a explicat că unele proiecte care riscă să nu fie finalizate până în august 2026 ar putea fi mutate pe fondurile de coeziune din actualul exercițiu financiar. „Există riscuri de a nu fi finalizate până în august 2026. Și atunci e normal să cauți să prinzi acele sume pe investiții care se finalizează.” Premierul a încheiat subliniind că apreciază perspectiva lui Ilie Bolojan și deschiderea acestuia către dialog cu reprezentanții administrațiilor locale, mediului de afaceri și ambasadelor.

Ciolacu: România are nevoie de reforme (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială”. Fapte: aceasta a crescut cu 18,6%

Premierul PSD Marcel Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială”. Însă datele ministerului de Finanțe - care sunt publicate lunar - arată că cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 18,6% în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024. Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Ciolacu s-a lăudat, azi, cu reromele pe care le face „silențios”. „Eu prefer o abordare mai silenţioasă, cu acte normative ţintite şi foarte clare, cu reduceri de buget şi de anvelope bugetare”, a spus el. În context, el a fost întrebat ce reduceri s-au făcut la buget în urma restructurărilor din sistemul bugetar. Ciolacu minte fără jenă că a redus anvelopa salarială „O groază, în primul rând 5% din anvelopa salarială, dar, repet, nu am făcut-o cu tam-tam. În momentul acesta aţi văzut cu posturile contractuale, se scot toate la concurs. Mai întinereşte şi aparatul central şi local”, a susținut el. În realitate, potrivit datelor ministerului de Finanțe, față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Ciolacu a susținut că la Secretariatul General al Guvernului (SGG) va urma o reducere de aproape 1.800 de persoane. În ultimii ani, personalul SGG a crescut cu sute de angajați.  La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie 2024, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Bolojan cheamă USR la guvernare și pare că critică Executivul Ciolacu Foto: Administrația Prezidențială
Politică

Bolojan cheamă USR la guvernare și pare că critică Executivul Ciolacu

Bolojan cheamă USR la guvernare și pare că critică Executivul Ciolacu: „Avem nevoie de o guvernare stabilă, dar nu doar de o guvernare care lâncezeşte, de o guvernare care face reforme, deci de bună guvernare. Asta este absolut necesar”, a declarat Ilie Bolojan la Europa FM. De altfel, el a spus că e nevoie de USR nu doar pentru a consolida majoritatea, ci și pentru a face reforme. Citește și: Un sinecurist PSD, ex-jurnalist, a ajuns administrator special la uzina de blindate Moreni Bolojan cheamă USR la guvernare și pare că critică Executivul Ciolacu „Dacă USR ar intra la guvernare ar fi un lucru bun din punctul meu de vedere pentru că întărește coaliția. Bineînțeles, dacă se găsește o soluție negociată și toate lucrurile sunt în bună regulă, pentru că e nevoie mai departe de a face restructurări.  Noi nu vom scăpa de aceste restructurări, orice se spune. În următorul an și jumătate, indiferent cine va veni la guvernare, va trebui să facă o reformă a statului, n-are altă posibilitate, pentru că noi cheltuim mai mult și acuma decât ne putem permite, dar e adevărat că nu putem tăia de pe o zi pe alta totul, pentru că ar însemna să intrăm într-un colaps”, a spus președintele interimar. El a arătat că doar accesul la bani europeni a oprit agențiile de rating să ne declasifice. „Dacă nu ne luăm banii europeni până anul viitor, granturile, pentru că avem totuşi încă 8 miliarde de euro granturi, vom pierde banii practic care înseamnă dezvoltare, pentru că aceşti bani se duc în zona de construcţii, se construiesc autostrăzi, se construiesc şcoli, spitale, astea schimbă ţara. Şi în situaţia respectivă, doar faptul că aveam acces la banii europeni, din nou le-a permis agenţiilor să nu ne declasifice, deci din nou intrăm în zona de geam”, a arătat Ilie Bolojan. 

Bolojan va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele Foto: Facebook
Politică

Bolojan va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele

Președintele intermiar al PNL, Ilie Bolojan anunță că va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele: el vrea să taie subvențiile pentru partide, va reduce numărul de parlamentari și desființează ministere. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL „Dacă grupurile PNL nu vor susține aceste chestiuni, eu voi demisiona din funcția de președinte PNL”, a declarat Bolojan, marți seara. Bolojan va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele Ce a spus Bolojan că trebuie făcut: în primele șase luni, PNL va propune reducerea numărului de parlamentari conform referendumului la 300. reducerea subvențiilor pentru partide. „niciun om care e în post de conducere nu trebuie să mai ocupe acest post decât dacă e competent și face ceva pentru banii pe care îi primește” dereglementare, debirocratizare și simplificare, și descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale putem fuziona agenții de reglementare e nevoie să reducem numărul de ministere, de instituții deconcentrate reducem numărul de localități mici sau le menținem și reducem cheltuielile suntem singura țară care îți pensionează judecătorii la 50 de ani. Când ajungem cu un judecător în plenitudinea cunoștințelor, noi îl pensionăm. Sunt convis că se poate adopta o decizie cât mai repede posibil ca să revenim la valorificarea experienței acestor oameni. Bolojan a mai spus că decizia privind reducerea numărului de parlamentari trebuie luată în 2025 sau nu va mai fi luată deloc.

Italia a primit a cincea tranșă din PNRR, anunță premierul Meloni - aici alături de președintele Argentinei Javier Milei Foto: Twitter
Eveniment

Italia a primit a cincea tranșă din PNRR

Italia a primit, luni, a cincea tranșă din PNRR, în timp ce România este la a doua tranșă. Guvernul condus de Giorgia Meloni a absorbit de 20 de ori mai multe fonduri din PNRR decât cabinetul Ciolacu. Citește și: VIDEO Cele 22 secunde în care gimnasta Ana Maria Bărbosu a aflat că a rămas fără medalia de bronz Italia a primit a cincea tranșă din PNRR „Comisia Europeană a plătit astăzi Italiei a cincea tranșă din PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. Odată cu încasarea celei de-a cincea tranșe, Italia confirmă că este statul membru al UE care a primit cea mai mare sumă de finanțare, egală cu 113,5 miliarde de euro, ceea ce corespunde cu 58,4% din resursele totale ale planului. Italia este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de obiective realizate și suma totală primită. Am fost primii care au solicitat plata celei de-a cincea tranșe și suntem primii care vor solicita plata celei de-a șasea tranșe a planului”, a scris Meloni pe Twitter. „Scopurile și obiectivele atinse odată cu plata celei de-a cincea tranșe se referă la paisprezece reforme și douăzeci și două de investiții în sectoare strategice pentru modernizarea națiunii, inclusiv concurența, achizițiile publice, justiția, gestionarea deșeurilor și a resurselor de apă, învățământul secundar și terțiar, infrastructura, sănătatea, cultura, universitatea și administrația publică, cu punerea în aplicare a intervențiilor pentru tranziția digitală”, a mai arătat premierul Italiei. În același timp, România așteaptă de aproape opt luni plata celei de a treia tranșe din PNRR. Cererea a fost depusă la 15 decembrie. Datele ministerului de Finanțe arată că România a primit, din PNRR 5,7 miliarde de euro, din alocarea de 13,5 miliarde de euro prin granturi. În 2024, guvernul Ciolacu planificase absorbția a 3,65 miliarde de euro, dar, după șase luni, primise doar 288 de milioane de euro. Guvernul Ciolacu a îndeplinit doar 14% obiectivele PNRR, arată datele de pe site-ul Uniunii Europene.

Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate Inquam Photos / George Călin
Politică

Boloș, șantajat cu demiterea dacă propune măsuri de austeritate

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi fost șantajat cu demiterea dacă, în vederea reducerii deficitului bugetar, va propune măsuri de austeritate care să afecteze electoral PSD și PNL: “Altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon“, afirmă surse citate de Hotnews. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe După doar cinci luni, deficitul a ajuns la 3,4%, față de 2,3% în perioada similară din 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20,9%. Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate “Discuția de fond este că nu se pot lua măsuri dure înaintea alegerilor. Aceasta e realitatea. Ministrul Boloș a primit misiunea ca până în luna septembrie să vină cu un plan de măsuri pentru reducerea deficitului. Nicio măsură nu va putea să pună în pericol campania electorală, altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon (o trimitere la faptul că Boloș este și preot misionar, n.red.), nu de la guvern. Va vorbi pe persoană fizică, nu în numele Guvernului“, a afirmat o sursă a Hotnews. Potrivit acestor surse, liderii coaliției au impus ca: măsurile economice nu trebuie să conțină cuvinte precum „restructurare sau tăiere” reformele majore din PNRR vor fi amânate, “ca să nu sperie electoratul“ noi alocări către primari prin programul Anghel Saligny. “Primarii trebuie să fie sătui așa se câștigă alegerile. Nu trebuie să le fie foame. Dacă sunt îndestulați, vor trage în campanie. Mulți sunt la început de mandat, vor să demonstreze. Știu că depind de noi”, ar fi afirmat un lider PNL. PSD și PNL au, după alegerile din 9 iunie, 2.899 din cei 3.180 de primari.

Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR Foto: Facebook
Politică

Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR

Reformarea Românieia fost abandonată: guvernul a îndeplinit doar 14% obiectivele PNRR, arată datele de pe site-ul Uniunii Europene. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Mai precis, 448 de obiective („targets and milestones”) nu au fost atinse, doar 70 fiind îndeplinite, se arată pe site-ul UE „Resilience and Recovery Scoreboard”. În ceea ce privește reformele din pilonul „Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională”, s-au îndeplinit doar 15% din obiective, adică 30 din 164. Din obiectivele pentru transformarea digitală, atinse sunt doar 27, adică 12%, cu alte 201 neîndeplinite. La „coeziune socială și teritorială”, am atins 9% din ceea ce chiar România și-a propus: 18 obiective îndeplinite, 187 - nu. Raportul dintre obiectivele PNRR îndeplinite și neîndeplinite de România Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR PNRR a fost aprobat de guvernul României la finalul anului 2021 și trebuie finalizat până în 2026, dată după care nu se vor mai face plăți. România are alocate granturi de 13,5 miliarde de euro. Din aceste sume, la ministerul de Finanțe au intrat până acum 5,77 miliarde de euro. Însă, în 2024, din suma estimată, de 3,64 miliarde de euro, Finanțele au atras doar 288 de milioane de euro. Chestionat în legătură cu faptul că România nu a primit banii din a treia cerere de plată din PNRR, premierul Marcel Ciolacu a reacționat nervos: „Unde e problema, unde e catastrofa?”. „Sunt nişte reguli la Comisie, România are bani suficienţi, în acest moment, intraţi în România, ca să facem plăţile pentru investiţiile pe care le avem în PNRR. Ăsta e primul lucru. Am avut vreo 74 de jaloane, suntem în discuţie cu trei jaloane. (...) dânşii întreabă, noi răspundem, spunem de ce s-au întâmplat aceste lucruri, pe urmă dânşii îşi iau o perioadă în care ne dau răspunsul final. Normal că avem, după răspunsul final, discuţie şi pe urmă avem şase luni de zile de remediat ce nu am închis. Vă repet: am închis 71 de jaloane din cererea de plată trei, din 74. Unde e problema, unde e catastrofa?”, a declarat Ciolacu. De altfel, discursul despre PNRR a dispărut aproape complet, la Guvern. Premierul Ciolacu menționează doar proiectele de infrastructură finanțate din acest program, dar nu a mai spus nimic despre reformele mult întârziate, precum o nouă lege a salarizării.

Ciolacu, în campanie electorală Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, în campanie electorală

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost timp de două zile în campanie electorală în Maramureș, Satu Mare și Bihor. În unul din numeroasele sale discursuri, s-a văitat că se „dă cu pietre” în cel care face reforme. „Noi suntem aleşi de Dumnezeu să construim nu să dezbinăm”, a mai susținut colegul de partid al Gabrielei Firea. Citește și: VIDEO Liderul AUR, Claudiu Târziu, cunoscut pentru declarațiile favorabile Moscovei, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei. Mesajul său, identic cu al senatoarei Șoșoacă În alt discurs el i-a insultat pe cei care spun că majorările de pensii sunt nesustenabile. În Maramureș, șeful organizației județene a PSD a rămas, după conferința de alegeri la care a participat Marcel Ciolacu, Gabriel Zetea, un susținător al primarului Cătălin Cherecheș, pe care l-a readus în PSD cu câteva luni înainte de condamnarea definitivă. Ciolacu, în campanie electorală „Nu mai pot să rabd să-i văd la televizor că în continuu discută de unde sunt bani pentru pensionari. Şi mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România, oamenii aceia sunt părinţii şi bunicii noştri! Eu nu pot lăsa acei oameni să moară de foame, să nu aibă bani de medicamente!”, a spus Ciolacu. Dar cei care au contestat cel mai puternic sustenabilitatea măsurii au fost aliații săi din PNL. „Nu poți să subapreciezi pensionarii, nu poți să-i consideri masă de manevră, cum îi consideră cei care fac astfel de declarații. Oamenii își fac gânduri, își fac proiecții, după care, ce să le spunem? Că nu sunt bani? Prima dată te uiți dacă ai bani, după care anunți măririle de pensii și salarii”, afirma prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan în noiembrie 2023. La Oradea, președintele PSD s-a lăudat că el este cel care face reforma statului. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac. Dacă îmi cereţi să fac ce nu s-a făcut în 30 de ani, pe un sistem pauşal, să spun din acest moment toată lumea trebuie să dea afară 10 % din sistemul de sănătate (..) nu o să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru, şi în an electoral, şi să spuneţi, după 6 luni destul de complicate, ţinând cond numai dacă vorbesc de deficite şi de buget..m-am încadrat cu toate la termen, o să mă încadrez şi cu ce am promis”, s-a văitat liderul social-democraților. În realitate, ultima execuție bugetară publicată deministerul de Finanțe arată că, după 11 luni din 2023, cheltuielile salariale crescuseră cu 11,4% față de perioada similară din 2022. „Va fi un an electoral şi spuneaţi că se vor încerca dezbinări din toate părţile. Pentru a se obţine ce? Nimic! Un număr limitat de voturi pentru că şi românii, şi maghiarii, şi ucrainenii şi germanii serioşi ştiu că acestea sunt provocări cu adevărat, noi suntem aleşi de Dumnezeu să construim nu să dezbinăm”, a încheiat Ciolacu discursul ținut la organizația de partid din Maramureș.

În Grecia, partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea Foto: Twitter
Internațional

partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea

Grecia: partidul de dreapta al premierului Mitsotakis câștigă majoritatea în Parlament. Duminică, partidul său a obţinut 40,56% din voturi la al doilea scrutin în cinci săptămâni. Acest lucru îi oferă majoritatea absolută pe care o dorea pentru a guverna fără a fi nevoit să formeze o alianţă cu un alt partid. Dreapta a obţinut un rezultat mai bun decât în urmă cu patru ani, când a ajuns la putere cu 39,85% din voturi, una dintre cele mai bune performanţe ale sale de la restaurarea democraţiei în 1974. În noul parlament, ea va avea 158 din cele 300 de locuri. Grecia: partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea „În timpul campaniei sale, Mitsotakis a promis în repetate rânduri că va reorganiza sistemul de sănătate și justiția, care sunt printre cele mai greoaie sisteme din Europa. «Nu va fi ușor», a declarat Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice la Universitatea Manchester din Marea Britanie. «Pentru a face acest lucru, el se va întâlni cu cele mai puternice grupuri de interese din Grecia și cu o birocrație super-rezistentă»”, a scris Financial Times. „Mitsotakis a promis, de asemenea, reforme în sistemul judiciar, sănătate și educație și a promis reduceri suplimentare în sectorul public supradimensionat al țării”, a arătat și CNN. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Grecia este pe punctul de a-și recăpăta statutul de «investment grade» la mai mult de 12 ani după ce a pierdut acest important rating de credit, ceea ce marchează o răsturnare bruscă de situație pentru o economie care a fost zguduită în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro”, scria Goldman Sachs, acum o lună.

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL Foto: Facebook CJ Bihor
Eveniment

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL: „E nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă. Forța motoare trebuie să fie PNL”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a spus că există riscul să se rateze „generații, ani întregi”. Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL „Noi suntem în situația în care această coaliție mare a oferit un avantaj major României, în primul rând chestiunea destabilitate. Dar, fiind practic cele două mari partide de Stânga și de Dreapta în guvernare, doar acest mare avantaj într-o zonă tulbure cu un război la graniță nu e suficient, în condițiile în care vedem aceste probleme și nu e o constatare doar a dvs, ci e una generală. Deci ar putea fi atacate, că nu te întâlnești de foarte multe ori cu o ocazie de genul ca Stânga și Dreapta să fie într-o coaliție și să aibă posibilitatea să facă acest lucruri”, a declarat Bolojan, la postul B1TV. Întrebat despre nemulțumirile pe care le-a formulat în discuțiile interne din partid referitor la relația cu PSD, acesta a răspuns: „În România, în ultimii ani, practic toate partidele au fost în coaliție unele cu altele, deci e greu de presupus că am putea veni careva să exprimăm niște lucruri din astea în care unii trebuie desființați, distruși, că ei sunt răi și noi suntem buni, că ne descalificăm când facem astfel de afirmații, având în vedere realitățile noastre”. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Eu am spus acolo, dar s-a scos din context, ce vă spun și dvs, că e nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă, având în vedere forța celor două partide, că se pierd niște ani, se vor pierde niște generații, dar e cât se poate de clar că la astfel de măsuri forța motoare trebuie să fie PNL, e evident, pe baza unor discuții cu celelalte două partide, în principal PSD”, a mai spus Ilie Bolojan.

Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE

Cu o majoritate absolută a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) și cu Maia Sandu în funcția de președinte, Republica Moldova pare a avea asigurat traseul european cel puțin până în 2025, la următoarele alegeri parlamentare. Dar există vreo garanție că, peste aproape trei ani, moldovenii nu vor vota din nou cu politicieni care-și iau lumină de la Moscova? Europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro de ce crede că cetățenii de peste Prut nu vor părăsi orientarea pro-europeană: pentru că moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE. Guvernul moldovean: oameni curajoși, puternici, competenți "De ce este eficient guvernul de la Chișinău? În primul rând, fiindcă este condus de oameni curajoși, puternici și competenți. Să nu uităm că Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în anii 2015-2016, a fost fondat de câțiva tineri fără resurse, dar cu convingeri și care au investit ani de zile de muncă până au înregistrat victorii. Au înființat partidul în 2015. În anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidențiale pe care le-a pierdut la diferență mică. În anul 2019, partidul a înregistrat un scor bun la alegerile parlamentare, Maia Sandu a ajuns pentru șase luni de zile prim-ministru dar a fost înlăturată de președintele pro-rus Dodon. Deci, consecvenți, cu răbdare, au reușit să elibereze Republica Moldova atât de un regim oligarhic care, practic, acaparase instituțiile statului, cât și de politicianul pro-rus care a ocupat timp de patru ani poziția de președinte al Republicii Moldova. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău Lucrurile acestea simple, voință, consecvență, perseverență, competență, dorința de a face ceea ce trebuie făcut, de a gândi cu mintea liberă, astea-s lucrurile pe care le simt, nu vreau să sune a vorbe mari sau să sune subiectiv, dar realmente așa a fost." PAS, majoritate parlamentară absolută "Aud din anul 2015, 2016 că maia Sandu ar fi mică, firavă, că are un partid, dar nu are structuri în teritoriu, că nu poate câștiga, că Republica Moldova are nevoie de stabilitate, că doar oligarhii pot acorda stabilitate, am auzit aceste scenarii. Și Maia Sandu a reușit să câștige alegeri prezidențiale, să declanșeze alegerile parlamentare anticipate pe care le-a promis, pe care partidul fondat de ea le-a câștigat obținând o majoritate absolută în parlament. Nu există în momentul de față, în interiorul UE, decât un singur partid care să aibă majoritate absolută în parlamentul național, în Grecia. Deci este o victorie clară, categorică, nu am avut nici noi, în România, în ultima perioadă, un partid care să se bucure de atâta încredere la un moment dat. E clar că a fost o situație excepțională, unică, datorată faptului că oamenii au pierdut cu totul încrederea în partidele politice care nu au avut curajul să-și asume un curent de modernizare, de reformare, un curent pro-european. Partide care spuneau , partide cu un limbaj dublu. Oamenii au pierdut încrederea în ei. În plus, a existat o așteptare clară privind combaterea corupției, mulți oameni din Republica Moldova au spus . Deci, conjunctura a fost favorabilă, dar a fost unică." "Să fructificăm această oportunitate" "Sondajele de opinie arată următorul lucru: sigur, un partid aflat la guvernare în perioada actuală se uzează, trăim vremuri dificile. Sunt convins că, dacă în Republica Moldova ar avea loc alegeri acum, ar câștiga tot PAS, partid pro-european. Nu știu dacă ar mai obține majoritatea absolută. Dar ce este acum important: ca pe actuala configurație politică să reușim să facem cât mai multe reforme parlamentare până la alegerile parlamentare din 2025; înainte să ne gândim iarăși la drobul de sare, la ce e rău ș.a.m.d., trebuie să fructificăm această oportunitate: Republica Moldova dorește să se apropie de UE, UE dorește să ajute Republica Moldova și la Chișinău este o majoritate clară, stabilă, care poate implementa reformele necesare. Ca atare, înainte de a ne gândi la ce va fi poimâine, trebuie să ajutăm cât de mult acum și, după aceea, înainte de viitoarele alegeri, trebuie să ajutăm, evident, forțele pro-europene, reformatoare. Dacă nu va fi un guvern format dintr-un singur partid și va fi o coaliție de partide nu e nici un capăt de țară." Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE "Oamenii în Republica Moldova înțeleg care sunt beneficiile apropierii de UE. Sprijinul populației din Republica Moldova pentru apropierea de UE este acum mai mare decât oricând. Ca atare, nu cred că, la următoarele alegeri, oamenii vor vota partide pro-ruse, oamenii au înțeles că ceea ce UE oferă este exact opusul a ceea ce Rusia oferă. Rusia vrea ca oamenii să fie săraci, controlați, șantajabili, manipulabili. Federația Rusă bombardează zone rezidențiale în Ucraina, bombardează populație civilă. Federația Rusă bombardează infrastructură critică în Ucraina în perioada actuală tocmai pentru a ține oameni, civili în frig, în întuneric, fără apă. În tot acest timp, UE ajută Republica Moldova, am furnizat sprijin de la începutul crizei energetice. Din punct de vedere financiar, vreau ca oamenii să știe că UE va ajuta Republica Moldova oricât timp este nevoie și cu orice sume de bani este nevoie și nu poate Federația Rusă șantaja și amenința Republica Moldova atât de mult cât o putem noi ajuta, blocul european. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Sprijinul european, diferența dintre modul de viață european, bazat pe instituții puternice, independente, pe libertate de decizie, de mișcare a tuturor cetățenilor este ceea ce simt că vor cetățenii Republicii Moldova și nu modelul oferit de Federația Rusă. Ca atare, sunt convins că oamenii în Republica Moldova nu vor vota la următoarele alegeri partide pro-ruse, cred că vor vota partide pro-europene și cred că parcursul european al Republicii Moldova va continua. Viteza sa va depinde întotdeauna de viteza autorităților de la Chișinău. Eu, evident, îmi doresc un proces de aderare cât mai rapid."

Moldova, mai credibilă azi decât oricând (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Moldova, mai credibilă azi decât oricând

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

Speranțe europene pentru Moldova Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră